908 matches
-
în aceste arhive, în care se știa că există lucruri relevante despre formația de dirijor și compozitor a lui Sergiu Celibidache. Cercetările le-a efectuat, alăturându-și ca ajutor o figură mai tânără din cercul de admiratori ai dirijorului, pe belgianul Geert Vermeire. În presa postbelică s-a scris, între altele, că Sergiu Celibidache a preluat Filarmonica din Berlin în 1945, fără nici o experiență dirijorală. Dacă nu a dirijat inexistenta orchestră simfonică din Berlin, ce a dirijat totuși? Celibidache s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
la așteptările acestuia. 19 De exemplu, gestica la popoarele europene arată că acestea se împart în trei grupuri: 1. "popoarele nordice suedezii, finlandezii, norvegienii și danezii -, care gesticulează foarte puțin, fiind practic analfabeți în ceea ce privește limbajul gestual"; 2. "britanicii, germanii, olandezii, belgienii și rușii, care gesticulează cu moderație. Ei au tendința de a-și folosi mâinile când se entuziasmează, când trebuie să comunice la o distanță mai mare sau când vor să se amenințe sau să se insulte unii pe alții"; 3
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de belgi, a doua de aquitani, a treia de cei ce poartă numele de celți în limba lor, de gali într-a noastră. Cu toții diferă între ei prin limbă, obiceiuri, legi. Galii sînt separați de aquitani de rîul Garona, de belgieni de Marna și Sena. Cei mai curajoși dintre toți sînt belgii, pentru că sînt cei mai îndepărtați față de civilizația și cultura provinciei, pentru că pe ei îi frecventează negustorii cel mai puțin și lor le aduc în cea mai mică măsură tot
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
III-lea și al IV-lea. Regiunile dintre Loara și Sena depind de provincia Lyonnaise, Gallia Lugdunensis. Aici se găsesc popoarele din Armorique (osismii, redonii, etc.), carnuții, eduenii, parizienii, dar și popoare de la nord de Sena, aparținînd la origine grupurilor belgienilor precum veliocașii (Rouen). În schimb, partea de nord-est a Celției, cu lingonii (Langres) și secvanii (Besançon), este atribuită Belgiei. Capitala este Lyon, al cărui rol, așa cum vom vedea, depășește cadrul provinciei și face din el capitala celor trei Galii. Cea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
House (1902-1904), o cas? particular? cu un exterior sever, dar de o elegan?? lipsit? de afectare �n �mbin?rile interioare ?i �n mobilier. Tot un astfel de demers arhitectural global, integr�nd structur?, decor ?i echipamente diverse este ceea ce preco-nizeaz? belgianul H. Van de Velde (1863-1957), care-?i asigur? faima european? conduc�nd, cu �ncepere din 1901, ?i construind, �n 1906, ?coală de Arte Decorative de la Weimar (Germania), devenit?, �n 1919, Bauhaus. F?r? s? �ncerc?m s? for??m lucrurile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fel de eclectism stilistic puț�nd merge p�n? la pozi?ia cea mai scrupu-loas?, �n cazul britanicilor Ț. Quinlan (1937) ?i R. Adam (1948), care �ndr?gesc modelele tradi?iei engleze, �n special palladianismul, neoclasicismul ?i variantele lor. Lucr?-rile belgianului Ch. Vandenhove (1927) rezult? din subtile varia?îi pe tipologii proprii unui mediu urban sau altuia, astfel reamenajat cu bl�nde?e (centrul de primire universitar de la Li�ge, Belgia, 1985). �n opozi?ie cu acest rafinament, dou? personalit??i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
System of Sciences: All în Relation to "Linguistics" (în "Revue roumaine de linguistique", XXV, 3, 1980, pp. 153-159). 31 Termenul lexiologie (și nu lexicologie, cum greșit transcriu unii interpreți/exegeți ai lui Hașdeu) a fost inventat și lansat de indoeuropenistul belgian H. Chavée, odată cu publicarea cărții sale Lexiologie indo-européene ou essai sur la science des mots, Paris, 1849 (pe care Hașdeu o și trece în bibliografia Principiilor de lingvistică; vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 31). 32 Gr. Brâncuș (1988: X) notează
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Să mai dăm câteva exemple pornind de la statisticile puse în circulație de Wim Van Rooy: un total de 2623 de studenți au frecventat cursurile Universității Noi până în 1912, iar până în 1908 fuseseră școlarizați aici 522 de bulgari, 424 ruși, 329 belgieni și 328 români 113: Anul Belgia Bulgaria România Rusia Altele Total 1894-1895 41 8 11 18 25 103 1895-1896 52 17 19 20 7 115 1896-1897 63 33 30 17 26 169 1899-1900 12 42 32114 9 9 104 1902-1903
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Sociale. După înființarea acesteia niciun român nu a mai obținut doctoratul la niciuna din cele 5 secțiuni ale instituției în cauză. Între 1903 și 1913 statistică a înregistrat trei titulari ai unui doctorat în științe sociale (doi ruși și un belgian), zece în științe economice (cinci belgieni, doi ruși, un japonez, un ungur și un constantinopolitan cu nume slav), trei în științe politice (câte unul din Belgia, Japonia și Suedia), 11 în științe politice și administrative (câte patru din Belgia și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nu a mai obținut doctoratul la niciuna din cele 5 secțiuni ale instituției în cauză. Între 1903 și 1913 statistică a înregistrat trei titulari ai unui doctorat în științe sociale (doi ruși și un belgian), zece în științe economice (cinci belgieni, doi ruși, un japonez, un ungur și un constantinopolitan cu nume slav), trei în științe politice (câte unul din Belgia, Japonia și Suedia), 11 în științe politice și administrative (câte patru din Belgia și Polonia, respectiv câte unul din Bulgaria
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în științe politice și administrative (câte patru din Belgia și Polonia, respectiv câte unul din Bulgaria, Italia și Rusia); așadar, dintr-un total 27 de doctori ai Școlii de Științe Politice și Sociale a Universității Libere din Bruxelles, 11 erau belgieni, cinci ruși, patru polonezi, doi japonezi, un bulgar, constantinopolitan, un italian, un suedez și un ungur 36. Dar să revenim la perioada pe care am avut-o inițial în vedere, cănd învățământul de științe politice și administrative nu era cantonat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
drept aveau un statut consolidat în societate: în mod tradițional această profesie asigura funcționarea legală a statului și era deopotrivă un furnizor important de actori pe scena politică. Dreptul era o specializare a Universității Libere din Bruxelles în principal destinată belgienilor, numărul de străini fiind relativ redus (puțin peste 10%). Interesant este că peste 50 % dintre străinii care obțineau doctoratul în drept proveneau din România, la mare distanță în acest clasament situându-se bulgarii (18 titluri), francezii (17), germanii și olandezii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
asentimentul celorlalte puteri, aceasta putea obține compensații pe Rin, iar interesul Belgiei era ca Franța să obțină concesii suficiente În Orient, care să-I satisfacă ambițiile și dorința de mărire. O altă soluție ar fi fost Însă, În viziunea diplomatului belgian, menținerea Turciei, dar aceasta depindea de reglementarea soartei Principatelor Împotriva Rusiei și de convocarea unui congres care să pună În discuție soarta creștinilor din Imperiul Otoman. Interdependența dintre lupta românilor pentru unitate și conduita politicii externe belgiene a fost evidențiată
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
Împrejurări s-a remarcat actul de mare curaj al guvernului de la Bruxelles, care a ridicat consulatul de la București la rangul de Consulat general, sub conducerea lui Jaques Poumay, Încă din 13 februarie 1859 , semnificând atitudinea Belgiei față de Unirea Principatelor. Diplomații belgieni apreciau că alegerea lui Al. I. Cuza s-a făcut Într-o manieră atât de singulară și fără presiuni externe, ea a reprezentat voința poporului român de a face din autonomie o realitate și de a nu accepta constituții contrare
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
Descartes filosoful exprimă cu tărie noile tendințe apărute în primii ani ai secolului al XVII-lea. Aplicînd practic reguli asemănătoare cu cele ale lui Descartes, englezul William Harvey face să progreseze cunoștințele despre circulația sîngelui în corpul uman (1628), iar belgianul Jean-Baptiste Van Helmont pune la punct metodele chimiei experimentale. Europa savanților la mijlocul secolului al XVII-lea Avîntul științific din anii de după 1620 face să se nască o Europă a savanților. După modelul a ceea ce a fost odinioară Europa umaniștilor, aceasta
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
e care duce la explozie social?. Atunci c�nd matematicianul belgian se lanseaz? �n publicarea sistematic? a statisticilor sociale, sau atunci c�nd caut? s? promoveze fizică social? (expresie �mprumutat? de la Auguste Comte � care nu pricepea nimic din lucr?rile belgianului, nev?z�nd �n ele dec�ț tehnic? statistic?!), inten?iile sale nu s�nt numai ?tiin?ifice. Ele s�nt ?i filosofice ?i politice, fiindc? era vorba de apropierea � prin calcul � de veritabilă natur? a omului, de controlul anumitor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n analiza scrutinelor electorale a fost obiectul lucr?rilor �mpinse foarte departe de c?tre Condorcet �n timpul Revolu?iei Franceze. Contemporanii s?i, Laplace ?i Lavoisier, au �ntreprins cercet?ri sociale �n contul guvernului revolu?ionar, iar elevul lor, belgianul Qu�telet, a fondat sociologia empiric?, ferm ?i definitiv, sub denumirea de �fizic? social?�. [�] �n Italia, �n timpul primei jum?ț??i a secolului nostru, Niceforo a enun?at c�teva propozi?îi foarte clare privind problema m?sur?rîi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
promotor era atunci Stoetzel (cf. Blondiaux, �n [41]) ?i cel al teoretiz?rîi pur speculative. El desemneaz? adversarii sociologiei: aventură american? (cre�nd �n acest scop, �n 1956, Asocia?ia Internă?ional? a Sociologilor de Limb? Francez? � AISLF � �mpreun? cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia trebuia s? mai combat? nominalismul, determinismul, dogmatismul ?i � nu �n ultimul r�nd � istoricismul. Concep?ia să pretins realist? ?i pluralist? asupra socialului a urm?riț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu se mai pornea, ca în tradiția pedagogică, de la învățarea literelor sau silabelor unite în cuvinte, ci direct de la propozițiile ce exprimau ceva interesant pentru copil, în directă concordanță cu interesele și trebuințele sale. Fără discuție, nici teoriile pedagogico-psihologice ale belgianului nu au scăpat de critici severe. Primordial, i se reproșa faptul că organizarea instruirii pe baza centrelor de interes îi văduvește pe numeroși elevi de șansa de a dobândi mai multe cunoștințe, iar pe de altă parte, ceea ce ar fi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a ADN. Prin aceste cercetări, ei au descoperit că ADN este o macromoleculă, mai exact un polimer format din unități repetitive (bazele azotate). Între 1937-1939 a colaborat și cu Jack Schultz în problema sintezei proteinelor, unde a remarcat, independent de belgianul Jean Brachet, că celulele care fabrică proteine sunt bogate în ARN, ceea ce impunea ideea după care ARN era indispensabil pentru sinteza proteinelor. Astăzi, o asemenea concluzie ne apare de la sine înțeleasă, dar în anii antebelici a reprezentat o mare noutate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
al doilea război mondial, numeroase laboratoare lucrau cu virusul Rous (cunoscut sub numele de Chicken-Tumor Agent 1). Cercetările se îndreptau, desigur, în direcția aflării cauzelor carcinogenezei, dar adesea luau și alte direcții cum s-a întâmplat în decada 1930-1940, când belgianul Albert Claude (1899-1983), laureat Nobel în 1974 împreună cu G. Em. Palade și Christian de Duve, lucrând la Institutul Rockefeller și nutrind ambiția să vadă la microscopul electronic și eventual să izoleze virusul Rous în stare pură, „s-a rătăcit“, descoperind
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ulterioare privind comunele sau județele nu au modificat în fond organizarea și funcționarea administrativă a României, care a rămas în cadrul general stabilit în 1864. Rezultat al combinării originale (românești!) a două modele de organizare administrativă europene, cel francez și cel belgian, legile din 1864, chiar dacă în cuprinsul lor conțineau elemente de modernizare, prin alte prevederi făceau imposibilă punerea lor în practică. De pildă, principiul descentralizării, asumat în mod expres în Constituțiile României, în legile de organizare administrativ-teritorială și, în mod discursiv
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
tutelei administrative. Principiu acceptat în epocă de către juriști și politicieni, la noi a luat o formă originală fiind aplicat măsurilor adoptate de autoritățile locale nu doar a priori, ca în modelul francez, și nici doar a posteriori, ca în cel belgian, ci și a priori și a posteriori, ceea ce în practică a însemnat sufocarea autonomiei locale și întărirea centralismului. Apoi, descentralizarea era împiedicată și de dubla calitate pe care o avea primarul comunității, de reprezentant al intereselor locale dar și de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a Azotului, în Germania Kohlen-Syndicat, cartel al industriei carbonifere și Convenția Industriilor Oțelului. În a doua categorie se înscriu Cartelul european al aluminiului, Sindicatul franco-german al potasei dar mai ales Cartelul oțelului, constituit în 1926 de siderurgiștii germani, francezi, luxemburghezi, belgieni și cei din regiunea Sarre. Desigur, aceste acorduri care vizează limitarea producției și împărțirea vînzărilor între întreprinderi reprezintă din multe lumețe de vedere semnul unei desfaceri tot mai dificile a produselor realizate. Ele caracterizează de asemeni o nouă etapă în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și aliați ai h'ranței și după ce Planul Dawes demarează, o negociere directă începe între Franța și Germania. Aceasta se termină în 1925 printr-o Conferință care-i reunește la Locarno (în Elveția) pe Briand, Stresemann, Mussolini, Chamberlain și pe belgianul Vandervelde. Pactul semnat de ei stabilește o garantare reciprocă a frontierelor franco-germane și germano-belgiene sub asigurarea Regatului Unit și a Italiei. Germania recunoaște astfel hotărîrea tratatului de la Versailles privind anexarea Alsaciei-Lorenei de către Franța, dar refuză să-și la același angajament
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]