1,499 matches
-
nota 28. 160 Schelling, Über das Wesen der menschlichen Freiheit (1809), Niemeyer, Tübingen, 1971, p. 28 (în prezent în HGA XLII). 161 HGA, XLII, pp. 40-41. 162 G. Schneeberger, Nachlese zu Heidegger. Dokumente zu seinem Leben und Denken, ediție privată, Berna, 1962, p. 225. 163 M. Heidegger, Corespondență 1918-1969, op. cit., pp. 186-187; în ediția italiană, M. Heidegger și E. Blochmann, Briefwechsel 1918-1969, op. cit., p. 114. * Conform cu esența, și nu cu opinia cf. Platon, Republica, 534 c, în Platon, Opere, vol. V
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
II, p. 344. 184 E. Jünger și M. Heidegger, Oltre la linea, op. cit., p. 104. 185 Cfr. F. Faber, Der Prometheus-Komplex. Zur Kritik der Politotheologie Eric Voegelin und Hans Blumenbergs, Königshausen und Neumann, Würzburg 1984; J. Taubes, Abendländische Eschatologie, Francke, Berna, 1947; nouă ediție Matthes und Seitz, München, 1991. 186 H. Jonas, Zwischen Nichts und Ewigkeit. Zur Lehre vom Menschen, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1963, pp. 5-25. 187 Cfr. W. Weischedel, Der Gott der Philosophen. Grundlegung einer Philosophischen Theologie im Zeitalter des
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
219 Ibid., v. supra. 220 Ibid., pp. 434-435. 221 Ibid., p. 437. 222 Ibid., p. 563. 223 Ibid., p. 563. 224 Ibid., pp. 574-575. 225 Ibid., p. 575. 226 H. de Man, Vermassung und Kulturverfall. Eine Diagnose unserer Zeit, Francke, Berna, 1951, p. 135. 227 Idem, p. 135. 228 A. Gehlen, Einblicke, Klostermann, Frankfurt a. M., 1975, p. 126. 229 Idem, p. 65. 230 G. Hottois, Le signe et la technique. La philosophie à l'épreuve de la technique, Aubier/Montaigne, Paris, 1984
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de fier care a fost pusă mult timp în poziție verticală va fi prinsă în câmpul magnetic și primește, în consecință, o forță magnetică. (L. Euler, Lettre à une Princesse d'Allemagne sur divers sujets de physique et de philosophie, Berne, 1775). În primul paragraf se arată un număr de fapte care ridică niște probleme ("S-a observat că..."): cum se face că obiectele citate, așezate într-o anumită poziție au anumite proprietăți magnetice, fără ca în apropiere să existe niciun fel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
-a; ed. I, 1901). ANIS J. 1988: L'Écriture, théories et description, Bruxelles, De Boeck-Wesmael. APOTHELOZ D. și MIEVILLE D. 1989: "Matériaux pour une étude des relations argumentatives" in Modèles du discours. Recherches actuelles en Suisse romande, Ch. Rubattel, coord., Berne, Peter Lang. APOTHELOZ D., BOREL M.-J. și PEQUEGNAT C. 1984: "Discours et raisonnement", in Sémiologie du raisonement, J.-B. Grize, coord. , Berne, Peter Land. APOTHELOZ D., BRANDT P.-Y. si QUIROZ G. 1989: "De la logique à la contre-argumentation" , Travaux
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
une étude des relations argumentatives" in Modèles du discours. Recherches actuelles en Suisse romande, Ch. Rubattel, coord., Berne, Peter Lang. APOTHELOZ D., BOREL M.-J. și PEQUEGNAT C. 1984: "Discours et raisonnement", in Sémiologie du raisonement, J.-B. Grize, coord. , Berne, Peter Land. APOTHELOZ D., BRANDT P.-Y. si QUIROZ G. 1989: "De la logique à la contre-argumentation" , Travaux du centre de recherche sémiologiques, nr. 57, Université de Neuchâtel. APOSTEL L. 1980: "Communication et action", in Langage et contexte, H. Parret și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
l'A.F.E.F. de Lille. CHESNY-KOHLER J.: 1981: "Aspects explicatifs de l'activité discursive de paraphrasage", Revue européenne des sciences sociales nr. 56, Tome XIX, Geneva, Dorz. 1983: "Aspects des discours explicatifs", Logique, argumentation, conver-sation, P. Bange et al. coord., Berne, Peter Lang. CHRISS J.-L. 1987: "Malaise dans la classification", Langue française nr. 74, Paris, Larousse. COLTIER D. 1986: "Approches des textes explicatifs", Pratiques nr. 51, Metz. COMBE D. 1989: ""La marquise sortit à cinq heures"". Essai de définition linguistique
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pragmatique textuelle. Macro-actes indirects et dérivation rétroactive", Communications nr. 32, Le Seuil, Paris. PAVEL Th. 1976: Syntaxe narrative des tragédies de Corneille, Paris, Klincksieck. PERELMAN C. 1983: "Logique formelle et argumentation", in P. Bange et al. coord.: Logique, argumentation, conversation, Berne, Peter Lang. PERELMAN Ch. și OLBRECHT-TYTECA L. 1988: Traité de l'argumen-tation, Éditons de l'Université de Bruxelles. PERRAULT Ch. 1971: Parallèle des anciens et des modernes en ce qui regarde les arts et les sciences: dialogues, avec le poème
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
à l'action, Esprit/Seuil, Paris. ROULET E. 1981: "Échanges, interventions et actes de langage dans la structure de la conversation", Études de linguistique appliquée nr. 44, Paris, Didier. ROULET E. et al. 1985: L'Articulation du discours en français contemporain, Berne, Peter Lang. ROUSTAN M. 1904: Le Dialogue, Paris, Paul Delaplane. RUWET N. 1975: "Parallélisme et déviations en poésie", in Langue, discours, société, J. Kristeva et al. coord., Paris, Le Seuil. SANGSUE D. 1987: Le Récit excentrique, Paris, Corti. SARRAUTE N.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Le descripteur mélancolique", în La Description, col. P. U. Lille, ed. Universitaires. BOREL M.-J. 1984: "Objet, signe, classe-objet", în J.-B. Grize, ed. 1984. BOREL M.-J., J.-B. GRIZE, MIEVILLE D. 1983: Essai de logique naturelle, P. Lang, Berne. BOREL M.-J. & WULSER-PEQUEGNAT C. 1983: "Raisonner sur l'espace", în Degrés, nr. 35-36, Bruxelles. BOTHORAL N., DUGAST F., THORAVEL J. 1976: Les Nouveaux Romanciers, Paris, Bordas. BOURDIEU P. 1971: "Champ du pouvoir, champ intellectuel et habitus de classe", în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
II. GRIVEL C. 1973: Production de l'intérêt romanesque, Paris, La Haye, Mouton. GRIZE J.-B. 1974: "Argumentation, schématisation et logique naturelle", în Revue européenne des sciences sociales XII, nr. 32, Droz, Genève. 1984: Sémiologie du raisonnement (ed.), P. Lang, Berne. HAMON PH. 1972: "Qu'est-ce qu'une description", în Poétique, nr. 12, Paris, Le Seuil. 1973: "Un discours contraint", în Poétique, nr. 16, Paris, Le Seuil. 1975: "Clausules", în Poétique, nr. 24, Paris, Le Seuil. 1981: Introduction à l'analyse
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
roman, Paris, Gallimard, col. Idées, nr. 45. ROELENS M. 1975: "La description inaugurale dans le dialogue philosophique aux XVIIe et XVIIIe siècles", în Littératures, nr. 18, Paris, Larousse. ROULET E. (în colab.) 1985: L'Articulation du discours en français contemporain, Berna, Peter Lang. ROSSUM-GUYON F. VAN 1983: "La description chez Balzac", în L'Année balzacienne, nr. 1, Paris, P.U.F. RUWET N. 1975: "Synecdoque et métonymie", în Poétique, nr. 23, Paris, Le Seuil. SACKS H. 1972: "On the analysability of
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
caut ca pe un răsărit. Cum să-mi răscumpăr astfel, împlinirea pe care-am avut-o, și-acuma-i doar un mit? Un bici pocnește-n liniștea eternă; visul se destramă, gonește în pustiu. E ca atunci când tristețile-s în bernă, se face lumină cu-n clinchet argintiu. Și mă trezesc din visul meu de-o noapte; mă uit pe fereastră, sufletu-mi vibrează de bucurie. Parcă aud șoapte: “bine ai venit”, primăvara îmi urează! O, Doamne! Nu pot să îmi
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
un gust morbid al spectacolului? La East Cowes, sicriul Victoriei a fost îmbarcat pe yachtul "Alberta" al prințului de Wales care, în uniformă de amiral, s-a suit și el la bord. Se povestește că, văzînd marele pavoaz coborît în bernă, Albert l-a întrebat pe căpitan pentru ce a dispus acest lucru; căpitanul a răspuns The Queen is dead, sir ! La care replica noului rege a fost Yes, but the king is alive. Replica nu trebuie să șocheze: timp de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în secolul al XVIII-lea, dar aportul acestui veac este remarcabil pentru fundamentarea fiziologiei ca știință. Albert von Haller (1708 - 1777) este somitatea medicală a luminilor, recunoscută în fiziologia generală, fiziologia nervilor și mușchilor, în istoria medicinei. Se naște la Berna și studiază în Elveția, Germania, Franța, Anglia, dublând cunoștințele medicale cu cele din științele naturii, filosofie, matematici și se afirmă ca medic fiziolog, botanist, filosof, literat. La vârsta de 19 ani își ia doctoratul în medicină și la 27 de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Barbu Cioculescu, Editura Humanitas, București, 1994, p. 42. 58 Aceasta a fost demonstrată și în teza de doctorat a Alexandrei Hamdan, Ionescu avant Ionesco, Portrait de l'artiste en jeune homme, publicată în 1993 (Peter Lang S.A., Editions Scientifique, Berne), în amintitul studiu al lui Sergiu Miculescu și subliniată recent de Nicolae Florescu, în Eugen Ionescu și destinul său românesc, din Jurnalul literar, serie nouă, an XX , nr. 1-6, ianuarie-martie, 2009, pp. 1, 11, precum și în Punctul pe i, din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
elocvent aici decât în agitația din capitală. Sunt țări care pot fi concepute și în afara capitalei lor; unde capitala n-are un rol decisiv. Și altele, la polul opus, care-și concentrează caracteristicile și prestigiul într-o metropolă. A cunoaște Berna nu înseamnă a cunoaște Elveția, dar a "descoperi" Parisul ar putea însemna a descoperi ceva important din Franța. Imperiul roman a fost, de fapt, imperiul Romei, iar în Grecia, chiar învinsă de Sparta, Atena a continuat să reprezinte spiritul elin
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
curte de la domnul dentist se aud lătrând groaznic câinii lupi. Mereu te latră când te duci să cumperi borș. Câinii sunt legați și au botniță. Te gândești cum au pus bandiții câlți În gura câinilor lupi de la Ambasada română de la Berna când l-au omorât pe Șețu. Ai fost la catafalcul tovarășului Șețu, undeva pe la Sfatul Popular al Capitalei, lângă Cișmigiu. Acolo ai auzit cum vorbea lumea de câinii de la Berna și de câlți. E groaznic să-ți bage cineva câlți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bandiții câlți În gura câinilor lupi de la Ambasada română de la Berna când l-au omorât pe Șețu. Ai fost la catafalcul tovarășului Șețu, undeva pe la Sfatul Popular al Capitalei, lângă Cișmigiu. Acolo ai auzit cum vorbea lumea de câinii de la Berna și de câlți. E groaznic să-ți bage cineva câlți pe gât. Pe intrarea Baritonului nu este aprinsă nici o lumină. Lumină se vede doar la tanti care vinde borș. Acasă la el Țăpăligă dricarul doarme. E fericit că a tăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Revoluția este-o comedie de Domnul inventată contra plictiselii. Căci nu din plictis e făcută anxietatea istoriei? Și-n același timp mă încerca dezgustul de compatrioții mei. Îmi dau perfect seama de sentimentele exprimate de Mazzini într-o scrisoare de la Berna, adresată Judithei sale, la 2 martie 1835: „I-aș strivi sub dispreț și dezmințire, dacă m-aș lăsa dus de înclinația mea personală, pe oamenii care îmi vorbesc limba, dar l-aș strivi sub indignarea și răzbunarea mea pe străinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
savoare populară Brânzică și brânză de vaci, Marinată de iepure și Mare domn mai e și greful, care-au făcut deliciul lui don Marcelino Menéndez y Pelayo și al atâtor alți critici sagaci. Dar să nu punem prea repede În bernă steagul de luptă: dincolo de dureroasa uzură, distingem un fenomen pozitiv, care ne Întărește ca nici un altul: SUNTEM ÎN PREZENȚA MORARULUI. O dată Înlăturate vorbele goale, Omul stă drept În fața privirilor noastre. E adevărat și că dezbaterea continuă. Nici un iconoclast, nici măcar Calasanz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Exley - Arthur De Spain și fiul său, Edmund - au refuzat să facă orice comentarii. Scrisori de compasiune și omagii florale inundă Dream-a-Dreamland și casa din Hancock Park a lui Preston Exley. În tot statul California drapelele vor fi arborate În bernă. Hollywoodul deplînge pierderea unuia dintre coloșii artei cinematografice. Pe milioane de buze se citește Întrebarea „De ce?“ Preston Exley și Ray Dieterling erau niște giganți. Inez Soto a fost o fată plină de viață, dar ghinionistă, care a devenit ajutorul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
comună în cele mai diverse domenii. Câteva exemple: Carta socială în care, din ce în ce mai mult, se vede un „pandant” al Convenției Drepturilor Omului, Protocolul pentru abolirea pedepsei cu moartea, Convenția pentru Prevenirea Torturii și a tratamentelor Inumane ori Degradante, Convenția de la Berna pentru protecția naturii și a speciilor animale și vegetale amenințate cu dispariția, convențiile pentru protecția patrimoniului arhitectural (Convenția din Granada) și a patrimoniului arheologic (Convenția de la Malta), Carta autonomiei locale, Convenția împotriva utilizării abuzive a informaticii, precum și convenții mult mai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
județean. 17. 1953. Anul morții lui Stalin. În dimineața acelei zile de martie, grupuri de oameni fură aduse Încolonate, În centrul orașului, În fața primăriei. Primarul vorbi din balconul cu Înflorituri de fier, alături de el cîțiva, și lîngă ei drapelul În bernă. Vorbitorul era, sau ținea să pară, emoționat, grupurile care pînă atunci se foiseră Între ele Încetară mișcarea, Înlemniră Într-o muțenie perfectă, era un moment al Istoriei adevărat, oamenii, dacă te uitai la ei, aveau fețele triste, În realitate țineau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Dumnezeu a murit, așa grăit-a Nietzsche. Iar lista marilor decese, reale sau anunțate, crește de-atunci fără încetare, noul veac e al ferparelor. Sîntem într-un doliu permanent. Moarte ideologiile, sfîrșită istoria, cartea și cititul în agonie, scrisul în bernă, literatura pe catafalc. Și-am fi veniți aici, e un al doilea risc, pentru a ține discursuri funebre. Pesimiste sau optimiste, după temperament -, iar din această altă dilemă nu putem ieși, nici măcar prin cer. "Optimiștii sînt imbecili fericiți, iar pesimiștii
Viitorul lui Don Quijote by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8371_a_9696]