KorAP: Find »[drukola/base=bicameralism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...25 >

604 matches

Corola-website/Law/216886_a_218215

Constituționale punctul său de vedere, cu Adresa nr. 51/3.847 din 6 iulie 2009, în care se apreciază că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 este constituțională. Astfel, mai întâi, se arată că principiul bicameralismului Parlamentului a fost respectat, întrucât modificările și completările adoptate de Camera Deputaților, în calitatea sa de Cameră decizională, s-au raportat la materia avută în vedere de Guvern, ca inițiator al proiectului, și la forma și conținutul adoptate de prima

DECIZIE nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/216886_a_218215]
punctul său de vedere prin care apreciază că sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 este neîntemeiată. Argumentele aduse în sprijinul acestei opinii sunt următoarele: Consideră că nu a fost încălcat principiul bicameralismului cu prilejul adoptării legii atacate, întrucât fiecare dintre cele două Camere s-a exprimat cu privire la proiectul de lege, potrivit competențelor constituționale și celor stabilite prin regulamentele lor de organizare și funcționare. În ceea ce privește criticile referitoare la nerespectarea regulilor de adoptare a

DECIZIE nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/216886_a_218215]
alin. (2) cu referire la cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarilor, care răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin, scop în care depun jurământul cerut de lege, art. 61 alin. (2) care instituie principiul bicameralismului Parlamentului, art. 76 alin. (3) referitoare la adoptarea legilor cu procedură de urgență, art. 79 privind Consiliul Legislativ, art. 111 alin. (1) teza finală care prevede că în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat

DECIZIE nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/216886_a_218215]
Corola-website/Law/218434_a_219763

art. 19 alin. (1) pct. c) și alin. (2) lit. c) și a art. 25 alin. (2) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 71/2001 prin amendament adoptat numai de Camera Deputaților este considerată a fi o încălcare a principiului bicameralismului. Mai mult, se arată că Ordonanța Guvernului nr. 71/2001 cuprinde dispoziții de drept penal substanțial, domeniu care poate fi reglementat doar prin lege organică. De asemenea, în opinia autorului excepției, Ordonanța Guvernului nr. 71/2001 a fost respinsă de către

DECIZIE nr. 1.466 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 8 şi art. II alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi a ordonanţei în întregul ei, art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum şi a ordonanţei de urgenţă în întregul ei, art. 3 alin. (1) lit. g) şi h), art. 10 alin. (1) şi (2), art. 13, art. 19 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, precum şi a ordonanţei în întregul ei. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/218434_a_219763]
În aceste condiții, nu se poate reține încălcarea art. 1 alin. (4), art. 2, art. 16 alin. (1), art. 9, art. 21 alin. (1)-(3), art. 40, art. 126 alin. (5) din Constituție. Referitor la invocarea încălcării principiului constituțional al bicameralismului, se constată că atât timp cât Camera Deputaților este cameră decizională, aceasta poate introduce în textul legii prevederi noi care țin de competența sa decizională și care au legătură directă și indisolubilă cu textul inițial al proiectului sau propunerii legislative. Prin urmare

DECIZIE nr. 1.466 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 8 şi art. II alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi a ordonanţei în întregul ei, art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum şi a ordonanţei de urgenţă în întregul ei, art. 3 alin. (1) lit. g) şi h), art. 10 alin. (1) şi (2), art. 13, art. 19 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, precum şi a ordonanţei în întregul ei. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/218434_a_219763]
Corola-website/Law/211674_a_213003

a fost sesizat în ziua de 11 martie 2009 asupra inițiativei legislative venite de la Senat și că solicitarea inițiatorilor privind procedura de urgență nu s-a aprobat de către Biroul Permanent. 2. În argumentarea neconstituționalității extrinseci se susține și încălcarea principiului bicameralismului, prevăzut de art. 61 alin. (2) din Constituție. În acest sens, se arată că propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, însă cu un conținut diferit față de conținutul proiectului inițial de lege, adoptat de Senat în calitate de

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
o categorie restrânsă, formată exclusiv din coordonatorii serviciilor publice deconcentrate. Apreciază autorii sesizării că norma juridică nou-introdusă are un caracter imprecis, ce poate genera arbitrariu în aplicarea legii, conturând un regim juridic ambiguu al funcțiilor nou-înființate; ca atare, respectarea principiului bicameralismului necesita analiza prevederilor nou-introduse și de către Senatul României, Camera de reflecție. II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă: 1. Autorii obiecției susțin că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici îngrădesc dreptul la muncă

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
Deputaților în ceea ce privește adoptarea în procedură de urgență a inițiativelor legislative și în niciun caz la neconstituționalitatea dispozițiilor legii analizate, în raport cu textul invocat din Constituție. Nu poate fi admisă nici susținerea potrivit căreia legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție. Prin Decizia nr. 1.093/2008 , invocată, de altfel, de autorii sesizării, Curtea Constituțională a reținut considerente ce, dimpotrivă, sprijină teza constituționalității legii criticate, sub aspectul procedurii de legiferare utilizate

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
adoptat. Or, în cazul unei proceduri de urgență nu se aplică dispozițiile art. 69 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, astfel că, sub acest aspect, nu se poate susține încălcarea vreunei dispoziții din Constituție. Referitor la criticile privind nesocotirea principiului bicameralismului prin aceea că prevederile art. III alin. (1)-(4) din legea criticată, nou-introduse de Camera Deputaților, trebuia să fie analizate și de Senat, în calitate de Cameră de reflecție, se arată că, în realitate, aceste texte se regăsesc în propunerea legislativă a

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
Camera Deputaților, rezultă că doar Camera Deputaților, în exercitarea dreptului său propriu de a adopta inițiativa legislativă în cauză, s-a conformat deciziilor nr. 472/2008 și nr. 1.093/2008 ale Curții Constituționale, invocate, și astfel a respectat principiul bicameralismului, prevăzut de art. 61 alin. (2) din Constituție. Președintele Camerei Deputaților consideră că, în argumentarea sesizării, autorii acesteia se limitează doar la a indica prevederile art. 20 alin. (1) și ale art. 41 alin. (1) din Constituție, precum și alte dispoziții

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt, în ordinea invocării lor, cele ale art. 76 alin. (3) referitoare la adoptarea legilor cu procedur�� de urgență, art. 61 alin. (2) care consacră principiul bicameralismului, art. 41 alin. (1) potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, art. 20 alin. (1) referitor la principiul interpretării și aplicării dispozițiilor constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
au fost formulate de autorii obiecției, și anume prin referire la modul de aplicare a dispozițiilor din Regulamentul Camerei Deputaților privind procedura de urgență. B. O altă critică de neconstituționalitate extrinsecă a legii se referă la încălcarea principiului constituțional al bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție. Din analiza comparată a documentelor privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în cauză, respectiv a propunerii legislative depuse de inițiatori, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
alin. 9 și 10 la art. III. Potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
prima Cameră sesizată. Așa cum s-a arătat deja, diferențele de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Or, legea trebuie

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
prilej ( Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 20 octombrie 2008) - că în dezbaterea unei inițiative legislative, Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, dar principiul bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativei legislative. Față de cele menționate, Curtea constată că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativei legislative. Față de cele menționate, Curtea constată că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici este neconstituțională, sub aspectul încălcării principiului constituțional al bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 din Legea fundamentală. II. Având în vedere cele arătate, Curtea consideră că examinarea criticilor de neconstituționalitate intrinsecă a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici a rămas fără

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Constată că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici este neconstituțională, sub aspectul încălcării principiului constituțional al bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 din Legea fundamentală. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și primuluiministru și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dezbaterile au avut loc

DECIZIE nr. 710 din 6 mai 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/211674_a_213003]
Corola-website/Law/203878_a_205207

Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră sesizată. Altminteri, ar însemna să legifereze o singură Cameră, și anume Camera decizională, ceea ce contravine principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) din Constituție și competențelor celor două Camere, stabilite de art. 75 din Legea fundamentală, referitoare la procedura de legiferare. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea

DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/203878_a_205207]
de vedere. Președintele Senatului a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. I/489 din 1 octombrie 2008, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea este neîntemeiată, cu următoarea motivare: Legea criticată a fost adoptată cu respectarea principiului bicameralismului, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție. Astfel, prin prevederile art. 61 alin. (2), Constituția României consacră numai organizarea în două Camere a Parlamentului, raporturile dintre acestea - în ce privește îndeplinirea funcțiilor pe care Parlamentul le exercită, inclusiv

DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/203878_a_205207]
ce se vor arăta în continuare: 1. Potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă în procedura legislativă prin diviziunea de competențe prevăzută de art. 75 din Legea fundamentală, în cadrul căreia fiecare dintre cele două Camere este, în cazurile expres definite, primă Cameră sesizată sau Cameră decizională. Totodată, ținând seama de

DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/203878_a_205207]
trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (...) și a competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală." 3. Aceste considerente ale Curții Constituționale rămân pe deplin aplicabile și în cauza de față. Astfel, Curtea constată că, potrivit art. 54 alin. (2

DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/203878_a_205207]
judecătorilor și procurorilor a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituția României și pe cale de consecință obiecția de neconstituționalitate trebuia respinsă ca neîntemeiată. Art. 61 alin. (2) din Constituția României consacră principiul bicameralismului, un bicameralism funcțional, în baza căruia procesul legislativ continuă chiar și în situația în care inițiativa legislativă este respinsă de către prima Cameră sesizată. Camera decizională trebuie să supună dezbaterii același obiect de reglementare, însă are libertate decizională, în sensul că

DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/203878_a_205207]
procurorilor a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituția României și pe cale de consecință obiecția de neconstituționalitate trebuia respinsă ca neîntemeiată. Art. 61 alin. (2) din Constituția României consacră principiul bicameralismului, un bicameralism funcțional, în baza căruia procesul legislativ continuă chiar și în situația în care inițiativa legislativă este respinsă de către prima Cameră sesizată. Camera decizională trebuie să supună dezbaterii același obiect de reglementare, însă are libertate decizională, în sensul că nu este

DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/203878_a_205207]
Corola-website/Law/203656_a_204985

drepturi, pe de o parte, înseamnă reglementare unitară și tratament nediscriminatoriu pentru situații identice, iar, pe de altă parte, presupune un drept de diferențiere. Referitor la susținerea Guvernului, potrivit căreia legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului constituțional al bicameralismului Parlamentului României consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție, prin aceea că modificările de fond aduse proiectului de lege nu au fost supuse dezbaterii Senatului, nu poate fi primită. În dezbaterea unei inițiative legislative, Camerele au un drept propriu

DECIZIE nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/203656_a_204985]
Corola-website/Law/237549_a_238878

4) din Constituție, întrucât camera decizională, respectiv Camera Deputaților, a adus modificări substanțiale formei legii adoptate de către Camera de reflecție, respectiv Senatul. În aceste condiții, se consideră că, din punct de vedere al procedurii de legiferare, a fost încălcat principiul bicameralismului astfel cum acesta a fost conturat în jurisprudența Curții Constituționale. Se mai susține că, prin Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 , s-a reglementat în domeniul drepturilor fundamentale și a fost afectat regimul unei

DECIZIE nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/237549_a_238878]