832 matches
-
analiză a variațiilor energiei consumate [44]. Metoda propusă de Hart analizează modificările în stările stabile ale valorilor normalizate ale puterii active și reactive (ΔPnorm, ΔQnorm) din cadrul unei locuințe, în scopul identificării consumatorilor electrici. Prin reprezentarea acestor variații într-un plan bidimensional (ΔP-ΔQ), pot fi observate grupuri de puncte ce corespund pornirii sau opririi unui consumator electric. Pornind de la ideea lui Hart, cercetătorii au adăugat diferite trăsături spre a fi analizate în scopul îmbunătățirii procesului de identificare a amprentelor electrice. De exemplu
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
a două perioade constante consecutive. Pentru fiecare perioadă care se modifică este stabilit un indicator temporal reprezentat de timpul la care este înregistrat primul eșantion din perioada respectivă. 4. Analiza clusterelor. Variațiile determinate anterior sunt reprezentate grafic într-un plan bidimensional ale cărui axe corespund variațiilor puterilor reale și reactive. Punctele din plan ce prezintă variații apropiate sunt grupate în clustere. 5. Realizarea modelelor de consumatori. Modelul unui consumator cu două stări este determinat prin gruparea a două clustere ale căror
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
pentru distingerea acelor consumatori ce determină modificări apropiate ale uneia dintre puteri, însă valori distincte ale celeilalte puteri. În acest mod discriminarea consumatorilor se va face într-un mod mai eficient. Consumatorii astfel determinați pot fi reprezentați într-un spațiu bidimensional ΔP - ΔQ sub formă de clustere ce conțin modificările determinate de trecerea de la o stare de funcționare la alta. Un prim pas în implementarea algoritmului a fost separarea stărilor stabile de cele variabile. O stare stabilă este atinsă atunci când nivelurile
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
în mănăstiri, și să extindă cumva aceasta către laicat (un eșec de care nu puțini umaniști creștini au fost conștienți), ceea ce a creat un vacuum moral”1. Această mentalitate, cu pretinse legitimități teologice, a consacrat conceptul de „secularitate” în experiența bidimensională al lumii: ca „timp” (saeculum) și „spațiu” (dominium)2. Ajunși în acest punct, putem reflecta din nou asupra relației dintre desacralizare și secularizare. Deși istoria Europei sincronizează aceste fenomene, ele nu se acoperă, nici nu se justifică reciproc, întrucât orizontul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în capitolul final pentru că multe dintre ele se pot regăsi ca trăsături definitorii în literatura contemporană: destructurarea limbajului poetic, forme de dialogism, jocul probabilităților, ironia și chiar structura poemului ekphrastic, însemnând aici o restrângere a lumii descrise la un spațiu bidimensional. Capitolul al cincilea, Albatrosismul - ecouri în literatura contemporană, aduce unele precizări în ceea ce privește sfera conceptului albatrosism, care, considerăm, se definește prin punerea literarului sub semnul autenticității, prin orientarea spre realism, prin preluarea unor tehnici ale avangardei, dar prin evitarea unei utilizări
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
scrie pe mine:"acesta e cutare" și să fiu pus pe soclu/ căci într-atât eram cuprins de tenebre pe unica bancă/ încât nu puteam să clipesc de parcă purtam la ochi monoclu". Semnificația acestui amalgam și a reducerii întregului la bidimensional lasă impresia că dimensiunea care lipsește acestei lume este cea care i-ar fi conferit înălțime, spiritualitate. Definiția tipului de poezie pe care-l încearcă nu e poate nicăieri mai clară ca pe finalul acestui text: "Oh, nu - nu eram
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
existenței obișnuite, comune. Suspendarea în vioară, în sicriu indică totodată ruperea de spațiul terestru, diafaneizarea și pierderea în universul fictiv, e, de fapt, o lichefiere ("se prelinge"). Ekphrasisul e vizibil și aici, totul se strânge într-un univers de hârtie, bidimensional, totul e încremenire, ca și cum lumea ar fi surprinsă într-o fotografie: "Astfel am încremenit ștergându-mi baioneta de sânge cu batista". Raporturile de cauzalitate sunt excluse ("fără să știu am început să mă-nchin"), e o lume guvernată de hazard
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai absurde, șocante sunt prezentate ca adevărate axiome. Adesea întâlnim, în textele acestei generații, o modalitate de prezentare a lumii care le apropie de ceea ce am numit, în sens larg, poemul ekphrastic. Impresia creată este de tablou descris, de lume bidimensională și nu de univers real. Dimensiunea care pare să lipsească acestor poeme este înaltul, verticala, sugestie a ancorării în materialitate. Tocmai revalorificarea, într-o manieră inedită, a acestui tip de poem apropie și mai mult generația amintită de procedeele de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
final chapter because they were adopted by contemporary literature: the de-structuring of poetic language, forms of dialogism, the game of probabilities, the irony and even the structure of the ekphrastic poem (here, denoting a world that was narrowed to its bidimensional characteristics). Common lyric sources are discarded, poetic speech is no longer based on key metaphors, and thus it is imperative to find alternatives so as to lure the reader in this partially unpoetical universe. The solutions the Albatross poets coined
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
regards to mundane facts or figments of the poet's imagination. One of the literary genres preferred by the poets of this generation is the 'ekphrastic poem', a text which seems to paint a real or imaginary picture in a bidimensional perspective. More often than not the setting is imaginary; it is deformed copy of the reality lacking the third dimension, namely the height - the capacity to spiritually rise above the sordid world. The fifth chapter, Poetry of the Albatross - echoes
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
abstracte și - implicit și imperios - a capacității de a transfera noțiuni și concepte în alte zone decât cele artistice; • dezvoltarea creativității, a imaginației și a capacității de abstractizare - extrem de deficitară la această categorie de elevi; • dezvoltarea percepției spațiale, a spațiului bidimensional și tridimensional, precum și a redării spațiale în plan bi- și tridimensional; • promovarea reală și activă a conceptelor de interdisciplinaritate, pluridisciplinaritate și transdisciplinaritate, prin metodele abordabile la activitățile curente (descrise în ghid); • oferirea de suport afectiv-motivațional actului învățării prin soluții concrete
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
în care pictorul privește subiectul picturii”. În Philosophy of Art. A Contemporary Introduction Noël Carroll consideră că Art de Clive Bell este un text care arată că forma semnificantă ca: „dispunere a liniilor, culorilor, formelor, volumelor, vectorilor și spațiului (spațiul bidimensional, tri dimensional sau interacțiunea lor)” este un „design tăcut”al picturii, un design care se adresează imaginației privitorului și care poate să întregească pictura și s-o transforme într-o configurație organizată. Pentru a-și ilustra ideea, Carroll se referă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
aparține litotritorului celui mai răspândit În lume la jumătatea deceniului opt, se poate ușor remarca faptul că, punctul spre care se Îndreaptă undele de șoc, produse În cuvă prin descărcarea electrică repetată de 16-19kV, coincide cu calculul bazinetal reperat radiologic bidimensional și vizualizat pe cele două monitoare. Să remarcăm, de asemenea, faptul că, pacientul este imersat Într-o cadă cu apă degazeificată care permite undelor de șoc, ce iau naștere În focarul F 1, să ajungă la piele, să străbată țesuturile
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
politici, de-a lungul căreia ar fi situați toți jucătorii. Modelul spațial implicit poate fi extins la două sau mai multe dimensiuni de politici, dar costul este acela că se pierde în precizia de previziune. Să ne imaginăm o lume bidimensională în care jucătorii sunt amplasați pe baza preferințelor lor ideale de-a lungul ambelor axe. De exemplu, legislatorii ar putea fi distribuiți de-a lungul dimensiunii stânga-dreapta privind problemele economice și de-a lungul dimensiunii naționaliste-internaționaliste în ceea ce privește problemele de politică
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pierderea de utilitate de pe urma oricărei devieri de la amplasarea ideală să fie reprezentată de o serie de cercuri concentrice. Am dezvoltat deja, în ceea ce privește trăsăturile lor generale, uneltele necesare analizării acestei situații. Vom fixa amplasamentele ideale pentru cei cinci jucători în spațiul bidimensional. De pildă, jucătorul A din exemplu nostru este situat jos, pe dimensiunea 1, iar sus, pe dimensiunea 2; jucătorul B, tocmai invers. Apoi vom localiza poziția votantului median pe fiecare axă (D pentru dimensiunea 1 și C pentru dimensiunea 2
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
politici din x. Totuși, acesta nu este sfârșitul procesului. Jucătorii și-ar recalcula atunci curbele de indiferență în funcție de y și, din nou, ar exista mai multe amplasamente în care s-ar suprapune cele trei curbe, indicând alte combinații de politici bidimensionale care să învingă pe y prin votul majoritar. Schimbările pot continua la nesfârșit. Nici o coaliție sigură nu se va forma vreodată. De fapt, gama rezultatelor posibile în negocierea de cinci persoane într-o arenă de probleme bidimensională este enormă, acoperind
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
combinații de politici bidimensionale care să învingă pe y prin votul majoritar. Schimbările pot continua la nesfârșit. Nici o coaliție sigură nu se va forma vreodată. De fapt, gama rezultatelor posibile în negocierea de cinci persoane într-o arenă de probleme bidimensională este enormă, acoperind o mare parte din spațiul de politici posibile. Mai mult, situația de negociere devine chiar mai complicată pe măsură ce adăugăm jucători noi și dimensiuni noi. Ne întoarcem din nou la același paradox ciclic. Avem un model care este
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
amendate și ajustate în mod considerabil în timpul deliberărilor întregii adunări legislative. Dar ultima votare trebuie să fie da-sau-nu cu privire la propunerea amendată-și-reamendată. Dacă rezultatul este negativ, rămâne valabilă versiunea aflată în exercițiu în statu quo-ul inițial. Să ne imaginăm, în legislatura bidimensională de cinci persoane prezentată mai sus, că punctul stării de fapt, Q, este întrucâtva diferit de poziția mediană, x. La prima votare x învinge pe Q, care este apoi învins de y, care apoi este învins de z, și așa
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de propuneri și amendamente. Rezultatul specific nu poate fi prezis, dar schimbările sunt limitate de pozițiile lor față de situația curentă. Mai mult, legislatorii vor descoperi că, cu cât vor acționa mai liber și mai agresiv în cadrul acestui spațiu de probleme bidimensional, cu atât vor fi mai multe șansele ca, în final, statu quo-ul să rămână neschimbat. Această ultimă observație ne conduce la cea de-a treia soluție prin care se obține stabilitatea democratică în cadrul adunărilor legislative. Nu este necesar nici măcar să
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
calcularea puterii. Tendința centrală pentru o distribuție univariată cu date continue, după cum am văzut, este un singur punct situat într-un spațiu unidimensional: media. Tendința centrală pentru o distribuție bivariată cu date continue este o dreaptă situată într-un spațiu bidimensional. (Tendința centrală pentru o distribuție multivariată cu trei variabile este un plan situat într-un spațiu tridimensional etc.) Cunoscută sub numele de dreaptă de regresie, formula acesteia este: Y = a + bX Să ne imaginăm un sat amplasat într-o arie
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de a amplasa drumul într-o locație care să realizeze distanța de mers medie cea mai mică, luând în considerare toate casele din sat. Dreapta de regresie este cea mai bună reprezentare liniară a unei relații direcționale bivariate. Dar aspectele bidimensional și direcțional ale regresiei implică faptul că calcularea acesteia este întrucâtva mai complexă decât cea pentru media univariată. Atunci când calculăm coeficientul de pantă (b), numărătorul captează gradul de variație bidimensională. Acesta este suma întregii covariații pentru cele două variabile, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bună reprezentare liniară a unei relații direcționale bivariate. Dar aspectele bidimensional și direcțional ale regresiei implică faptul că calcularea acesteia este întrucâtva mai complexă decât cea pentru media univariată. Atunci când calculăm coeficientul de pantă (b), numărătorul captează gradul de variație bidimensională. Acesta este suma întregii covariații pentru cele două variabile, așa cum apare aceasta pentru fiecare observație: Sș(Yi -)(Xi -)ț. Pentru orice observație (i), variația de la nivelul variabilei Y este (Yi - ), iar variația variabilei X este (Xi -). Covariația pentru observația i
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
independente asupra variabilei dependente. În consecință, tendința centrală pe care o estimăm noi se preocupă doar de comportamentul lui Y dependent de X, dar nu și invers. Să ne imaginăm o dreaptă de regresie (reprezentată prin ⎧) trasată diagonal în spațiul bidimensional. Panta și coeficienții de intersecție indică estimarea cea mai exactă pentru variabila dependentă exprimată ca funcție omogenă a variabilei independente, a+bX. Foarte probabil, aceasta ne apare ca diferită de dreaptă (reprezentată prin ⎧) trasată orizontal în spațiul bidimensional în media
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în spațiul bidimensional. Panta și coeficienții de intersecție indică estimarea cea mai exactă pentru variabila dependentă exprimată ca funcție omogenă a variabilei independente, a+bX. Foarte probabil, aceasta ne apare ca diferită de dreaptă (reprezentată prin ⎧) trasată orizontal în spațiul bidimensional în media pentru Y. Apoi, să trasăm vertical în sus sau în jos distanța de la fiecare observare din studiu la ⎧. Fiecare distanță este ⎧i - ⎧. Să ridicăm la pătrat distanțele pentru ca valorile negative și pozitive să nu se anuleze reciproc, să
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe care intenționează s-o modeleze, cartograful literar întâlnește mai multe bariere. Apare dificultatea geografică de a proiecta o suprafață curbă, tridimensională pe o suprafață plată și limitată. Apare dificultatea de a proiecta un continuum spațio-temporal multidimensional pe o pagină bidimensională. Apare, de asemenea, așa cum spune Jorge Luis Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]