976 matches
-
Filmul, creat după nuvela lui Nyírő József, spre deosebire de obiceiurile vremii, nu a fost realizat în condiții de studio, ci în natură, într-o tonalitate baladescă, cu un limbaj cinematografic propriu (atunci) neorealismului italian și a stârnit un mare interes la bienala filmului de la Veneția, în anul 1942. Actorul Görbe János a primit imensa șansă a consacrării. Filmul Madona din Călata ("Kalotaszegi madonna") din 1943 avea ca decor natural Transilvania, nobil fundal pentru muzică, respectiv pentru cântecele lui Sárdy János. În 1941
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
asupra mea orașul acesta vorbele nu ar putea reda nici pe departe intensitatea farmecului. Se spune că cele mai potrivite luni pentru a vizita orașul lagunelor ar fi mai și septembrie. La 1 mai se deschide, cu fast oficial și "bienala" expoziție internațională de artă plastică, unde expun mai toate țările din lume. Pentru multe voi fi avut ochi, de privit, dar nici acum nu am uitat o mică sală în care erau expuse vreo douăzeci de tablouri de Van Gogh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Baia Mare, Vaslui, Bârlad, Brașov, Focșani, Tulcea, Pașcani, Tg. Mureș, Tg. Neamț, Orăștie, Făgăraș, București, Bacău, Horezu, Câmpulung Muscel, Ieud, Maramureș. 1979 - 1983 „Voronețiana” - 5 ediții Suceava 1982, 1985, 1995 - Participa la sintezele expoziționale ale artiștilor ieșeni deschise la București 1982 Bienala de pictură și sculptură, Sala Dalles, București 1983 - Expoziția republicana a profesorilor de desen, Muzeul Colecțiilor de Artă, București 1984 - „Flori și naturi statice”, Muzeul de Artă, Iași 1985 - Expoziția „Artă ieșeana contemporană”, Sala Dalles, București 335 1986 - Bienala de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
1982 Bienala de pictură și sculptură, Sala Dalles, București 1983 - Expoziția republicana a profesorilor de desen, Muzeul Colecțiilor de Artă, București 1984 - „Flori și naturi statice”, Muzeul de Artă, Iași 1985 - Expoziția „Artă ieșeana contemporană”, Sala Dalles, București 335 1986 - Bienala de pictură și sculptură, Sala Dalles, București 1988 - Salonul Artelor Plastice, Sala Dalles, București 1990 - „Artă ieșeana contemporană” - Chișinău; Expoziția comemorativa „Mihai Eminescu”, Chișinău, Republica Moldova 1995 - „Artă ieșeana contemporană”, Galeriile de Artă, Etaj 3/4, Teatru Național, București 1996 - Pictură
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Costache Olăreanu, Tudor Țopa. În 1990, ați inaugurat la Târgoviște suita de manifestări culturale "Testamentum" ("Pentru o mai dreapta cinstire a memoriei culturale") cu 12 ediții neîntrerupte. Ați devenit inițiatorul, din 1992 (în fosta capitală voievodală a Țării Românești), al Bienalei de Artă Plastică "Gheorghe Petrașcu", cu 11 ediții neîntrerupte până în 2012. Autorul proiectului și realizatorul după 1989, până în 2003, al Concursului Național de Literatură "Moștenirea Văcăreștilor". Imediat după Revoluția din '89, am asistat cu toții la o descătușare de energii de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în țară, sub comuniști (i-a cumpărat cu bani grei, de fapt !), la Târgoviște, la simpozionul așa-zis omagial, ei bine, nu s-a găsit nimeni altcineva că să conducă lucrările decât doi foști absolvenți de "Ștefan Gheorghiu", jalnic revopsiți... Bienala de artă plastică "Gheorghe Petrașcu", gândită de mine în urmă cu 22 de ani, în vederea îmbogățirii patrimoniului de artă plastică (pictură și sculptură mică) a Muzeului de Artă din Târgoviște, dar mai ales pentru crearea unei colecții de artă contemporană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
juriu național al cărui președinte a fost în acel an criticul de artă Octavian Barbosa. Sprijinită financiar, prin strădaniile câtorva oameni care aleargă, fără preget, an de an, după stipendii și sponsorizări (cuantumul premiului se constituie în preț de achiziție!), Bienala de artă plastică "Gheorghe Petrașcu" a devenit un eveniment național prestigios, semn că, aruncată pe un sol mănos și însorit, miraculoasa sămânța încolțește, crește și devine plantă viguroasă, bucurându-ne cu florile și rodul ei. Instituția Bienalei..., la crearea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
preț de achiziție!), Bienala de artă plastică "Gheorghe Petrașcu" a devenit un eveniment național prestigios, semn că, aruncată pe un sol mănos și însorit, miraculoasa sămânța încolțește, crește și devine plantă viguroasă, bucurându-ne cu florile și rodul ei. Instituția Bienalei..., la crearea și edificarea căreia, în primele șapte ediții am pus mult suflet și pasiune, este încă una dintre acele rare experiențe existențiale în care dai mai mult decât primești. Cuprins de o incredibilă fervoare a facerii, mi-amintesc că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și cu Nistoreasa . Le-am spus toate cum trebuia, vreau ei să fac o expoziție aici, care să meargă la Suceava, Rădăuți și Dorna-Vatra. Am spus că aici nu fac. Mi-au luat 6 lucrări, cu chitanță În regulă, pentru bienală. M-am lăsat cam greu, dar au luat 4 În temă, care nu aveam ce face cu ele. Te rog, când vor fi expuse, la expoziția de la Suceava, cu alții, pt. bienală, să-mi scrii cum a fost și dacă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
luat 6 lucrări, cu chitanță În regulă, pentru bienală. M-am lăsat cam greu, dar au luat 4 În temă, care nu aveam ce face cu ele. Te rog, când vor fi expuse, la expoziția de la Suceava, cu alții, pt. bienală, să-mi scrii cum a fost și dacă ești bun, când va apare ceva În „Zori Noi” ia mi câteva ziare, dacă va fi ceva ce merită. Voi căuta și eu de aici să urmăresc. Am stat de vorbă serios
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să-l vezi pe Tov. Paranici , de la „Zori Noi”. Mia făgăduit că va trece pe la mine, foarte serios. Spune-i că mi-ar face mare plăcere. Am pregătite să-i arăt lucruri frumoase, minus 2 lucrări ce au plecat la Bienală, la București. Mașina de la „Zori Noi” vine des pe aici, la Fălticeni. Spune-i că nu are nici un fel de obligație, prin asta, dar aș vrea să vadă și ce fac unii oameni modești, În umbră. Spre finele lunii, vin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de membri, UDC este cel mai mare și mai influent partid elvețian.) 23 septembrie 2003 Dintr-un elan de generozitate și camaraderie intelectuală, profesorul Georges Nivat mă invită la masa festivă organizată după ce "Les Rencontres internationales de Genève", (prestigiosă întâlnire bienală a unora dintre cele mai strălucite minți ale Europei) au ajuns la final. Tema de anul acesta, căutat ambiguă-reflexivă, a fost "Limitele umanului". Mă găsesc plasat la aceeași masă cu Jean Starobinsky, Michel Serres, Georges Charpak (premiul Nobel pentru fizică
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Național de Artă Fotografică ,,Mihai Dan - Călinescu” - Craiova; Salonul Național de Artă Fotografică „Muntenia - Mileniul III” - Câmpina; Festivalul Internațional de documentare artistice și artă foto ART AIUD 06, ediția II - Aiud, Galeria Inter - Art; Expoziție Națională „Fotografia, document etnografic” - Cluj Bienala Internațională de Fotografie Artistică „Carol Popp de Szathmary” - Cluj Salonul Național de Artă Fotografică - Buzău, Galeriile UAP; Expoziția Națională de Artă Naivă - Pitești, Muzeul de Artă Naivă; Expoziția Națională de Artă Fotografică ,,Viitorul Mării Negre” - Constanța, Muzeul de Artă; Expoziție Națională
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pictură au fost prezentate la principalele manifestări colective din țară, într-o expoziție personală la București (1968), în selecții de artă românească prezentate peste hotare: 1955 - Festivalul Tineretului de la Varșovia; 1957, 1958 - Moscova; 1959 - Polonia; 1961 - Damasc, Alexandria, Cairo, Paris (Bienala tinerilor artiști); 1966 - Cuba; 1968 - Praga, OrlyParis, Frankfurt au Main, Torino; 1969 - Tel Aviv, Rigeka, Titograd, Varșovia, Roma; 1970 - Cagnes-sur-Mer (Festivalul internațional de pictură), Moscova, Torino; 1971 - Vilnius, Moscova, Sofia; 1973 - Sofia (Trienala de artă angajată), Washington, Akron, Chicago; 1974
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Galeriile de Artă din București. Din 1958, Adrian Podoleanu a deschis 33 de expoziții personale și a participat la peste 79 de expoziții de grup, din care 26 în străinătate. A reprezentat România la concursurile internaționale „Juan Miro“Barcelona, la bienala de pictură din Kosice și la concursurile din Mexic, Brazilia și „Cagnes sur Mere“ - Franța. A fost, alături de artiștii Nicolae Matyus și Gheorghe Brădățeanu, autorul lucrării de artă de la Cotnari Iași - panoul decorativ monumental mozaical „Culesul viei“, în 1968. Echilibrat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Amândoi aveau dreptul la câte 19 zile lucrătoare fiecare. b.n. Șmecherie á la Dumitru Solomon Dramaturgul și eseistul evreu D. Solomon (Dolphy Solomon, 19322003), un acid condeier al comediei românești, ne-a fost oaspete cândva la câteva ediții ale Bienalei umorului „Constantin Tănase” dar În stagiunea 1970-1971 a Teatrului de Comedie din București era să o pună de mămăligă atunci când a intrat În vizorul vigilenților cenzori, Încercând să sară peste ei. În „circulara” numărul 112/ 1 iulie 1971 semnată de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Brad și Agricola Cardaș amplasate în fața Universității Agronomice și de Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad din Iași. De-a lungul anilor, Ion Antonică a participat cu lucrări de sculptură la mai multe expoziții colective, la anualele de la Iași și bienalele din București, precum și la unele expoziții din străinătate. În 1974, la expoziția de la Skopje Bitolia din Iugoslavia, una dintre lucrările sale a constituit afișul manifestării. Despre activitatea artistică a lui Ioan Antonică au scris critici de prestigiu în domeniu. Referitor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
din București. După ce a debutat artistic strălucitor, în 1968 la Expoziția Tineretului, de la Sala Dalles din București cu portrete de o surprinzătoare finețe cromatică și psihologică, a participat la toate manifestările expoziționale colective, de grup, județene și interjudețene, republicane sau bienale precum și la expoziții românești peste hotare. În 1971, revista „Săptămîna” îl numea pe Ioan Gânju „artist cu o fantezie satanică, niciodată gratuită, fiind rezultatul metamorfozei”. „Om de o sensibilitate rară, substanță a artei sale”, Ioan Gânju a trăit toată viața
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
două oale uriașe amplasate în portbagajul limuzinelor CD!) Am cunoscut emigrația din Europa, din SUA și Canada și în septembrie 1991 aveam s-o cunosc, tot alături de Adrian Dohotaru, și pe cea din Brazilia, într-o împrejurare cu totul specială: Bienala de la Sao Paulo, cea mai mare manifestare artistică din America de Sud. Pentru a asigura o prezență de prestigiu a României la acest eveniment, președintele Ion Iliescu a făcut un gest care-l onorează, punând la dispoziție avionul prezidențial. S-au deplasat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Șerban, Teatrul Bulandra, cu "Hamlet", în interpretarea lui Ion Caramitru, cinci artiști plastici și o echipă a televiziunii. Drumul a fost lung, dar, în compania atâtor actori și actrițe, timpul s-a scurs repede. Ai noștri au făcut furori la Bienală, în special "Trilogia antică", mass-media difuzând cronici elogioase. Artiștii au fost asaltați pe durata șederii de sute de români-brazilieni, care nu mai pridideau cu elogiile și invitațiile. Aveam să cunosc pe mulți dintre ei, medici, ingineri, profesori universitari, cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
era un "Domn", la propriu și la figurat își purta foarte bine, cu noblețe și eleganță cei 80 de ani, semănând cu actorul meu preferat, Jean Gabin. Am discutat despre relațiile bilaterale, ne-a felicitat pentru succesele artiștilor noștri la Bienală, precizând că "O Globo" a difuzat multe cronici elogioase... Pe măsuța la care ni s-a servit delicioasa cafea braziliană, era pus discret numărul din ziua respectivă a cotidianului de mare tiraj "O Globo" și mi-a atras atenția pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
al Mexicului, America Latina de la nord la sud, am avut suficient timp să meditez asupra "noului meu loc de munca" și a noii mele misiuni. Trecusem pe la Rio în drum spre casă, în 1981, și revenisem peste 10 ani, cu prilejul Bienalei de la Sao Paulo, ocazie cu care vizitasem și noua capitală, Brasilia. Spre dimineață, când Boeingul 747 plutea deja deasupra Braziliei, puteam să admir de la înălțime această țară-continent, imensă, uluitoare, fascinantă. De la aprobarea numirii mele în calitate de Consul General și până la plecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
i-a vrăjit pe brazilieni, care au umplut sălile până la ultimul loc, fiind invitați să revină și ulterior, spectacolul bucurându-se luni în șir de comentarii și cronici elogioase. Teatrul din Craiova venea la Sao Paulo după spectacolele date la Bienală în septembrie 1991 de Teatrul Național din Bucuresti și Teatrul Bulandra, despre care am povestit. În rest, vorba clasică, "n-a fost decât tăcere"! Cine se ocupă la noi de "exportul de cultură"? Discutând în urmă cu câțiva ani cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ca la semafor pui "semnalul" pe verde, și imediat apare chelnerul cu frigarea, când vrei să te odihnești, îl pui pe roșu!(Îmi amintesc de o scenă hazlie apropo de carnea braziliană. Am menționat călătoria mea în septembrie 1991 la Bienala de la Sao Paulo, însoțind artiștii de la Teatrul Național București și Teatrul "Bulandra". La sosire, ambasadorul Marin Iliescu a invitat pe Adrian Dohotaru, câțiva artiști Ion Caramitru, Ștefan Bănică-senior, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu și subsemnatul la o "churrascărie" sistem rodizio, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
între ei doamna Rusu rămânând și astăzi o prietenă privilegiată. După Curitiba am prezentat expoziția de covoare la Sao Paulo. Fusesem de două ori prin New York și știam cum arată o "megalopolis". Fusesem în Sao Paulo în 1991, cu prilejul Bienalei, privisem orașul la televizor, sau cel puțin o parte reprezentativă, în telenovela "Bulevardul Paulista", iar în drum spre Parana petrecusem o noapte în oraș. Dar un oraș de 1500 de kilometri pătrați și 11 milioane de locuitori (area metropolitană, O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]