782 matches
-
societății, putem să formăm atitudini de dezprobare față de cei ce încalcă normele de păstrare a igienei mediului. Omul intervine asupra multori ecosisteme naturale, declanșând noi succesiuni ecologice. Biodiversitatea este dată de numărul de specii care formează o biocenoză. Cu cât biocenoza este alcătuită din mai multe specii, cu atât biodiversitatea acesteia este mai mare. Într-o pădure de foioase rămasă în regim natural, în care omul intervine cu prudență, trăiește un număr mare de specii de plante și animale; pădurea de
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93513]
-
2 pot trece și până la 20 ani. Stadiul 3: Apare după 30 de ani, iar trunchiurile căzute la pământ sunt colonizate de specii de mușchi de talie mare, germinarea realizându-se cu succes. În acest stadiu apare o diversitate a biocenozei prin apariția și a altor specii de mușchi și chiar de mici arbuști cum ar fi afinul, care din lipsă de lumină rodește sporadic. De la stadiul 1 până la stadiul 3 pot trece și 20 de ani. Stadiul 4: Pe trunchiurile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
aflate într-un stadiu relativ avansat de descompunere, pe circa 50% din suprafață sunt deja instalați puieții, care au căpătat vigoare în creștere. Înălțimea puietului poate ajunge până la 50 cm, între puieți găsinduse diferite specii de briofite, menținându-se stabilitatea biocenozei. Stadiul 5: Pe lângă puieții de molid, care au înălțimi mai mari de 50 cm, apar alte briofite de talie mare precum și ferigi sau alte specii de plante ierboase și lemnoase. Datorită concurenței numărul final al puieților se diminuează până la 1
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
astăzi, chiar dacă pe cioatele rămase s-au instalat puieți, iar drumul este acum acoperit de vegetație ierboasă și arbustivă. - Construirea potecii tematice va aduce un impact antropic minim prin evitarea utilizării de materiale adiacente care să perturbe peisajul și respectiv biocenoza acestui ecosistem. în acest sens se vor utiliza pe alocuri lespezi de piatră care să permită accesul peste terenul mlăștinos, poteca fiind evidențiată de drumul creat de animalele sălbatice- cervide. - Panourile ilustrative și informative vor fi amplasate din loc în loc
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
rând, etica mediului necesită o nouă metodă de cercetare. În locul metodei științifice obiective care izola și individualiza obiectul cercetat, este propusă o abordare holistă care ia în considerare omul și natura, subiectul și obiectul, o ierarhie a sistemelor integrate succesiv (biocenoză, biotop, ecosistem, biosferă). În locul abordării moniste care presupunea un singur model de interpretare, se recunoaște complexitatea nivelelor realității, ireductibilitatea problemelor puse și se propune o metodologie pluralistă care folosește diverse principii de evaluare. În locul unei abordări raționaliste bazată pe bipolaritate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
intervenții reciproc profitabile"97. Pe scurt, cu o altă expresie a filosofului francez, "Pământul depinde de omul care depinde de Pământ". Chiar termenul ecosistem este conceput holistic. Ecosistemele sunt auto-organizate și organizaționale. Termenul înglobează mediul fizic, biotopul, și totalitatea viețuitoarelor, biocenoza, dintr-un spațiu, adică nișa ecologică. Ecosistemele se auto-organizează spontan, asemenea unei ființe vii. Ecosistemele sunt sisteme deschise, care realizează schimburi cu mediul extern, sunt dependente, dar și independente, pentru că se autoorganizează. Dar, la fel cum se întâmplă și cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
e de fapt virtuală. Or, toate modificările survenite În urma acțiunii factorilor externi, ca aceia menționați mai sus, scoțând din echilibru caracterul redox, nu mai permit oscilațiile În jurul mediei. Una dintre categoriile de organisme va fi favorizată În dauna celeilalte, deci biocenoza va fi dereglată. Un astfel de fenomen Însoțește eutrofizarea și Înflorirea apelor, semn sigur de poluare. Urmare a celor arătate pe scurt, caracterul redox al mediului, ca parametru global de caracterizare a acestuia, permite monitorizarea evoluției schimbărilor survenite În mediu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci un scop invers celui invocat atunci când vorbim de protecția mediului. Am găsit că acest lucru nu e imposibil, dar foarte greu de realizat. Or, acel caz reprezenta un ecosistem În cel mai adevărat sens al cuvântului. Aveam acolo o biocenoză, adică o asociație de organisme ce populează un areal dat, al cărei lanț trofic Începe cu alge, ca producători primari, pentru a sfârși cu organisme superioare, inclusiv șerpi și broaște; iar cum glumesc uneori, vor apărea desigur și cocostârci. Această
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică o asociație de organisme ce populează un areal dat, al cărei lanț trofic Începe cu alge, ca producători primari, pentru a sfârși cu organisme superioare, inclusiv șerpi și broaște; iar cum glumesc uneori, vor apărea desigur și cocostârci. Această biocenoză n’a putut fi eliminată decât acționând asupra producătorului primar, inducând astfel Înfometarea Întregii biocenoze. Orice altă acțiune, adresată global biocenozei, a avut doar un succes parțial; biocenoza suferă schimbări calitative, la diferite niveluri sesizându-se Înlocuirea unor specii cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu alge, ca producători primari, pentru a sfârși cu organisme superioare, inclusiv șerpi și broaște; iar cum glumesc uneori, vor apărea desigur și cocostârci. Această biocenoză n’a putut fi eliminată decât acționând asupra producătorului primar, inducând astfel Înfometarea Întregii biocenoze. Orice altă acțiune, adresată global biocenozei, a avut doar un succes parțial; biocenoza suferă schimbări calitative, la diferite niveluri sesizându-se Înlocuirea unor specii cu altele, dar continuă să-și Îndeplinească rolul, adică trăiește. Aș putea spune că Viața e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a sfârși cu organisme superioare, inclusiv șerpi și broaște; iar cum glumesc uneori, vor apărea desigur și cocostârci. Această biocenoză n’a putut fi eliminată decât acționând asupra producătorului primar, inducând astfel Înfometarea Întregii biocenoze. Orice altă acțiune, adresată global biocenozei, a avut doar un succes parțial; biocenoza suferă schimbări calitative, la diferite niveluri sesizându-se Înlocuirea unor specii cu altele, dar continuă să-și Îndeplinească rolul, adică trăiește. Aș putea spune că Viața e fragilă ca individ ori ca specie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și broaște; iar cum glumesc uneori, vor apărea desigur și cocostârci. Această biocenoză n’a putut fi eliminată decât acționând asupra producătorului primar, inducând astfel Înfometarea Întregii biocenoze. Orice altă acțiune, adresată global biocenozei, a avut doar un succes parțial; biocenoza suferă schimbări calitative, la diferite niveluri sesizându-se Înlocuirea unor specii cu altele, dar continuă să-și Îndeplinească rolul, adică trăiește. Aș putea spune că Viața e fragilă ca individ ori ca specie, dar deosebit de rezistentă ca biocenoză. Și astfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
succes parțial; biocenoza suferă schimbări calitative, la diferite niveluri sesizându-se Înlocuirea unor specii cu altele, dar continuă să-și Îndeplinească rolul, adică trăiește. Aș putea spune că Viața e fragilă ca individ ori ca specie, dar deosebit de rezistentă ca biocenoză. Și astfel se naște o nouă Întrebare: Care e strategia pe care trebuie s’o adoptăm pentru a prezerva Viața pe Terra? Cazuri particulare, ori globale? Dacă o specie poate accepta o oarecare marjă de schimbări În mediu, după care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o nouă Întrebare: Care e strategia pe care trebuie s’o adoptăm pentru a prezerva Viața pe Terra? Cazuri particulare, ori globale? Dacă o specie poate accepta o oarecare marjă de schimbări În mediu, după care dispare din arealul respectiv, biocenoza continuă să existe, Înlocuind acea specie cu o alta, Înzestrată cu o nouă marjă adaptativă la schimbările viitoare din mediu. Totul este ca schimbările din mediu să nu aibă o viteză mai mare decât aceea de adaptare a biocenozei; În ceea ce privește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
respectiv, biocenoza continuă să existe, Înlocuind acea specie cu o alta, Înzestrată cu o nouă marjă adaptativă la schimbările viitoare din mediu. Totul este ca schimbările din mediu să nu aibă o viteză mai mare decât aceea de adaptare a biocenozei; În ceea ce privește specia, sunt convins că deja acest prag a fost depășit. Un exemplu: În copilărie, Încercam fără succes să transplantez toporași În curtea casei. Acum, Copoul e plin de ei, fără intervenția cuiva. În schimb, au dispărut gălbenelele. Ce poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe determinarea și impunerea condițiilor acceptate de specie, ci pe determinarea condițiilor ce permit evoluția și implicit adaptarea la un mediu care, după părerea mea, suferă o evoluție − chiar dacă pare degradare − legică. Aceste condiții, ce permit adaptarea la nivel de biocenoză, trebuiesc monitorizate și Între aceste limite trebuie acționat, educațional, tehnologic, economic, legislativ. Pentru că Întotdeauna adevărul e la mijloc, deci atitudinea noastră În relația cu mediul se va regla Întotdeauna vrând-nevrând la un optim ce va permite și protecția, dar și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dacă planta ar fi unicul locatar al planetei, În curând Viața ar dispărea prin epuizarea bioxidului de carbon și acumularea excesivă de biomasă; singur animalul ar epuiza biomasa și ar muri apoi de foame. Rolul asocierii plantă- animal, adică al biocenozei, este deci omniprezența Vieții, În spațiu și timp, În baza unei surse unice de energie - Soarele. Revenind la cursul expunerii, trebuie să arăt că acest interval redox, comun și propriu ambelor regnuri, este relativ Îngust, fragil și, mai mult, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spațiu și timp, În baza unei surse unice de energie - Soarele. Revenind la cursul expunerii, trebuie să arăt că acest interval redox, comun și propriu ambelor regnuri, este relativ Îngust, fragil și, mai mult, În evoluție, fapt ce face ca biocenoza, deci asociația de plante și animale, să sufere În timp modificări, În special calitative, sesizabile Însă doar la scară mare de timp. Această evoluție decurge, În condiții normale, spre creșterea potențialului redox al mediului. Interesant este Însă faptul că activitatea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai bună. Cu alte cuvinte, o explicație pentru fenomenul de Înflorire a apei poluate. Dezvoltarea mai bună a plantelor, datorată deplasării, În urma activității umane, a potențialului redox spre valori mai mari, exclude, mai bine zis inhibă, dezvoltarea animalelor, deci dereglează biocenoza, care va fi nevoită să-și caute alt echilibru. Conform celor arătate, privind rolul primordial al biocenozei În perpetuarea Vieții, grija noastră trebuie să fie evitarea situației În care această dereglare calitativă ajunge la extremă, indiferent dacă aceasta e animală
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a plantelor, datorată deplasării, În urma activității umane, a potențialului redox spre valori mai mari, exclude, mai bine zis inhibă, dezvoltarea animalelor, deci dereglează biocenoza, care va fi nevoită să-și caute alt echilibru. Conform celor arătate, privind rolul primordial al biocenozei În perpetuarea Vieții, grija noastră trebuie să fie evitarea situației În care această dereglare calitativă ajunge la extremă, indiferent dacă aceasta e animală ori vegetală. “Radiosfera”, 22 august 1994, ora 9,31 3. Culori Aș putea spune că astăzi e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mi-am propus să detaliez acest aspect, Însă punând accentul pe mecanismul acestui fenomen. La baza tendinței oxidative a evoluției stă, paradoxal, ceea ce ar trebui să confere stabilitate, anume relația dintre producători și consumatori din cadrul acelei asociații de organisme numită biocenoză, mai intuitiv, relația dintre plantă și animal. Anume, planta realizează, pe baza energiei solare, o transformare reductivă a bioxidului de carbon În glucoză, eliberând oxigen, iar animalul opune o transformare oxidativă a glucozei În bioxid de carbon, recuperând energia pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cantități de oxigen au apărut acum 2 miliarde de ani, odată cu fotosinteza, au atins pragul de 1% din concentrația actuală acum 1,6 miliarde de ani, iar de atunci se acumulează continuu, aproximativ exponențial. Fiecare dintre cei doi parteneri ai biocenozei, producătorul și consumatorul, contribuie Însă și altfel la modificarea caracterului redox al mediului, dar În mod cu totul diferit. Ambii parteneri sunt de o Încăpățânare feroce când e vorba de a-și menține condițiile optime de viață, numai că o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doar martorele unui fenomen mai complex, iar culoarea le-a dat de gol. Incolore și insidioase, alte organisme erau cauza reală, dar mai ales pericolul. Socotită la rece, toată povestea n’a fost decât o reglare, mai ales calitativă, a biocenozei lacurilor În discuție, față de un factor nou, temperatura excesivă, care a tulburat echilibrul − În unele lacuri de supraviețuire, În altele sănătos − de până atunci. La bruschețea cu care au venit căldurile, biocenoza a răspuns pe potrivă. Desigur că, dacă În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fost decât o reglare, mai ales calitativă, a biocenozei lacurilor În discuție, față de un factor nou, temperatura excesivă, care a tulburat echilibrul − În unele lacuri de supraviețuire, În altele sănătos − de până atunci. La bruschețea cu care au venit căldurile, biocenoza a răspuns pe potrivă. Desigur că, dacă În lacuri, indiferent cât de poluate ar fi fost, s’ar fi aflat numai alge, proliferarea lor ar fi fost extrem de scurtă, fiind blocată de epuizarea substratului nutritiv mineral și de acumularea excesivă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
primă analiză, să stimuleze proliferarea algelor este, paradoxal, un alt factor limitativ; ca orice plantă, la creșterea temperaturii, algele necesită medii mai reducătoare decât le oferea până atunci mediul, care devine astfel inhibitor. Numai că În lacuri se află o biocenoză, iar aceasta conține și descompunători, adică organisme care transformă organismele moarte În substrat mineral, hrana plantelor. Și, din acest punct de vedere, emisiunea din acel timp a postului de radio Iași s’a apropiat cel mai mult de realitate: a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]