4,624 matches
-
să combatem ciudățeniile teoriei lui Jung. În ultima parte a vieții, Eliade a Încercat să Împletească fenomenologia și istoria Într-un masiv tratat de istorie a religiilor 13. Unul dintre cei mai sofisticați erudiți ai cunoașterii din acest secol rămâne biologul D’Arcy Wentworth Thompson (1860-1948), profesor la Universitatea Saint Andrew’s din Scoția și care a fost, În același timp, un matematician de forță și un erudit desăvârșit În domeniul literelor clasice. Era capabil să scrie cu aceeași ușurință despre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
entuziasm (cel mai adesea nejustificabilă și din perspectiva unilaterală a revoluției informatice. Reconfigurarea și refigurarea tehnologică a corpului în ipostaza ontologiei și a ideologiei virtuale duc la redefinirea subiectului uman ca ansamblu complex corp-minte în spațiul virtualității, deși unii informaticieni, biologi sau ingineri în robotică, precum cei afiliați transumanismului, privilegiază puterea minții în dauna prezervării trupului în definirea identității postumane. Vom analiza această tendință sub umbrela conceptului de neocartezianism, în special în direcția perspectivei mecanologice care, reducând ființa la proprietățile intelectului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a Realității, a tainelor Universului, a rolului Omului, a Destinului, a Paradoxului. Nu se pot înțelege aceste lucruri fără a face niște conexiuni, fără a compara. Oricine ar trebui să poată dialoga cu oricine: matematicianul cu poetul, fizicianul cu medicul, biologul cu informaticianul. Ar trebui să existe un limbaj disciplinar comun. Trans reprezintă gradul elevat de integrare în curriculum. Este un demers care își propune să răspundă sau să rezolve probleme semnificative ale lumii reale. Cunoștințe și competențe în diverse arii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
trecut în Franța de la 140.000 în 1963 la 205.000 în 19685. În acest context, se dezvoltă grupuri de reflecție, precum Quadrivium, în care vreo treizeci de intelectuali specializați în diverse domenii (matematicieni, fizicieni, ingineri, psihologi, sociologi, jurnaliști, medici, biologi...) se întîl-nesc "pentru a elabora cîteva elemente constructive ca răspuns la provocarea tehnologică"6. Refu-zînd să accepte "fără a gîndi sofismele politicieni-lor de orice nuanță", dorindu-și să fie cetățeni și nu "vulgari consumatori", ei își propun să lupte pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
inginer, și pe Jacques Sauvan, medic și cibernetician 8, doi oameni pe care îi vom regăsi mai tîrziu în Grupul celor Zece. Timp de aproape zece ani, între 1969 și 1976, în acest ultim grup s-au întîlnit, lunar, medici, biologi, ingineri, economiști, sociologi, antropologi, filosofi și oameni politici care petreceau o seară pe lună schimbînd idei și informații pentru a încerca să apropie oamenii de știință și oamenii politici. Obiectivul anunțat era de a remedia "latura magică a deciziei politice
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
una dintre întrebările care îi preocupă pe Jacques Robin și Robert Buron este următoarea: ce loc trebuie să rezerve științei Objectif 72? În 1967, Objectif 72 organizează la Pantin un colocviu la care sînt invitați Edgar Morin (sociolog), Henri Laborit (biolog) și Alfred Kastler (fizician). Henri Laborit își prezintă concepțiile despre biologie și politică, iar Edgar Morin vorbește despre sociologie și politică. Constatînd imensul interes trezit de intervențiile acestora, Jacques Robin și Robert Buron se simt întăriți în dorința lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
socialiste pentru Statele Unite ale Europei. Jacques Robin îl invită pe Jack Baillet (medic al Spitalurilor din Paris și consilier al Laboratoarelor Midy), precum și pe JeanFrançois Boissel (inginer, informatician)12. Henri Laborit propune să-l invite pe asistentul său, Bernard Weber (biolog), și pe Jacques Sauvan (medic, cibernetician)13. Edgar Morin se gîndește la unul dintre elevii săi, Alain Laurent, tînăr sociolog și profesor de filosofie. Astfel se întîlnesc primii zece membrii ai grupului pe 12 februarie 1969, în apartamentul lui Annie
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
împreună cu trei asociați, unul dintre cele mai importante cabinete de brevete din Paris. Cucerit de aceste personaje creative, le-am cerut să vină la prima noastră întîl-nire. Henri Laborit ne-a propus să-l invite pe asistentul său, Bernard Weber, biolog, care lucra cu el, și pe Jacques Sauvan, medic, cibernetician de mare clasă care i-a urmat lui Louis Couffignal la președinția Societății franceze de cibernetică. În fine, cum Edgar Morin se gîndea că nu va putea fi cu noi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
abordare. În primele întîlniri, fiecare s-a prezentat, și-a evocat parcursul profesional și orientările, apoi și-a expus principalele idei și preocupări. Contactul cu personalități care nu aparțineau aceluiași univers, dar care posedau un limbaj apropiat seducea pe toată lumea: biologi, psihologi, medici, sociologi și politicieni se frecventau și apreciau aceste contacte. B.C. Dar nu se aflau acolo istorici, fizicieni, matematicieni, etnologi, economiști... J.R. René Passet, un economist talentat, ni s-a alăturat curînd. Îl cunoșteam de la fondarea Mișcării socialiste pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a venit pe 1 aprilie 1971 să vorbească despre tema Vers une société en temps réel (Spre o societate în timp real). J.R. A fost un moment crucial pentru grup. Joël de Rosnay se bucură de o dublă formație este biolog și informatician. Ne-a fascinat prin calitățile sale de orator, capabil să explice în mod simplu lucrurile cele mai dificile. Cum tocmai revenea de la MIT (Massachusetts Institute of Technology)23, era marcat de faptul că informatizarea societății nu va întîrzia
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
supraîncălzire a creșterii. Ca în toate situațiile supraexponențiale, curba avea să devieze la un moment dat și avea să se producă o explozie. Cartea sa i-a marcat pe mulți dintre noi. Filosof al științelor, François Meyer era de asemeni biolog și antropolog. A coordonat capitole despre epistemologia biologiei din Logique de la croissance (Logica creșterii), lucrare coordonată de Jean Piaget și publicată în colecția "Pléiade". El aducea o viziune transversală a problemelor creșterii economice într-o perioadă în care această creștere
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la toate întîlnirile, la fel ca Ginette Laborit, asta, cel puțin în primii ani. Mai erau cîteodată prezente soțiile unor invitați, cea a lui Fraçois Jacob, de exemplu. Și numele Odettei Thibault apare în arhive. J.R. Odette Thibault a fost biolog la CNRS și apoi ziarist științific. A jucat un mare rol în lupta feminină din Franța. Fiind foarte interesată de raporturile dintre știință și politică, a venit la mai multe dintre întîlnirile noastre. O consideram ca pe una de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pe durata a trei ședințe de trei zile fiecare. Am semnat o convenție cu Centrul de educație permanentă al universității Paris I prin intermediul lui René Passet. A fost un succes. Stagiul privea circa patruzeci de cercetători, economiști, sociologi, matematicieni, fizicieni, biologi. Universitatea Paris I a editat documente despre acest stagiu. B.C. În același an 1975, îl primeați pe René Thom. J.R. Am fost impresionați de expunerea lui René Thom despre teoria catastrofelor. Încă nu adoptase la vremea respectivă pozițiile rigide asu-pra
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sunt tot atîtea adjective folosite pentru a-l caracteriza pe acest om pe care mai mulți membri ai Grupului celor Zece l-au urmat în lupta politică (Jacques Robin, René Passet, Jean-François Boissel). HENRI LABORIT (1914-1995)37: BIOLOGIE ȘI POLITICĂ Biolog și scriitor, Henri Laborit a apărut în fața marelui public în 1980, în filmul lui Alain Resnais, Mon oncle d'Amérique (Unchiul meu din America). Născut la Hanoi pe 21 noiembrie 1914, își face studiile la l'École de santé navale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dintre politicieni și savanți. Și-a expus ideile despre biologie și politică la întîlnirea Objectif 72 din decembrie 1968, întîlnire aflată la originea Grupu-lui celor Zece: "Politica fiind o activitate umană și omul, o ființă vie, de ce nu ar avea biologul, care se interesează prin definiție de ceea ce ține de viață, o perspectivă particulară asupra chestiunii politice? Omul fiind în plus o ființă vie ce gîndește, ce are conștiința propriei existențe, de ce n-ar fi biologul util acțiunii politice, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vie, de ce nu ar avea biologul, care se interesează prin definiție de ceea ce ține de viață, o perspectivă particulară asupra chestiunii politice? Omul fiind în plus o ființă vie ce gîndește, ce are conștiința propriei existențe, de ce n-ar fi biologul util acțiunii politice, mai ales dacă este orientat profesional spre studiul mecanismelor cerebrale ale conștientizării?" Comparînd organizările biologice și structurile sociale, Laborit explică faptul că "societățile, ca toate structurile vii, au tendința de a menține starea în care se găsesc
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
devenind un simplu transfer de mesaj de la o generație la alta. Ființele vii, celulele și moleculele erau considerate ca făcînd parte dintr-o rețea de comunicare. Termenii de informație, efect retroactiv, mesaje, coduri, alfabet, instrucțiuni, programe erau introduși în vocabularul biologilor. Cibernetica, ce exalta automatismul, se ca-racteriza în Statele Unite prin dorința de a descrie fenomenele spiritului și cele de comportament prin concepte ale științelor matematice și fizice. Jean-Pierre Dupuy o descrie chiar ca pe o "încer-care fizicalistă de a cuceri științele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fizice. Jean-Pierre Dupuy o descrie chiar ca pe o "încer-care fizicalistă de a cuceri științele spiritului"44. În Franța, cibernetica avea alte caracteristici: dacă mecanismele de feed-back erau folosite ca argument, totuși nu matematicienii preluaseră controlul domeniului; în schimb, mulți biologi și medici arătau interes pentru noul curent de gîndire. Henri Laborit și Jacques Sauvan, doi membri ai Grupului celor Zece, i-au inițiat pe ceilalți membri ai grupului în conceptul de efect retroactiv, în teoria informației și în "arta de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dintre factori pentru a-l modifica, a-l recupera sau a acționa asupra lui. Aceasta e una din marile idei ale lui Laborit. El a lansat-o, fără a scrie însă des-pre ea și a fost urmat imediat de ceilalți biologi. Nimeni nu spunea "Laborit a zis-o", dar toată lu-mea l-a imitat. B.C. Cum a descoperit Laborit ideile ci-berneticiene? J.S. Prin intermediul lui Pierre de Latil. Laborit a venit la mine într-o zi, împreună cu vreo doi sau trei colegi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sînt la fel de importante ca elementele pe care le-am separat. Le facem să dispară și nimeni nu mai ține cont de ele. B.C. Cercetătorii din domeniul vieții ar-tificiale și al realității virtuale folosesc aceste ar-gumente pentru a-i critica pe biologi, spre exemplu, pe care îi găsesc prea reducționiști pentru că folosesc o metodă analitică neadecvată și pentru că nu știu să abordeze problemele de manieră globală. Dar nu înseamnă, oare, asta subestimarea muncii biologilor pentru a se pune ei înșiși în va-loare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
folosesc aceste ar-gumente pentru a-i critica pe biologi, spre exemplu, pe care îi găsesc prea reducționiști pentru că folosesc o metodă analitică neadecvată și pentru că nu știu să abordeze problemele de manieră globală. Dar nu înseamnă, oare, asta subestimarea muncii biologilor pentru a se pune ei înșiși în va-loare? În toate domeniile există întotdeauna mai multe niveluri de analiză, iar greutatea constă în a găsi punți de legătură între diferitele niveluri. Pot fi studiate moleculele, interacțiunile între celule, pot fi căutate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a deduce din ele comportamente globale, de parcă toate celelalte discipline oferiseră deja tot ce puteau oferi și ar fi timpul să se treacă la altceva, în cazul de față la viața artificială, deținătoarea adevăratei metode științifice, metoda modelelor 49, ca și cum biologii n-ar fi conceput niciodată modele. René Thom a propus deja această caricatură. Dacă ne interesăm de ceea ce li se predă acum studenților de la științele cognitive, care se vor noi și revoluționare, reunind simultan ideile din domeniul inteligenței artificiale, psihologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
v-a interesat cel mai mult la Grup? J. de R. În primul rînd, multidisciplinaritatea metodei, aspectul foarte deschis al grupului și absența constrîngerilor. Ce-mi plăcea cel mai mult era aspectul "eliberat de disciplinele tradiționale". Nu veneam în calitate de chimiști, biologi sau filosofi ca să reflectăm la viitor, ci în calitate de membri ai Grupului celor Zece. Personalitățile care făceau parte din acest grup erau, de altfel, un fel de idoli și de modele pentru mine. Aveam o foarte mare admirație pentru Henri Laborit
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru ziua cînd se va produce o catastrofă. TEORIA INFORMAȚIEI ȘI GRUPUL CELOR ZECE DESPRE TEORIA INFORMAȚIEI Henri Atlan a fost cel care i-a inițiat pe membrii Grupului celor Zece în teoria informației, în 1972. De formație medic și biolog, el este acum profesor de biofizică la universitățile din Paris (Paris VI) și din Ierusalim, șef al serviciului de biofizică al spitalului Hôtel-Dieu din Paris, director al Centrului de cercetare în biologie umană și beneficiază de o bursă de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
însă într-un spirit opus celui care domnea în Grupul celor Zece. Am comentat acest episod în primul capitol al cărții mele, À tort et à raison (Pe drept și pe nedrept): Giscard d'Estaing, președintele Republicii, a comandat unor biologi de mare calitate, François Jacob, François Gros și Pierre Royer, un raport despre evoluția societății. De ce a cerut așa ceva unor biologi? Ideea sa era că știința trebuie să informeze politicul despre "felul cum se petrec lucrurile", ceea ce are drept corolar
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]