2,153 matches
-
au fost gândite în cadrul Parcului mai multe laboratoare și unități de cercetare. Astfel, planul de afaceri din 2004 prevedea înființarea a șapte astfel de unități de cercetare. Domeniile tehnologice predilecte urmărite prin derularea proiectului și construcția parcului sunt: tehnologia informației, biotehnologia, industria audio-vizualului și industria alimentară. Sunt admise în parc numai acele firme care au ca obiect de activitate principal ori secundar, după caz, aceste domenii. Macro-structura parcului este concentrată pe patru mari segmente/grupe: incubator de afaceri, grupa IMM-urilor
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Essays on the Nature and Value of Equality, Oxford University Press, Oxford, 2007, pp. 308-334. Huzum, Eugen, "Principiul responsabilității individuale pentru boală și aplicarea lui în distribuția serviciilor medicale: o analiză critică", în Bogdan Olaru (coord.), Controverse etice în epoca biotehnologiilor. Autonomie individuală și responsabilitate socială, Editura Universității "Al.I. Cuza" Iași, 2008, pp. 205-244. Huzum, Eugen, "Câteva obstacole în calea aplicării principiului responsabilității individuale pentru boală în raționalizarea serviciilor medicale/Some Obstacles to applying the Principle of Individual Responsibility for
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
and the Good, Routledge, New York, 1990, pp. 203-252. Nussbaum, Martha, Women and Human Development, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Nussbaum, Martha, Frontiers of Justice: Disability, Nationality, Species Membership, Harvard University Press, Cambridge, 2006. Olaru, Bogdan (coord.), Controverse etice în epoca biotehnologiilor, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2008. Olaru, Bogdan (ed.), Autonomy, Responsibility, and Health Care. Critical Reflections, Zeta Books, Bucharest, 2009. Oprea, Liviu, "Aspecte etice ale inegalităților sociale în îngrijirile medicale", în Revista Română de Bioetică, 8, 2, 2010, pp.
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Londra, 1985 sau John F. Kilner, Who Lives? Who Dies? Ethical Criteria in Patient Selection, Yale University Press, New Haven, 1990. În literatura românească de specialitate, această problemă este abordată, spre exemplu, în Bogdan Olaru (coord.), Controverse etice în epoca biotehnologiilor, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2008. 39 Problema dreptății distributive poate fi pusă și la un al treilea nivel, intermediar ("mezzo"): cel al deciziilor în privința serviciilor de îngrijiri de sănătate luate, spre exemplu, de agențiile guvernamentale, companiile de asigurări
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
2, 1993, pp. 146-166. O prezentare (critică) a acestei formule poate fi găsită și în Eugen Huzum, "Principiul responsabilității individuale pentru boală și aplicarea lui în distribuția serviciilor medicale: o analiză critică", în Bogdan Olaru (coord.), Controverse etice în epoca biotehnologiilor. Autonomie individuală și responsabilitate socială, Editura Universității "Al.I. Cuza" Iași, 2008, pp. 205-244, sau în Eugen Huzum, "Câteva obstacole în calea aplicării principiului responsabilității individuale pentru boală în raționalizarea serviciilor medicale/Some Obstacles to applying the Principle of Individual
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
și presiune. Plantele se protejează ele însele suficient de bine împotriva atacurilor microbiene prin sintetizarea ligninei. În orice caz, fungiile putregaiului alb par să fi „inventat” un excelent biocatalizator pentru degradarea ligninei în timpul evoluției lor biochimice. De fapt, biochimia și biotehnologia fundamentală și aplicată, bazată pe folosirea fungiilor 64 putregaiului alb va avea importante implicații, în special pentru studiul biodegradării ligninei. Aplicațiile transformărilor microbiologice și enzimatice ale produselor ligninice și implicit polifenolice sunt foarte diverse și extrem de utile (în biodelignificare, bioînălbirea
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
pe cititori, el se dovedește a fi atotcuprinzător și omnivor: de la eposul baroc onirofantastic (Milorad Pavič) la antinomia gotică angelodemonică (Michel Tournier); de la patologia dublei identități a individului, aparent aflat în afara oricăror bănuieli (Emmanuel Carrère) la ficțiunea extremă, generată de biotehnologii S.F. (Michel Faber cu a sa ucigașă de autostopiști), de la romanul antitotalitar și exorcist, cu clare accente anticomuniste sau antifasciste (Kadare, Herta Müller, António Lobo Antunes, Le Clézio Paolo Maurensig, Bernhard Schlink, Andres Trapiello) la căderea omului în istorie (Jean
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
individul în general, este redus la o creatură cu reflexe condiționate, lipsită de creativitate, a cărui fericire constă în a repeta cotidian o serie de acte banale, fără o viziune, fără o perspectivă mai vastă. Datorită descoperirilor din genetică și biotehnologie, are loc o teribilă manipulare a viului, omul devenind o componentă înlocuibilă, programat ab ovo să funcționeze strict specializat, fără a-și depăși atribuțiile, o standardizare dusă la extrem, exceptînd firește pe membrii clubului discret care conduce lumea. Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în jur de 10%, propunînd reducerea sa la 5% pînă în 2010. Aceasta se poate realiza numai prin creșterea flexibilității pe piața muncii, capitol la care Europa este net în urma S.U.A., și prin răspîndirea noilor tehnologii ale informației, comunicării și biotehnologiilor, a noii economii. Politica de susținere a inovării poate duce la crearea a mii de întreprinderi. De aceea, organismele de cercetare publice se asociază cu investitori privați pentru crearea unor rețele de incubatoare, a unor fonduri de amorsare a afacerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
locului său în lume. 7.7. INDIA "India este o idee pentru care vremurile sunt acum propice". (Ashwani Kumar) India visează din nou. De la Vede și Upanișade la rezultatele excelenților săi cercetători, ale modernelor sale laboratoare din domeniile informației, comunicațiilor, biotehnologiilor și geneticii e o întreagă vîrstă budică a înțelepciunii. În ultimii ani, ,,continentul purpuriu" (Guy Deleury) și-a construit o solidă reputație în domeniul noilor tehnologii ale informației și comunicării. 900.000 de profesioniști în informatică desfășoară o activitate laborioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai mult de 1 % din PIB, ceea ce înseamnă că, deși a înregistrat o creștere exponențială, această activitate rămîne, totuși, una marginală într-o țară atît de mare și de diversă. În aceste condiții, multe speranțe se îndreaptă către genetică și biotehnologii, care oferă multe promisiuni pentru viitor, tinzînd câtre o prefacere radicală, o reînnoire a modului de înțelegere atît a naturii exterioare, cît și a celei interioare, a însăși naturii umane. De fapt, spiritualitatea indiană a fost tot timpul preocupată nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
antrenat o sărăcire prematură a solurilor, astăzi căutîndu-se soluții pentru o nouă "revoluție verde". Firme mari în domeniu (Monsanto, Aventis ș.a.) sunt prezente în India cu laboratoare sofisticate, iar cercetările dau rezultate spectaculoase, alături de proiectele finanțate de Ministerul indian al Biotehnologiilor. Gestiunea apei este o altă provocare majoră căreia trebuie să-i facă față India, în condițiile în care regimul pluviometric este deficitar și concentrat mai ales în cele patru luni de muson, din timpul verii, iar necesarul de irigații este
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
liberală și o deschidere externă ce i-a adus ritmuri de creștere de 7-8% pe an, grație mai ales sectoarelor noilor tehnologii. Spre pildă, India realizează astăzi o cincime din exporturile de software din lume, iar agricultura sa, revoluționată de biotehnologii, reușește nu numai să hrănească un miliard de locuitori, dar are și potențial de export. Vechiul model ales de Jwaharlal Nehru după cucerirea independenței se baza pe o planificare centralizată, pe o industrializare care să reducă importurile, pe un sector
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
temperatură de fermentare, un anumit dozaj de substanțe ajutătoare. Preparatele românești se obțin din varietăți de mucegaiuri aparținând genurilor Penicillium și Aspergillius, pe tescovina de mere, la pH 4,5-5,0. Raporturi dorite între PME și PG se obțin în funcție de biotehnologia specifică urmărită. Enzimele demetoxilante pot fi separate de cele depolimerizante prin absorbție fracționată, cu rășini schimbătoare de ioni. Dintre preparatele brute folosite în trecut în țara noastră menționăm Aspergolul și Pectinolul, iar ca preparat enzimatic purificat românesc, putem exemplifica Pectirom
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în tehnologia uleiurilor vegetale și a sucurilor (sau berii), eliminând impuritățile de origine celulozică și ușurând extracția sau filtrările. Preparatele sunt mai complexe, conținând și alte enzime (hemicelulaze). În tehnologiile de biosinteză a acizilor organici, alcoolului carburant și în alte biotehnologii importante, preparatele amilolitice se folosesc în fazele principale. Preparatele enzimatice proteolitice se întrebuințează pentru limpezirea la rece și stabilizarea proteică a sucurilor sau a altor băuturi. Invertaza are aplicații în industria sucurilor și cea a conservelor. Este o enzimă foarte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pentru faptul că toate vechile reguli internaționale, convenții, coduri etc. devin caduce, se dizolvă continuu într-o ectoplasmă planetară, un non-loc magic în care deja cei mai puternici își instalează imperiul. A treia revoluție este cea genetică, promovată pe suportul biotehnologiilor și guvernată mai curînd de legile pieței decît de cele ale bioeticii. Or, aici întrebările sînt și mai tulburătoare: perspectiva clonării umane nu reinventează sclavajul, măcar la nivelul categoriilor sale mantale? Genetica nu ne aduce în fața unui rasism? Biotehnologiile nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
suportul biotehnologiilor și guvernată mai curînd de legile pieței decît de cele ale bioeticii. Or, aici întrebările sînt și mai tulburătoare: perspectiva clonării umane nu reinventează sclavajul, măcar la nivelul categoriilor sale mantale? Genetica nu ne aduce în fața unui rasism? Biotehnologiile nu favorizează deja un nou colonialism? O teribilă cursă a genelor s-a declanșat, într-adevăr, în toată lumea, cu participarea unor mari companii care încearcă să-și împartă rapid acest nou Eldorado genetic, încadrîndu-l cu bariere juridice, peceți comerciale etc.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lor, de accelerarea evoluțiilor pe care fiecare o induce asupra celorlalte și de logica financiară ce pare să le domine. Piața nu este periculoasă în sine, dar poate deveni dacă-și aplică devastator logica unor domenii, cum este cel al biotehnologiilor, dincolo de orice norme morale sau reglementări de natură politică. Astfel spus, prejudecata economică antrenează prejudecata informatică și poate face periculoasă prejudecata genetică și invers. Aceste interdeterminări și amploarea schimbărilor în curs fac mai mult decît necesară o abordare transdisciplinară, care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
continuă a cantității și calității produselor agricole vegetale și animale prin ameliorarea soiurilor a scos țara din comerțul internațional avantajos cu astfel de produse. Au crescut, în schimb, importurile foarte mari de produse alimentare pe bază de hormoni și alte biotehnologii neautorizate care se răsfrâng negativ asupra stării de sănătate a populației. Un grav fenomen apărut la noi a fost înlăturarea de pe piețele interne a micilor producători de către speculanți fără scrupule, cum nu au existat până acum în țară. Ei sunt
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
structură a materiei cu care se lucrează. În cazul plantelor, ca și în cazul celorlalte organisme vii, complexitatea funcționării factorilor genetici, a acțiunii și interacțiunii genelor, în relație cu factorii externi, pentru o cât mai obiectivă cunoaștere a rezultatelor aplicării biotehnologiilor de lucru, este necesară abordarea acelor calcule matematice, prin care să se poată asigura o mai mare încredere în rezultatele obținute. Dar așa cum în orice activitate umană există o limită, probabil că și calculele matematice cunosc anumite limite, motiv pentru
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
SARCA T., coordonatori, 2004 Porumbul studio monografic, Editura Academiei Române, București; 11. CRISTEA M., 2006 Clasic și modern în ameliorarea plantelor, Editura Academiei Române, București; 12. CRISTEA M., 2011 Schimbările climatice și resursele genetice vegetale, Editura Academiei Române, București; 13. CRISTEA M., 2012 Biotehnologia și biodiversitatea, Editura Academiei Române, București (sub tipară; 14. CRISTEA M., 2012 Populația, mediul și resursele genetice vegetale, Editura Academiei Române, București, (sub tipară. II. REFERATE ȘI COMUNICĂRI 15. GRĂDINARU N., CRISTEA M., 1958 Studiul soiurilor, populațiilor și hibrizilor între soiuri de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
structura network sunt caracteristici ale dezvoltării contemporane. Aceste rețele nu sunt controlate de nimeni, dar se extind în afara prin utilizarea computerului la toate formele de relații sociale, economice și culturale și la realitatea biologică a omului prin ingineria genetică și biotehnologie. În al doilea rând, network-ul că o morfologie socială a globalizării, ca o experiență economică și culturală, este interconectat definitiv, dar fără omogenizare globală. În al treilea rând, toate aspectele tinerilor, identitatea, experiența, relațiile interumane, depind de societatea network, dar
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a făcut loc unor construcții de locuințe de pe Calea Aradului. Primele competiții Demn de menționat este faptul semnalat de profesorul universitar dr. Gheorghe Lungulescu, până de curând șeful disciplinei de Tehnologia creșterii cabalinelor și echitație la Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, unul dintre inițiatorii și îndrumătorii clubului de echitație „Agronomia”, potrivit căruia, documente din anul 1936 atestă prima participare a Societății hipice bănățene la competiția sub genericul „Lupta regimentelor”, desfășurată la
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
Institutului de Boli Cardiovasculare Timișoara; Centrul de laparoscopie, chirurgie laparoscopică, fertilizare in vitro și embriotransfer; Centrul de boli genetice, metabolice și nutriționale la copil, de pe lângă Clinica II Pediatrie; Centrul de chirurgie laparoscopică și microchirurgie „Pius Brânzeu”; Centrul de Imunofiziologie și biotehnologii; Centrul de promovare a educației sanitare și motivație a prevenției în stomatologie; Centrul de gastroenterologie și hepatologie; Centrul pentru familie și copil - psihiatrie, psihoterapie și neurologie a copilului și adolescentului; Centrul de modelare a sistemelor biologice și analiza datelor; Centrul
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
Babușik și I. Kulickova de la Institutul de Cercetări Zootehnice din Nitra-Slovacia, au reușit să obțină în 1989 prima clonă animală din România. Profesorul Ioan Vintilă și-a publicat recent rezultatele în- tr-un studiu de specialitate intitulat „Transferul de embrioni și biotehnologii asociate”. Slujitori ai științei „Amintirile ne readuc trecutul în conștiință, dar confruntarea cu cele ce au fost ne întăresc încrederea în ceea ce va urma și în ceea ce mai avem de făcut”, spune profesorul dr. Alexandru Stupariu, coordonatorul clubului. Din cuvintele
Agenda2005-49-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284465_a_285794]