905 matches
-
constata care sunt consecințele competiției pentru supraviețuire dintre specii. Ca urmare, noua filosofie a naturii este naturalistă, dar nu reducționistă. De aici rezultă și nevoia unei noi etici bazată pe asumarea responsabilității față de natură. Omul este parte a unei comunități biotice în care toți membrii comunității au drepturi. Dar cum trebuie elaborată noua etică? În termenii lui Hume, deosebim între omul care acționează uman asupra altor viețuitoare și omul care acționează drept asupra acestora. În primul caz ținem seama de faptul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lucru cu a avea drepturi. Una este să susținem că este greșit să tratăm animalele și plantele într-un anumit fel, alta este să susținem că acestea au dreptul de a fi tratate într-un anumit fel. Apartenența la comunitatea biotică nu generează drepturi, datorii și obligații. Omul și natura nu alcătuiesc o rețea de responsabilități reciproce. Și etica tradițională ne permite să-i considerăm vinovați pe aceia care acționează împotriva naturii sau folosesc resursele fără grijă pentru nevoile viitoare. De
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa ceva, nu avem motive pentru a presupune că s-ar afla în dificultate. Așadar, neintervenția poate fi o consecință a adoptării ambelor poziții. Totuși, ar întreba cealaltă parte, de vreme ce suntem prezenți în lume și putem ameliora starea generală a comunităților biotice, de ce să nu o facem? Dar, va veni replica de întâmpinare, oare nu cumva prezența omului a avut un efect distructiv asupra naturii, iar consecințele sunt pe cale să devină din ce în ce mai grave? Problema poate fi privită și din perspectiva managementului speciilor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
biodiversității, a speciilor, a vieții sălbatice, precum și a habitatelor cum ar fi zone umede, estuare, păduri, deșerturi. • Repopularea cu specii dispărute, inclusiv prădători, mutarea speciilor exotice în spațiul lor propriu, adaptarea practicilor agricole și peisagistice la specificul local al comunității biotice. • Reducerea substanțială a poluării aerului și apei. Reducerea substanțială a populației la nivel planetar 339. Argumentul în favoarea fixării acestor obiective este următorul: 1. Avem datoria de a conserva mediul în care generațiile viitoare de oameni își vor putea realiza cele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asigurării bunăstării omului pe termen lung. Bunăstarea oamenilor depinde și de starea mediului înconjurător, drept urmare, dezvoltarea economică trebuie reglată și în funcție de dimensiunea protejării mediului. În sens tare, cel promovat de Aldo Leopold, mediul înconjurător și oamenii alcătuiesc împreună o comunitate biotică, omul este parte integrantă a naturii, iar natura trebuie protejată pentru că reprezintă o valoare în sine. Apărăm natura pentru că o respectăm și o iubim, pentru ceea ce reprezintă prin ea însăși, iar nu pentru a obține propria bunăstare. Așadar, deși în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dreptul de a utiliza și de a dispune de obiectul proprietății sale? Noțiunea de patrimoniu comun al umanității a fost introdusă tocmai pentru a reglementa o asemenea situație. Ecologiștii au mers și mai departe și au propus noțiunea de comunitate biotică și au cerut respectarea integrității acestora. 3.3. Etica mediului și globalizarea Trebuie să acceptăm etica mediului ca o etică globală deoarece tendința actuală la scară planetară este globalizarea, iar problemele de mediu, prin specificul lor, au un caracter global
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
1977, (conține eseul "The Land Ethic"). Leopold Aldo, "Some Fundamentals of Conservation in the Southwest", în Environmental Ethics, 1, 1979, pp. 131-141. Leopold, Aldo, "Means and Ends in Wildlife Management", în Environmental Ethics, 12, 1990, pp. 329-332. Leopold, Aldo, "A Biotic View of Land", în Susan Flader, J. Baird Callicott (eds.), The River of the Mother of God and Other Essays by Aldo Leopold, University of Wisconsin Press, Madison, 1991, pp. 266-273. Leopold, Aldo, "Conservation: In Whole or in Part?", în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
of Animals, Doubleday, New York, 1997. 186 Fără a intra în detalii biografice, menționez doar că studiul "The Land Ethic", finalizat de Aldo Leopold în iulie 1947, conține idei și fragmente din alte trei studii, "The Conservation Ethic", din 1933, "A Biotic View of Land", din 1939, și "The Ecological Conscience", din iunie 1947. Biograful lui Leopold, Curt Meine lămurește toate aceste aspecte în studiul "Building The Land Ethic", publicat în J. Baird Callicott (ed.), Companion to A Sand County Almanac, University
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care cromozomii metafazici au putut fi etalați pe lame, dispersați, colorați și caracterizați (1955). Numele de cariotip a fost introdus în știință de către geneticianul urcrainean Grigori Andreevici Levitsky (1878-1942). El înțelegea prin acest termen portofoliul cromozomial al speciei și individului biotic, prezent în oricare celulă diploidă, de la plante ori animale. În 1924, Levitsky a publicat și o importantă monografie despre ereditate, foarte apreciată în Europa și SUA și a estimat că trebuie studiată și mitocondria care, în concepția sa, ar putea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
științei computerului în domeniul biologiei moleculare), nu putem să omitem din acest compendiu istorico-informativ numele bioinformaticienei olandeze Paulien Hogeweg (n. 1945) de la Universitatea din Utrecht, care după 1978 a publicat o serie de lucrări importante privind procesele informatice în sistemele biotice. Începând cu simularea pe calculator a creșterii unor linii celulare și ajungând la concluzii spectaculoase asupra ierarhizărilor și înrudirilor dintre speciile ce compun arborii filetici,96 Paulien Hogeweg a demonstrat cât de necesară este bioinformatica în cercetările bio-medicale. Așa cum am
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de înțelegere ale rolului jucat de telomere în multiplicarea normală și patologică a celulei vii. Ideatic vom expune: a) contextul în care telomerele au fost puse în evidență; b) implicarea acestor formațiuni în protecția cromozomilor și rolul lor de ceasornice biotice; c) structura lor moleculară; d) telomerele, telomeraza și tehnicile de clonare și transplant de celule și țesuturi; e) relația dintre telomerele/telomerază și carcinogeneză, în special cea indusă de virusurile oncogene. Telomerele au fost descrise pentru prima oară în 1938
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu o problemă fundamentală: informația genetică este stocată în ADN și ARN iar moleculele de acizi nucleici nu sunt inerte din punct de vedere chimic. Integritatea ADN de pildă, a fost mereu asaltată de numeroși factori vătămători fizici, chimici sau biotici (între care și virusuri oncogene). Pentru a proteja acest adevărat călcâi al lui Achile, s-a dezvoltat o rețea de sisteme de reparație a ADN. Și aceasta încă din primele momente ale evoluției. Unul dintre aceste sisteme este reparația prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
intervine reparator este cu mult mai larg comparativ cu BER. Astfel, leziunile pe care NER le recunoaște și reușește adesea să le remedieze sunt date de agenți fizici (UV), carcinogeni chimici precum benzopirenul, aflatoxina B1, derivații cisplatinei ș.a. sau stresori biotici: toxine bacteriene, unele virusuri cu potență oncogenă etc. În materie de virusuri carcinogene, ne referim în special la acelea care „profită“ de atacul inițial al unui carcinogen chimic (deschizător de drum), care provoacă o leziune monocatenară pe care se grefează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tabac, droguri, ingestia de aflatoxine ș.a. joacă un rol important în apariția bolii canceroase. Unii paraziți dintre meta zoare, cum sunt Schistosoma haematobium, Clonorchis sinensis, Opisthorchis viverrini ș.a. sau bacterii, precum Helicobacter pylori, sunt doar o parte din categoria factorilor biotici. Virusurile oncogene aparținând unor familii taxonomice variate au fost descrise inițial la animale (începând cu virusul sarcomului găinii, P. Rous, 1911) și multă vreme opinia generală a fost aceea că la specia om, acțiunea unor asemenea virusuri este limitată. Abia
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
răspuns maximal Progresia Ireversibilitate, aneuploidie somatică,instabilitate cariotipală progresivă 6.2. Clasificarea carcinogenilor în funcție de intervenția lor în procesul de oncogeneză Dacă, din punct de vedere al naturii lor substanțiale, factorii carcinogeni sunt împărțiți în patru clase - chimici, fizici, genetici și biotici (infecțioși), aceiași factori, văzuți prin prisma acțiunii lor oncogene, pot fi: inițiatori, promotori, progresori și carcinogeni compleți. Caracteristicile lor sunt următoarele: Inițiator (carcinogen incomplet), capabil să inițieze „cell only“. Promotor, agent care cauzează o expansiune reversibilă a clonelor celulare inițiate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și reciclarea ulterioară a materiilor prime obținute din dezasamblarea acestora în apoptozomi, joacă un rol esențial pentru bunul mers al economiei organismului. Atât dezvoltarea embrionară cu cascada sa de transformări structurale și funcționale, cât și viața postnatală a oricărui individ biotic ar fi fost de neconceput fără o bună funcționare a mecanismelor apoptotice. Am arătat, de asemenea, că până în prezent au fost puse în evidență două căi prin care implacabilul ordin „sinucide-te!“ poate să ajungă la celula condamnată. Este vorba
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
luptă. A lupta cu orice, până atunci când și noi, viețuitoare terestre ajungem, paradoxal, spre veșnică odihnă, tot În mare. Pare ciudat? O facem totuși, chiar dacă mai târziu, laolaltă cu tot ceea ce este mobilizat din uscat, entropizat deci, de activitatea Vieții biotice și abiotice. Iar acolo, În mare, substanța ce ne-a alcătuit Începe un nou ciclu de regenerare Într’o mișcare fără de sfârșit. Căci marea permite o intensitate, ca mișcare și formă, a Vieții cu mult mai mare decât uscatul; o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În medii plate, mă refer la relief, adică entropice, degradate, trăiesc totuși, nu neapărat numai la noi, dar și aiurea, oameni și nu puțini. Cum se poate? De unde capătă ei râvnita negentropie? De la mediul abiotic nicidecum, ci doar de la acela biotic. Adică tot viața, cu V mare, e responsabilă, cu ghilimele, de asta. De ce? Pentru că ea e, nu atât o producătoare, cât mai ales o acumulatoare de negentropie. O nuanță se impune desigur și aceea se referă la viața vegetală, aceea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
surplus de negentropie. Oricum, Viața În ansamblu e o sursă de negentropie În mediul nostru particular - planeta -, iar exemplul de deunăzi al lichenilor, mari iubitori de negentropie, care se fixează pe tot ce e negentropic, fie el abioticul munte ori bioticul arbore, dar niciodată pe vreun heterotrof, neemitent de negentropie, este concludent. Deci noi, aceia care trăim Într’un mediu entropic și care nu avem la dispoziție “negentropia” financiară care să ne permită evadarea spre acele medii negentropice prin excelență - munte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe deplin. Considerăm valoarea acestor imagini histologice ca fiind deosebită din punct de vedere 180 științific pentru comunitatea specialiștilor din acvacultură și piscicultură. Rezultatele cercetărilor întreprinse demonstrează că această varietate de crap prezintă un plus de rezistență la acțiunea factorilor biotici și abiotici ce acționează pe parcursul ciclului de creștere. Considerăm ca bine venită editarea rezultatelore sub forma unei monografii, ce va fi absolut necesară specialiștilor în piscicultura românească, prin crearea unor premise sigure de dezvoltare al acestui domeniu zootehnic vitregit în
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
și în loturile demonstrative; ... f) metode ecologice eficiente de combatere a bolilor și dăunătorilor la vița de vie și la plantele obținute prin metode biotehnologice; ... g) utilizarea metodelor moderne pentru inducerea toleranței și identificarea genotipurilor cu rezistență sporită la factori biotici și abiotici; ... h) interacțiunea dintre factorii de mediu biotici și abiotici cu procesele fiziologice ale plantelor; ... i) tehnologii care asigură creșterea calității produselor horticole; ... j) studii asupra potențialului enzimatic al strugurilor din diferite soiuri și influența asupra compoziției vinurilor; ... k
REGULAMENT din 24 noiembrie 2004 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti - Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164156_a_165485]
-
combatere a bolilor și dăunătorilor la vița de vie și la plantele obținute prin metode biotehnologice; ... g) utilizarea metodelor moderne pentru inducerea toleranței și identificarea genotipurilor cu rezistență sporită la factori biotici și abiotici; ... h) interacțiunea dintre factorii de mediu biotici și abiotici cu procesele fiziologice ale plantelor; ... i) tehnologii care asigură creșterea calității produselor horticole; ... j) studii asupra potențialului enzimatic al strugurilor din diferite soiuri și influența asupra compoziției vinurilor; ... k) metode convenționale de ameliorare a speciilor horticole și selecția
REGULAMENT din 24 noiembrie 2004 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti - Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164156_a_165485]
-
și în loturile demonstrative; ... f) metode ecologice eficiente de combatere a bolilor și dăunătorilor la vița de vie și la plantele obținute prin metode biotehnologice; ... g) utilizarea metodelor moderne pentru inducerea toleranței și identificarea genotipurilor cu rezistență sporită la factori biotici și abiotici; ... h) interacțiunea dintre factorii de mediu biotici și abiotici cu procesele fiziologice ale plantelor; ... i) tehnologii care asigură creșterea calității produselor horticole; ... j) studii asupra potențialului enzimatic al strugurilor din diferite soiuri și influența asupra compoziției vinurilor; ... k
HOTĂRÂRE nr. 2.113 din 24 noiembrie 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti - Argeş prin reorganizarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Vitivinicolă Ştefăneşti - Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164155_a_165484]
-
combatere a bolilor și dăunătorilor la vița de vie și la plantele obținute prin metode biotehnologice; ... g) utilizarea metodelor moderne pentru inducerea toleranței și identificarea genotipurilor cu rezistență sporită la factori biotici și abiotici; ... h) interacțiunea dintre factorii de mediu biotici și abiotici cu procesele fiziologice ale plantelor; ... i) tehnologii care asigură creșterea calității produselor horticole; ... j) studii asupra potențialului enzimatic al strugurilor din diferite soiuri și influența asupra compoziției vinurilor; ... k) metode convenționale de ameliorare a speciilor horticole și selecția
HOTĂRÂRE nr. 2.113 din 24 noiembrie 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti - Argeş prin reorganizarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Vitivinicolă Ştefăneşti - Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164155_a_165484]
-
astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și fauna prezente în zona de conservare specială; ... d) localizarea și stingerea operativă a incendiilor; ... e) intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura și mediu a planului de acțiune provizoriu elaborat în acest scop de consiliul științific al parcului și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]