511 matches
-
obligatoriu) 35 4.4 Desemnarea sitului (se completează dacă este relevant) 35 4.5 Tip de proprietate (se completează dacă este relevant) 35 4.6 Documentație 35 4.7 Istoric (nu se completează) 35 5. PROTEJAREA SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE 36 5.1 Clasificare la nivel național și regional (apendicele D) (obligatoriu) 36 5.2 Relațiile sitului descris cu alte situri (situri învecinate și situri aparținând unor tipuri diferite de desemnare) (se completează dacă este relevant) 36 5.3
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Clasificare la nivel național și regional (apendicele D) (obligatoriu) 36 5.2 Relațiile sitului descris cu alte situri (situri învecinate și situri aparținând unor tipuri diferite de desemnare) (se completează dacă este relevant) 36 5.3 Relația sitului descris cu biotopurile Corine 36 6. INFORMAȚII PRIVIND ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE ACESTORA ÎN SIT ȘI ÎN JURUL LUI 37 6.1 Consecințe generale și proporția suprafeței din sit afectată (apendicele E) (se completează dacă este relevant) 37 6.2 Managementul sitului 37 7
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
relevant) 38 Introducere Pentru proiectul Natură 2000 cel mai important este nivelul informațiilor asupra habitatelor și speciilor de importanță comunitară ce se vor aduna în anii care vin. Experiență privind culegerea datelor s-a consolidat prin participarea la proiectele privind biotopurile Corine, care la această oră cuprind peste 6 000 de situri din Uniunea Europeană. Principalele câmpuri de date ale prezentului formular folosesc această experiență, modificată și extinsă în cadrul directivelor menționate în continuare. Întrucât siturile clasificate că Directivele "păsări" și "habitate" vor
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
șapte caractere rămase, care servesc la crearea unui cod alfanumeric unic pentru fiecare sit, se completează conform unui sistem logic și coerent definit de autoritatea națională responsabilă. Trebuie notat că pot exista relații între situl descris și cele identificate că biotopuri Corine. Această informație este dată în secțiunea 5 a formularului care se ocupă de relațiile cu alte arii desemnate (facultativ). 1.3. Dată completării formularului (obligatoriu) Se introduce dată dorită că "dată completării" informației înregistrate. Câmpul datei este format din
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
inițială; - corectarea greșelilor; - schimbări datorate modificărilor fizice reale din sit. În fiecare caz, istoricul cuprinde trei sub-domenii care sunt: - dată modificării; - numele domeniului în care s-a efectuat modificarea; - o descriere a modificărilor efectuate. 5. PROTEJAREA SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE Pentru relațiile înregistrate indicate la pct. 5.1 și 5.2 de mai jos se trimite o hartă care să arate clar limitele acestor situri înrudite (Vezi secțiunea 7 a notelor explicative pentru clarificări suplimentare). 5.1. Clasificare la
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
dată în unele spații cu text liber în care desemnările naționale se pun alături de tipul de relatie exprimat în procente cu privire la situl descris. Aceasta permite realizarea unor trimiteri încrucișate cu ariile desemnate în baza de date. 5.3. Relația cu biotopurile Corine (se completează dacă este relevant) Pentru toate siturile descrise care se suprapun cu situri de biotopuri Corine, se înregistrează codul sitului Corine, tipul de suprapunere (folosind notațiile că în 5.2.) și procentul de sit descris care se suprapune
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
exprimat în procente cu privire la situl descris. Aceasta permite realizarea unor trimiteri încrucișate cu ariile desemnate în baza de date. 5.3. Relația cu biotopurile Corine (se completează dacă este relevant) Pentru toate siturile descrise care se suprapun cu situri de biotopuri Corine, se înregistrează codul sitului Corine, tipul de suprapunere (folosind notațiile că în 5.2.) și procentul de sit descris care se suprapune cu situl Corine. 6. INFORMAȚII ASUPRA ACTIVITĂȚILOR ANTROPICE ȘI A EFECTELOR ACESTORA ÎN SIT ȘI ÎN JURUL LUI
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
legislative. (d) "informații privind mediul", orice informație în scris, pe suport video, audio, electronic sau în orice altă formă, referitoare la: (i) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul și atmosfera, apa, solul, uscatul, peisajele și siturile naturale, inclusiv biotopurile umede, zonele de coastă și marine, diversitatea biologică și componentele acesteia, inclusiv organismele modificate genetic și interacțiunea dintre aceste elemente; (ii) factorii, cum ar fi substanțele, energia, zgomotul, radiațiile sau deșeurile, inclusiv deșeurile radioactive, emisiile, deversările și alte evacuări în
32006R1367-ro () [Corola-website/Law/295469_a_296798]
-
maximă autorizată este de 40 q la hectar în cultura specializată. 4.6. Raport: Cerințele pentru alunele Giffoni sunt legate de mediu și de factori naturali și umani proprii zonei de producție. În special, alunele Giffoni sunt cultivate într-un biotop local care favorizează caracteristicile plantei în prezența factorilor climatici proprii zonei delimitate ce se situează pe teritorii din Campania cu trăsături particulare. Varietatea "Tonda di giffoni" găsește în această zonă ambianța sa favorabilă, căci solul, de natură și de origine
32006R1257-ro () [Corola-website/Law/295443_a_296772]
-
rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
înființată pentru ocrotirea cocosului de mesteacăn și a mediului sau favorit - jnepenișul. Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această rezervație pare a constitui biotopul optim pentru cocosul de munte, aici găsindu-se cea mai mare populație din țară. Rezervatia Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele din Munții Maramureșului are statutul de rezervație, geologică și botanica, mixtă. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
despre grădina Paradisului au fost înlocuite tot mai mult cu un peisaj străvechi, o lume dinaintea civilizației, deci tot în fața căderii în păcat. Pentru ecologiștii din ziua de astăzi, ul este mai mult o pustietate, o pădure străveche sau un biotop. Conform Bibliei, Grădina Edenului a fost creată de Dumnezeu în a șasea zi. Acolo i-a așezat pe Adam și Eva. După ce au fost izgoniți din rai, Grădina Raiului reapare în Biblie ca „sânul lui Avraam”. În Biblie se precizează
Rai () [Corola-website/Science/296769_a_298098]
-
sursele regionale și locale. Circuitul global al mercurului, precum și impactul surselor antropogenice sunt mai dificile de înțeles datorită naturii specifice a emisiilor și a proceselor de depozitare. Fiind un element chimic întâlnit în mod natural în mediu, este prezent în biotop; distribuția globală a mercurului este estimată a fi în sedimentele oceanice, ce conțin aproximativ 10 g de mercur, în principal sub forma cinabrului, apele oceanice 10g, sedimentele din sol și apele proaspete 10 g, biosferă 10g, atmosferă 10g și apele
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
arabila sunt solurile eu-mezobazice gleizate formate pe depozite loessoide și fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația cheilor este foarte variată comparativ cu suprafața ocupată. Această variație se explică prin diversitatea biotopurilor. Orografia locală, dar mai ales înclinația plantelor, determină distribuția speciilor pe stâncării, majoritatea acestora fiind elemente sudice, termofile și xerofile. Astfel, vegetația se distribuie etajat, de la pădurea de lunca din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mărginesc drumul forestier
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
înclinația plantelor, determină distribuția speciilor pe stâncării, majoritatea acestora fiind elemente sudice, termofile și xerofile. Astfel, vegetația se distribuie etajat, de la pădurea de lunca din imediata apropiere a râului, la stâncăriile care mărginesc drumul forestier formând siblicuri tipice pentru aceste biotopuri xerofile; la altitudini mai ridicate, pe versanții orientați spre vale, se găsesc păduri mai puțin compacte, formate din fag, carpen, mojdrean, liliac, arțari. Datorită variațiilor condițiilor staționale se produc adesea inversiuni ale etajelor de vegetație. Pe versanții umbriți din apropierea văii
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
salciile. Stratul ierbos al pădurilor de fag și carpen cuprinde specii caracteristice că: anemone nemorosa, dentaria bulbifera, arum orientale, asperula odorata, corydalis cava, stellaria nemorum, violă odorata, dar și cele două specii de tătăneasa: symphytum tuberosum și sympytum ottomanum. În biotopurile umede apar caltha palustris, epilobium montanum,lysimachia vulgaris, polypodium vulgare. Condițiile cliamtice influențează de asemenea vegetația. Insolația puternică și căldurile foarte mari din luna mai au determinat, în 2003, trecerea rapidă a fenofazei înfloritului liliacului, acesta având flori mai albicioase
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
N-E canalizate și intensificate pe vale. Iarna, vânturile de N-E produc în zonă scăderi de temperatură a aerului și transport de zăpadă pe sol. Deoarece elementele cadrului natural sunt de o mare diversitate și complexitate, asociațiile vegetale și biotopurile faunistice de pe teritoriul localității Lunca Bradului cuprind un mare număr de specii și o vegetație bogată. Vegetația se încadrează în regiunea floristică central-european-carpatică, cuprinzând pășuni și fânețe naturale, păduri de molid și foioase, mai ales de fag, în amestec cu
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
etc.) iar din rândul rozătoarelor mari vom întalni iepurele de câmp. Între carnivore pot fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
sector de activitate. În octombrie 2013 se finalizează construcția Muzeului Digital din Pecica, cu oportunități de vernisaj, expoziție și diferite tipuri de prezentări, clădirea fiind destinată publicului larg, programelor educaționale pentru copii și studiului asupra folosirii speciilor autohtone pentru reabilitarea biotopurilor de apă în zonele ocrotite. Orașul este renumit și pentru "„Pita de Pecica”", care ajunsese în anii 1980 să fie preferată și de președintele Nicolae Ceaușescu.
Pecica () [Corola-website/Science/299642_a_300971]
-
Solimões. Teritoriul Braziliei cuprinde o gamă variată de ecosisteme diferite, cum ar fi Pădurea Amazoniană, recunoscută că fiind cea mai diversificată din punct de vedere biologic din lume, Pădurea Atlantică sau Cerrado. Bogăția naturală a Braziliei se reflectă prin varietatea biotopurilor, existând totuși multe aspecte necunoscute încă, specii noi de animale și plante fiind descoperite aproape zilnic. Oamenii de știință estimează că numărul total al speciilor de animale și plante poate să se apropie de patru milioane, existând peste 56.000
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
păianjeni îngrijesc de puii lor, de exemplu juvenilii din familia Lycosidae se agăța de părului de pe spatele mamei. Femelele unor specii aduce pradă puilor săi. Păianjeni trăiesc 1 - 20 ani (unele tarantule) , masculii de obicei trăiesc un an. Păianjenii populează biotopurile terestre, sunt și specii ce duc un mod de viață acvatic sau semiacvatic. Păianjenii care își țes plasă duc un mod de viață sedentar. Majoritatea sunt carnivore, vânează diverse insecte. Pânzele sunt amplasate între ramuri, la intrarea în vizuină. După ce
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Fitocenoza este o comunitate vegetală cu o structură și dinamică proprie, formată dintr-un număr determinat de populații de plante autotrofe, adaptate la conviețuirea în biotopul relativ uniform pe care îl ocupă și constituie partea producătoare a unei biocenoze. Plantele reprezintă producătorii și prima verigă din lanțul trofic, transformând substanțele anorganice în substanțe organice prin intermediul fotosintezei și ocupând astfel un loc foarte important în cadrul biocenozei. Fitocenoza
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
Tundra este o zonă de vegetație situată la nord de zonă pădurilor, ocupând regiunile cu climă subarctica (extremitatea nordică a Europei, Asiei și Americii de Nord și unele regiuni din sudul Oceanului Înghețat sau Arctic). Biotopul tundrei este neprielnic organismelor. Creșterea și înmulțirea organismelor vii este foarte dificilă din cauza condițiilor naturale. Temperatura nu depășește -60° C iarnă și 0° C vară. Luminozitatea este redusă. Solurile sunt foarte sărace. Vânturile sunt reci și micșorează temperatura simțită subiectiv
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
temperate în vestul și centrul Americii de Nord, în estul și, parțial, sud-estul Europei (mai ales malurile Mării Caspice), în interiorul Australiei, în regiunile periferice ale Saharei și în Asia Centrală. urile au multe din caracteristicile deșertului și unele caracteristici din cele ale stepei. Biotopul semideșerturilor este foarte asemănător cu cel al deșerturilor. Astfel temperatura este una foarte ridicată, depășind uneori ziua în timpul verii 30 °C, iar iarna temperatura medie este de 4 °C. Luminozitatea este una ridicată. Anual cad 400-500 mm de precipitații, în
Semideșert () [Corola-website/Science/303131_a_304460]
-
și al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei. Anumite orașe mari, așa cum ar fi Toronto și Quebec în Canada, Oslo în Norvegia, Stockholm în Suedia, Helsinki în Finlanda și Moscova în Rusia se află la extremitatea sudică a acestui biotop. Biotopul este unul prielnic vară și neprielnic iarnă. Astfel, temperatura medie vară este de 5-10 C, iar iarnă este de - 20 C. Luminozitatea este medie. Cad multe precipitații, dar sunt doar două anotimpuri principale: iarnă și vară. Iarnă este foarte
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]