542 matches
-
prin care fratele meu Matei mă chema să-l întovărășesc la Dorna-Vatra din Bucovina, unde medicii îl rânduiseră 82 să facă băi feruginoase. Fiindcă intrasem în vacanțele de vară, plecai imediat la Fălticeni, și acolo, din întâmplare, găsii un evreu birjar din Bucovina, care se oferi pentru suma de zece galbeni să ne ducă într-o singură zi la Dorna-Vatra. Am plecat într-o vineri foarte dimineață, pe când abia se lumina de ziuă. Am mers patru ore până la Gura-Humorului pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la Dorna-Vatra. Am plecat într-o vineri foarte dimineață, pe când abia se lumina de ziuă. Am mers patru ore până la Gura-Humorului pe o splendidă șosea, având în toate părțile o priveliște încântătoare despre care voi vorbi mai pe urmă. Acolo birjarul a odihnit caii și am plecat înainte. Mai aveam încă de două ori pe atâta drum. Am observat însă că, de ce înaintam, de ce caii își micșorau trapul, așa încât mergând astfel era cu neputință să ajungem sara în Dorna-Vatra. Hai mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atâta drum. Am observat însă că, de ce înaintam, de ce caii își micșorau trapul, așa încât mergând astfel era cu neputință să ajungem sara în Dorna-Vatra. Hai mai iute, jupâne, c-o să-noptăm, îi spusei eu. Eu nu sunt jupân, răspunse suparat birjarul. La noi, în Austria, se zice domnule! Ei bine, domnule. Dacă mergem așa, n-ajungem desară în Vatra-Dornei. Vom vedea. Tăcui în speranță că mai încolo va iuți el caii. Dar parcă făcea întradins; caii, lăsați în voie, din ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
trec de la vorbe la fapte. Când deodată auzii tbrrr... Ce era? Ajunsesem dinaintea unui han singuratic, în mijlocul drumului, unde jidanul opri trăsura. Era pe la 5 oare după amiazăzi. Ce vrai, să faci alt popas aici?, îl întrebai eu. Nu, răspunse birjarul, scurt. Atunci, de ce te-ai oprit? De ce m-am opriiiit? Ca să dormim la noapte aici, pentru că acuși intrăm în sabaș 85. Ce sabaș, jupâne. Așa ne-a fost vorba? Pleacă îndată, că de nu, pățești rușinea cu noi. Ha... a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aici nu suntem la Moldova. Pleacă că te cârpesc, adause frate-meu, care din cauza boalei lui era mai nervos. Ha-a-a-a! Ia să văd, mă rog, cum ai să mă cârpe-e-ști! În aceeași clipă auzii o zdravănă palmă răsunând pe obrazul birjarului, așa de zdravănă, că i-a căzut pălăria și chitia 86 de pe cap. Atâta mi-a trebuit și mie! Imediat îl lovii și eu cu aceeași furie pe celălalt obraz, încât fața jidanului căpătă o coloare stacoșie parc-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
opri dinaintea unui han. Repede el se coborî de pe capra trăsurei și prinse cu multă grabă să deshame caii. Atunci eu, înțeles fiind cu frate-meu, sării din trăsură și plecai să găsesc localul de poliție; iar el rămase cu birjarul ca să-l facă să piardă cât mai mult timp cu caratul bagajului în odaie și așazatul cailor în grajd. Pe atunci aveam picioarele iuți și vorbeam bine limba germană. În câteva minute mă aflai dinaintea unei fețe polițienești, bună de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
creadă că copiii lui sunt sluți? Odată primul pas făcut, am prins curaj, am scris repede a doua novelă, Piatra lui Osman, care e o reminiscență a primei mele călătorii la Dorna făcută cu ocaziunea incidentului ce-am avut cu birjarul evreu, și când m-am înfățoșat la "Junimea" cu manuscriptul subsoară, aveam de astă dată mai multă încredere în mine. Multe și varii erau discuțiunile în "Junimea". Într-un rând, Iacob Negruzzi ne-a pus întrebarea care sunt cei mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îndreptat șovăind spre ușă, am ieșit în antret, unde am stat o clipă ca doar îmi voi veni în fire, fiindcă mi se tăiese picioarele și nu mă puteam răsufla; apoi, am prins să scobor scările, dragă doamne, ca să spun birjarului, care nu era, să tragă la scară. Toate aceste mișcări le-am făcut așa în mod inconscient, automatic, fără nici o țintă, fără nici o speranță de a ieși din încurcătură. Ce mă fac eu? îmi ziceam în desperare. Să fug din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cocoveicile 172 prin cotloanele lor și... O, sfântă Troiță! Ce întâmplare! Ce fericire!... Mi s-a luminat deodată dinaintea ochilor... Se vede că este un Dumnezeu pentru copii, bețivi și mincinoși. Tocmai în momentul când mă credeam pierdut trecea un birjar cu trăsura goală pe dinaintea casei, un moscal cu care adeseori mă preumblasem la Copou, picior peste picior. Ivanca! strigai eu din răsputeri, întoarce! Îndată, cacanaș. Să duci o cucoană acasă, ș-apoi să vii înapoi aici, să mă iei pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
casa căreia am fost pe punctul de a suferi cea mai mare rușine ce poate cădea pe capul unui tânăr; iar la cununie, drept recunoștință pentru omul providență care m-a scos dintr-o adevărată prăpastie morală, am angajat pe birjarul Ivanca, dându-i peste prețul tocmelei și un bacșiș gras... Fie, că făcea! Căci ia închipuiește-ți, iubite cetitor, ce ar fi fost dacă buna soartă nu-mi scotea înainte în noaptea aceea neuitată pe bravul moscal Ivanca? Cel mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
96 Ei, da! (germană) 97 Amendă (germană). 98 Adăpost, cu sensul de carceră (germană). 99 Atent, calm, respectuos. 100 Moment, clipită. 101 Mulțimea. 102 Pavaj din piatră cubică. 103 Convorb. lit., vol. I, pagina 13 (n.a.). 104 Omenești (latină). 105 Birjar. 106 Totul e bine când se termină cu bine (franceză). 107 Butoi (moldovenism). 108 Nu e rău (franceză). 109 Ei, bine! Domnilor, iată o nuvelă! (franceză) 110 Fecioara din Orléans (franceză). 111 A fost inclusă în volumul Poezii, Iași, 1886
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
162 Găurit. 163 Cavaler, om neînsurat. 164 Supărat, mânios. 165 Obișnuință. 166 Totdeauna te agăți de femeile frumoase și de rochiile lungi (franceză). 167 Ace cu gămălie lungi. 168 Haina. 169 Nepriceput, lipsit de îndemânare. 170 Cauciuc (la încălțăminte). 171 Birjar, vizitiu (de obicei, erau ruși). 172 Bufnițe. 173 A se cocoța. 174 Înalta societate (engleză). 175 Priveau cu binoclul. 176 Tur de forță (franceză). 177 Doamne (engleză). 178 Pariu. 179 Cocoțat. 180 Zdruncinați. 181 Trăsură închisă. 182 Șindrilă. 183 Ațâțați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
echipaje cu cai negri sau bălani, după pofta mușteriului, mândria ora șului și uimirea musafirului european: m-am nimerit, mai acum cincisprezece ani, cu o blondă cu obrajii de trandafiri, În ultima caretă, de nunți și Înmormântări, mânată de bătrânul birjar poreclit, nu știu de ce, „Christos“, care știa să-mi spună atât de multe despre „Flora“ și despre „Enescu“, cu salonașele lor intime pentru domnii și cucoanele en mal d’aventures galantes. și am fost pasagerul ultimului tramvai cu un cal
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dreasă cu ou și cu oțet și tuslamaua prea suculentă, din călcâi, muche și mură, cu usturoi; sau la noptatecul ospătar ambulant cu cren vurști calzi, serviți cu hrean, cu vin fiert și pâine de secară tre cătorilor Întârziați și birjarilor de după miezul nopții și până-n ziuă, când apărea cobilița turcului și samovarul său de alamă cu ceai parfumat cu cuișoare, sau lapte fierbinte cu franzelă albă pentru lumea mai calică, grăbită la treabă. și când vardistul cel blajin, ocrotitorul femeilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
părul și țăcălia blond-roșcate, mersul legănat și nesigur de om călare, când pe un picior, când pe altul, tocându-și averea cu o nepăsare slavă, În petreceri și echipaje cu „muscal cu cauciuc“ („Gata, conașule!“ Îi striga pe vremuri Mișca, birjarul boierilor, repezindu-și telegarii Orlov, când tânărul Smolsky apărea În Piața Teatrului Național, obosit și scârbit de atâta trai prea bun), după câteva luni numai așe zându-se cu zâmbetul lui inocent la masa ta de la Terasă și așteptând sau cerându
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
semnături trase cu diaman tele de la inele, ascultând cum sfârâie becul de gaz din tavanul de jos, rareori Întrerupt de huruitul unei birje de noapte oprind În față și de pe capra căreia sărea, greoi În mantaua lui de cati fea, birjarul bătrân, mustăcios și stacoj la față, poposit la acest vad vechi al lor și al câtorva aprețiatori de seamă, printre care fuseseră Delavrancea și Caragiale. Auzisem de mult de această cârciumă a lui Sotir și m-a dus aci unul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și stacoj la față, poposit la acest vad vechi al lor și al câtorva aprețiatori de seamă, printre care fuseseră Delavrancea și Caragiale. Auzisem de mult de această cârciumă a lui Sotir și m-a dus aci unul din acești birjari bătrâni, călăuze bune pentru toate locurile de pierzanie ale Bucureștilor, găsind aci, mai În fiecare seară, pe un elvețian și pe un neamț Înțeleși amândoi la pahare și amândoi uriași, burduhănoși, amabili și prietenoși ca toți uriașii bonvivanți. Palavragiu, cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să mai spun de cârnăciorii În pielea lor ca foaia de țigară și de cotletele mici de berbec, cât de-o Înghițitură, de la grătarul lui nea Niță din Giurgiu, În ghereta proastă de scânduri de peste drum de hanul lui Tănăsică birjarul, cu pelinița de Greaca și cu jigourile de berbece fragede ca un cozonac moldovenesc?... Aici, În Giurgiu, refugiul amorurilor mele clandestine, urbea primitoare cu cea mai plăcută, pentru mine, lume de excelenți birtași și cârciumari, de pricopsiți și buni-primitori negustori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu cea mai plăcută, pentru mine, lume de excelenți birtași și cârciumari, de pricopsiți și buni-primitori negustori de pește, de oieri și de porcari cu turme rătăcind printre iezerele cu păduri de sălcii, de păpuriș și de trestie, și de birjari cu echi paje ca nicăieri În țară, toți oameni de ispravă de la care m-am și ales și am și Învățat câte ceva; aici, unde m-am ospătat din grătarul lor suculent, din peștele cel mai rar și din telemeaua lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
madam Gonda, unguroaica, și țiganca Măndica, pro tejate de eroii inimii lor, Iancu Chelbosu, Mitică Buzatu, Gonea și de eroul Între toți eroii bordelurilor, Victor Talianu, pe care l-am văzut mort În furgonul Morgii, ucis În bătaie de un birjar cu cheia grea de la roata trăsurii și jelit (cum n-o să fie nimeni [dintre noi] jelit) de sutele acestea de femei des pletite și aproape goale În camizoalele lor albe de casă, alergând Înspre el ca un stol de lebede
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bărbați din mașină protestează. Au decis să fie la cinci fix la Iași, unde au o întâlnire de afaceri. Puțin le pasă de ce credea dobitocul de căpitan din Vaslui că americanii vor ataca numai dinspre Răcăciuni. Așa că, vorba aia, mână, birjar! În dreapta mașinii apare un indicator: „Răcăciuni 2 km“. Doctorul e neconsolat. Întoarce capul după indicator și bombăne: „Să fii atât de aproape și totuși atât de departe de Răcăciuni! Nu-i corect! Când o să mai am eu drum pe aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
atunci „va răsări soarele peste cei buni și peste cei răi” - când aceste două mâini nu vor mai fi să se roage, lumea se va întoarce în nimic. Aceste două mâini sunt: ale preotului!... îmbrăcat în haină de țăran, de birjar, pentru că din haina lui preoțească voi ați făcut peteci la ale voastre, el va înălța rugi într-un zămnic pentru că din biserica unde slujea ați făcut grajd de cai. Dar el va găsi puțină făină de grâu, o va plăsmui
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
război, într-o veche clădire, din locul acesta, acum dărâmată, funcțio-na o veche și reputată Societate de economie, cu o activitate care depășea cu mult modestele ambiții ale fondatorilor ei. Când un ieșean vorbea de ea, când s-adresa unui birjar pentru a-l depune la ușa ei, tot la aspectele vechi și dispărute se gândea, căci nu-i spunea, doamne ferește: "du-mă în strada cutare la numărul cutare", ci "du-mă la Societatea de economie din Poarta Curții". * În timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
În românește prin „Iașiul este un oraș levantin” <endnote id=" (738, p. 305)"/>. Exemple de acest gen sunt nenumărate. Este greu de imaginat, de pildă, cum poate un autor care redactează În 1982 o carte despre negustori, zarafi, cârciumari, hangii, birjari și căruțași, despre tradiția târgurilor, bâlciurilor și iarmaroacelor din spațiul românesc să nu Îi menționeze măcar o dată pe evrei <endnote id="(643)"/>. Mă grăbesc să adaug că fenomenul În discuție nu este nici specific românesc, nici specific regimurilor comuniste. El
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Avrum din romanul Ion, publicat În 1920 <endnote id="(737, p. 41)"/>. Nici evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]