1,090 matches
-
la bătălie. Fără posibilitate de scăpare, implacabil, poziție după poziție, oamenii domnului Caraman sunt izolați, dați Îndărăt, până rămân trântiți la zid ca Dona, ca Mateica, pe care Îi Înconjoară neiertătoare mânia maselor. (Ă), Forța educativă a unei cărți se bizuie În mare măsură pe capacitatea ei de a face pe cititor să retrăiască faptele povestite. Fără sentimentul acesta de puternică verosimilitate a situațiilor, fără participarea intimă a cititorului la problemele dezbătute Într-o lucrare literară, cele mai frumoase concluzii morale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
conversație maghiar-german-român-ceh-sârb. La îndemnul lui Jókai Mór, a publicat în 1857, în gazeta „Magyar Sajtó”, articolul Román népköltészet [Poezie populară românească], prima și o vreme unica sursă de informație pentru maghiari asupra poeziei populare românești. În acest articol, s-a bizuit pe lucrările lui Wilhelm von Kotzebue, care publicase în limba germană scrieri elogioase despre V. Alecsandri și despre balada populară românească. Între 1857 și 1871, Á. a colaborat cu traduceri din poezia populară română la diferite periodice („Magyar Sajtó”, „Vasárnapi
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
dezorientat de brutalitățile și absurditățile cerințelor agresorilor, care reclamau renunțarea la vechile credințe, a izbucnit: Spuneți-mi, vă rog, fiindcă nu știu cu ce să înlocuiesc acele valori morale. Nu știu încotro s-o apuc. Pe ce m-aș putea bizui, ca să reiau vreodată un alt stil de viață, câtă vreme pe mine însumi nu mă mai pot bizui? În acest caz, cui să-i pot pretinde să aibă încredere în mine? Vreau să vă previn mai întâi pe dumneavoastră, în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
rog, fiindcă nu știu cu ce să înlocuiesc acele valori morale. Nu știu încotro s-o apuc. Pe ce m-aș putea bizui, ca să reiau vreodată un alt stil de viață, câtă vreme pe mine însumi nu mă mai pot bizui? În acest caz, cui să-i pot pretinde să aibă încredere în mine? Vreau să vă previn mai întâi pe dumneavoastră, în mine nu puteți avea încredere nici cât negru sub unghie! Pentru simplul fapt că acum, când vă vorbesc
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu l-a abătut din cale. A avut o singură linie, dreaptă, neînduplecată, fără reticențe. Devotat „Asociației” și numai ei până la sacrificiu, a apărat steagul ridicat de noi cu o splendidă energie și pe credința Ziarului Nostru ne-am putut bizui ca pe cuvântul unui om de onoare. Niciuna din campaniile duse în decursul anilor de „Asociația pentru emanciparea femeilor” n-a fost lipsită de concursul întreg și pasionat al exponentului revendicărilor noastre. Niciodată n-a fost pus în serviciul unui
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
30 noiembrie ș1936ț a avut loc la Chișinău congresul „Grupării femeilor române” de sub președinția d-nei Alex. Cantacuzino. După terminarea lucrărilor, s-a votat următoarea: Moțiune Congresul femeilor române, întrunit la Chișinău în zilele de 28, 29 și 30 noiembrie 1936, bizuindu-se pe drepturile românismului așezat de milenii în hotarele lui firești, respinge revizionismul, sămânța de vrajbă și de nouă vărsare de sânge. Cu tot dorul lor de frăție și pace, femeile române sunt gata la toate jertfele pentru integritatea țării
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a glăsui numai adevăr, nu putem tăgădui că vremurile sunt peste tot pământul destul de întunecate și grijile de ordin obștesc covârșind pe toate celelalte, cerându-ne să fim mai buni, mai iubitori de țară și neam, care trebuie să șseț bizuie pe o forță de neînvins, izvorâtă din nucleul de suflete gata la jertfă, cu lozinca: „Totul pentru țară”. Femeile, deci, în fața Constituției se mândresc că au fost în principiu chemate la răspunderile obștești, de unde nu trebuia să lipsească, consideră noul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
acțiunile duse de femei s-au format cadre serioase, chiar și la sate, unde noi n-am muncit destul. Viitorul Comitet Central pe care-l veți alege va ști că are în toate colțurile țării femei pe care se poate bizui în munca lui!” Ca un angajament au răspuns aplauzele furtunoase ale sălii. Se trece la punctul următor din ordinea de zi, raportul la statut, pe care-l prezintă tov. Micaela Manasse. Raportul trasează în linii mari scopurile Uniunii Femeilor Democrate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
planificării economice a guvernului. Nu putem încheia scurta privire asupra activității Federației noastre fără a menționa rolul filialelor din provincie. Suferind grele lipsuri materiale, neputând solicita decât foarte puțin concursul publicului în regiunile deficitare, nefiind încă în măsură să se bizuie pe un buget stabil, totuși, multe filiale au dovedit o capacitate de inițiativă și de activitate căreia i se aduce toată lauda. Nu cităm nume, căci fiecare dintre membrele Federației s-au zbătut acolo în locurile respective cu felurite greutăți
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Lew (1899), poemă dramatică pe muzică de A. Giuliani. Salba de aur (1907) folosește versuri populare, îndeosebi din folclorul magic. Mai reușită ar fi farsa Două cumetre (1899), care s-a jucat la Teatrul Național din București și care se bizuie pe comicul de situație, dar își trage hazul mai ales din limbuția nostimă a personajelor. B.-A., care a scris și cronică teatrală, s-a făcut cunoscut și prin transpunerea în românește a libretelor unor opere și operete (Carmen de
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
ale literaturii pentru copii (...). În continuare a combătut teoriile greșite potrivit cărora literatura pentru copii n-ar trebui să oglindească lupta de clasă (...). Unii scriitori consideră în mod greșit că nu au nevoie să studieze viața de azi a copiilor, bizuindu-se pe amintiri din propria copilărie. În cuvântul său, poetul Miron Radu PARASCHIVESCU s-a referit îndeosebi la acel pasaj din Raportul tov. Malencov în care se arăta necesitatea unei literaturi satirice care să ardă ca fierul roșu tot ce
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
toate acestea rezultatul efortului său se dovedește a fi nesatisfăcător, din pricina superficialității, cel mai adesea, care ucide în față ceea ce începuse să capete profil. Iată spre pildă - cele două poeme de dragoste, amintite, ale lui A.E. Baconsky. Ambele se bizuie pe câte o idee valoroasă care, bine desfășurată, ar fi putut pune admirabil în lumină personalitatea eroului liric (...). Vorbind despre eroi lirici care se dau drept ei înșiși fără să fie (Aurel Rău) sau care, deși bine utilați, zgârâie cu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu observațiile lui H. Kupffer (în op. cit., p. 25) referitoare la implicațiile pe care răscrucea socială postmodernă le are asupra educației: - dispare logica unică a cauzalității. Pedagogul nu mai deține controlul absolut asupra zonei educației și nu se mai poate bizui pe faptul că anumite acțiuni, decizii și stiluri ale educației conduc spre scopurile dorite; - totul este improvizat, fie și pentru o perioadă scurtă. Pedagogul nu se simte nici un moment pe un teren stabil; el nu poate spune ce este „adevărat
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în 1965, memoriile lui Maurice Chevalier, Drumul meu și cântecele mele... Importante sunt versiunile, realizate în colaborare cu Radu Popescu, ale unor piese de Racine (Britannicus) și Eugen Ionescu (Cântăreața cheală). În culegerea de nuvele Ave Maria (1947), scriitorul se bizuie pe un ochi atent de portretist. Eroii - personaje introvertite, predispuse înfrângerii prin tendința de a renunța - au ciudata particularitate de a rata șansa care, eventual, li s-a ivit. Elementele de melodramă nu perturbă spațiul epic atâta vreme cât accentul cade pe
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
colectivă Dintre sute de catarge (1977). În 1988, publică placheta Rouă de cuvinte. Cultivă o lirică de confesiune erotică, în tonalitatea și cu atributele romanței: cadru, atmosferă, vocabular, simbolistică. Poeziile-romanțe ale autoarei mărturisesc unele tangențe cu romanțele lui I. Minulescu, bizuindu-se pe o formulă lirică simplă și melodioasă, pe o bună tehnică de versificație. SCRIERI: Dintre sute de catarge (în colaborare), Chișinău, 1977; Rouă de cuvinte, pref. Leonida Lari, Chișinău, 1988; Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu, Chișinău, 1996. Repere
BARLADEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285646_a_286975]
-
ale unor cronicari și un studiu cronologic, dintr-o proiectată istorie a Moldovei (1865), după ce, mai devreme (1832-1833), tradusese Istoria imperiii rosiene de Ivan Kaidanov. În balade și în legende, Asachi s-a străduit să înjghebeze o mitologie literară română bizuindu-se pe tradiția populară. Asta va fi și preocuparea lui Alecsandri. Însă viziunea lui Asachi e, intențional, mai grandioasă și în termeni clasici. El urmărește să determine punctele mitice din teritoriul moldav și să facă lista divinităților, spre a putea
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
din motive știute doar de el, deoarece acel continent ar fi putut reprezenta cheia problemei apei potabile cu care se confrunta lumea în acel moment. Credeam că mă va lăsa în pace, că își va continua lecția, dar te poți bizui întotdeauna pe profesorul nostru de istorie să facă exact ceea ce nu vrei tu să facă. Ai citit în avans și ai spus mai mult decât ți-am cerut, dovadă a neatenției dumitale! Din această cauză, ai un patru pe ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Ce era special? Avea un lanț un pic cam grosolan și de el atârnă un colț lung și galben... de la un animal. Ascunde! Restiak!" zise Baronul. I-am simțit pe ceilalți foindu-se agitați și liniștindu-se subit. "Nu te bizui pe ceea ce vezi. Lucrurile sunt rareori așa cum par." "O voce nouă. Un Sfetnic întârziat?" "Nu te amăgi cu puterea ta de observare. Nu toți din capul tău sunt Sfetnici." "Și atunci?" "Eu sunt Paznicul. Vezi tu... eu sunt o fărâmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
buna-cuviință, obiceiurile, legea. Îi ofensează fără îndoială pe zei. Mai rău, puterea asta ilicită - fie ea reală sau imaginară - amenință întreaga ierarhie politico-socială aflată la temelia imperiului. Să o stârpești înseamnă să asiguri supremația ordinii împotriva haosului. Pe asta se bizuie Livia ca să-i forțeze mâna. Nu e totuși dispus să-i dea apă la moară în vendetele ei personale. Deschide ochii. Fața ei, încordată de neliniște, îl face să zâmbească binevoitor. — Nu te mai speria și tu așa, din nimica
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sunt astea? Cuvinte magice? Îl întoarce pe partea cealaltă: — Semne astrologice? Luptătorul se smucește să-și elibereze urechea: — Mă păzesc de ghinion, mârâie botos. Rufus îi rectifică cu o mână expertă poziția scutului: — Nu crezi că mai bine te-ai bizui pe pavăză pentru apărare? Ține-o mai spre stânga, că dreapta ți-e apărată de mâneca din metal, iar umărul, de galerus. Pășește mai departe, de data aceasta printre chicoteli înăbușite. Se simte flatat, dar n-o arată. — Iar tu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în stare să i sugereze asta lui bărbatu-său. Îl vede ca sarea-n ochi. Și chiar are nevoie de Germanicus. Altminteri nu știe la cine să se ducă, fiindcă Drusus e neserios de felul lui, și nu te poți bizui pe el. Poate la vechiul său mentor, Nicholaus din Damascus... Cum de nu s-a gândit până acum?! Se apropie precaut, pășind în vârful picioarelor. Sacrificiul nu s-a sfârșit încă. Asistat de Neron, Livilla și Drusus, pe post de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
soli om mai fi și noi dacă nimeni nu înțelege o boabă din ce spunem? Ne-au numit ei soli, dar nu suntem decât niște simpli cărăuși pentru că n-o să ne putem înțelege cu străinii și o să ducem scrisorile Stăpânului bizuindu-ne întru totul numai pe acel Velasco. Din partea Stăpânului și a oamenilor săi de seamă, o dată ce negoțul cu Nueva España se va deschide cu bine și se va hotărî ca vasele străine să treacă prin porturile Shiogama și Kesennuma, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să ai grijă de tine! Samuraiul era uimit. — Sfatul Bătrânilor n-o să ridice nici măcar un deget pentru un simplu ostaș. Din clipa în care am devenit soli, ne-am prins în vârtejul politicii. Iar în mijlocul vârtejului, nu te mai poți bizui decât pe tine însuți! Samuraiul se simți dezgustat de vorbele lui istețe. Dădu să strige: „Am încredere în Sfatul Bătrânilor!”, dar își înghiți cuvintele. De pe cal, samuraiul își înclină capul în fața călugărilor și negustorilor care le făceau cu mâna. Printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
presărate cu șuvițe subțiri de granit. Prin piețele pustii, șuiera un vânt uscat. Auzind șuierul vântului, samuraiul își aduse aminte de cuvintele pe care Matsuki i le strigase ca și cum l-ar fi învinuit: „În vârtejul politicii, nu te mai poți bizui decât pe tine însuți!” Tanaka întrebă dacă satele fuseseră părăsite din pricina foametei. Nu din pricina foametei. Înaintașul nostru pe nume Cortez a ras de pe fața pământului aceste ținuturi indiene cu mai puțin de o sută de ostași, zise Velasco mândru parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
om scump la vorbă, cuvintele lui aveau fiecare în parte greutatea sa, așa că după ce samuraiul termină de vorbit, atât Nishi, cât și Tanaka rămaseră tăcuți. — Dar fără sprijinul lui senior Velasco noi nu putem face nimic. — Pe asta se și bizuie senior Velasco. Tot ce-și dorește el e să ne facă vrând-nevrând creștini. Însă ar fi o nimica toată să ne facem creștini doar de dragul însărcinării noastre. — Așa o fi, oftă samuraiul. Familia Hasekura a primit la reîmpărțirea pământurilor o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]