587 matches
-
la prezența extinsă (aproape structurală) a antinomicului în interiorul acestuia. Cunoașterea luciferică, situarea omului în ordinea metafizică, metafora, ideea de stil cultural ori cosmologia diferențialelor divine, toate acestea ne sunt arătate ca stând sub semnul antinomicului. Această nouă lectură a gândirii blagiene nu este, însă, singurul lucru ce recomandă cartea de față. Ea este doar un punct de plecare, nu miza întreagă, cum însuși autorul ne avertizează în introducere. Valică Mihuleac urmărește mai curând așezarea acestei constante a filosofiei blagiene în contexte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a gândirii blagiene nu este, însă, singurul lucru ce recomandă cartea de față. Ea este doar un punct de plecare, nu miza întreagă, cum însuși autorul ne avertizează în introducere. Valică Mihuleac urmărește mai curând așezarea acestei constante a filosofiei blagiene în contexte de idei care să o facă relevantă, semnificativă. Îl preocupă "determinările, conexiunile și implicațiile ei", fără de care ar rămâne o originalitate stearpă. De aceea, o raportează la contextul filosofiei de până la Blaga și la cel al filosofiei de după
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o raportează la contextul filosofiei de până la Blaga și la cel al filosofiei de după el, precum și la filosofia din spațiul românesc. Aceste raportări îi prilejuiesc analize și comparații prețioase, care nu doar îmbogățesc fondul de idei al exegezei asupra gândirii blagiene, dar scot în evidență și calitatea deosebită a cercetării. În capitolul dedicat tematizărilor antinomicului în istoria filosofiei, Valică Mihuleac înaintează pe două planuri. Pe primul plan, dezvoltă și analizează modul în care Lucian Blaga și-a comparat concepția cu alte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unei cercetări separate. Valică Mihuleac se oprește doar asupra câtorva autori mai reprezentativi, precum Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja sau, mai nou, Basarab Nicolescu, le pune în evidență ideile, fiind de fiecare dată atent la posibilele corelații cu tematizarea blagiană a antinomicului. Și de această dată probează forță de înțelegere și esențializare, precum și o capacitate deosebită de a se plia pe idei diverse. Cea mai importantă parte a cărții mi se pare a fi aceea în care tematizarea blagiană a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tematizarea blagiană a antinomicului. Și de această dată probează forță de înțelegere și esențializare, precum și o capacitate deosebită de a se plia pe idei diverse. Cea mai importantă parte a cărții mi se pare a fi aceea în care tematizarea blagiană a antinomicului este interpretată din perspectiva evoluției filosofiei pe parcursul secolului al XX-lea. Căutând să-i înțeleagă determinările și sensul, autorul reușește o frumoasă valorizare a acesteia, așezând-o la începutul unui curent de idei ce anunță o nouă paradigmă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apropiată de unele dintre aceste idei, precum aceea a complementtarității sau neoraționalismul lui Gaston Bachelard, însă în cartea de față aceste apropieri capătă consistență printr-o integrare mult mai largă, care identifică și un vector de ordine. Astfel, gândirea antinomică blagiană este adusă alături de idei favorabile antinomicului mai noi, precum cele ale lui Edgar Morin, Calvin Schrag, Basarab Nicolescu sau Jean-Jacques Wunenburger. Într-un fel, autorul încearcă să sugereze că "eonul dogmatic", pe care Lucian Blaga îl profețea în primele decenii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este o carte bine concepută, bine argumentată și bine scrisă. Teodor DIMA Introducere 1. O punere în temă Cercetarea de față se va dezvolta în jurul ideii că există în filosofia lui Lucian Blaga o amplă tematizare a antinomicului. Opera filosofică blagiană pare să fie construită sub semnul acestui motiv, prezent în întreaga ei desfășurare ca un fel de element structural. În afară de bine cunoscuta idee a antinomiei transfigurate, cu care filosoful din Lancrăm și-a început seria studiilor ce vor intra în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în componența Trilogiilor, antinomicul poate fi regăsit, în forme și nuanțe diferite, în teoria cunoașterii luciferice, în metafizica censurii transcendente, în teoria despre stilul cultural, în cea referitoare la metaforă, precum și în cosmologia "diferențialelor divine". Ideea prezenței antinomicului în filosofia blagiană a mai fost enunțată și chiar dezvoltată, în diferite forme și proporții, de unii autori. Primul care a dezvoltat-o parțial este, după câte se pare, Sergiu Al-George, în eseul său despre prezența Indiei în conștiința culturală românească 1. O
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prezența Indiei în conștiința culturală românească 1. O dezvoltare a acestei idei realizează și Teodor Dima, susținând că Blaga a folosit metoda antinomiei transfigurate pentru a elabora studiul următor din Trilogia cunoașterii, anume Cunoașterea luciferică 2. Teza construcției întregii filosofii blagiene pe fundamentul "paradoxiei" o aflăm enunțată de către Ioana Lipovanu 3 sau Alexandru Petrescu 4. Există chiar o extindere a acestei idei, bazată însă pe o interpretare mai laxă a antinomicului, aparținând lui Zenovie Cârlugea, care, pornind dinspre opera poetică, privește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paradoxiei" o aflăm enunțată de către Ioana Lipovanu 3 sau Alexandru Petrescu 4. Există chiar o extindere a acestei idei, bazată însă pe o interpretare mai laxă a antinomicului, aparținând lui Zenovie Cârlugea, care, pornind dinspre opera poetică, privește întreaga creație blagiană "din perspectiva unui principiu lăuntric, coerent, dinamic și ordonator, în regimul antinomiilor imaginare"5. O sugestie cu o deschidere mai amplă decât aceasta face Liviu Petrescu, atunci când afirmă că fapta culturală a lui Blaga, în întregul ei, "are în esență
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mitic, literar, religios etc)6. Miza cercetării pe care o voi desfășura nu stă în întregime în ideea de mai sus, cum sugerează titlul. Desigur, voi începe prin a pune în evidență, într-o manieră mai sistematică, structurarea gândirii filosofice blagiene în jurul antinomicului. Însă, mai apoi, voi încerca să arăt că această asumare tematică, pe care Lucian Blaga o realizează în cuprinsul operei sale filosofice, dobândește semnificație și valoare în contextul istoriei filosofiei și mai ales în cel al gândirii contemporane
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contemporane. Altfel spus, accentul cercetării mele nu cade atât pe faptul tematizării favorabile antinomicului în întreaga filosofie a lui Blaga, cât mai ales pe situarea acestuia în diferite contexte filosofice. Ceea ce urmăresc sunt mai curând determinările, conexiunile și implicațiile tematizării blagiene. Asupra intențiilor și traiectelor acestei cercetări voi reveni. Înainte însă, voi face câteva precizări semantice asupra termenului pe care l-am angajat încă din titlu. 2. Registrul antinomicului Termenul "antinomic" este definit prin raportare directă la ideea de antinomie. Se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raport parțial. 3. Intențiile cercetării Spuneam la început că această cercetare se va dezvolta în jurul tematizării antinomicului în filosofia lui Blaga. În acest sens, primul lucru pe care îl voi face în cuprinsul ei va fi un decupaj în cadrul filosofiei blagiene pe această dimensiune. Pe de o parte, voi analiza ideea antinomiei transfigurate, care va fi centrul de maxim interes al cercetării. Pe de altă parte, voi urmări prezența antinomicului la alte niveluri ale construcției filosofice blagiene, fie ca aplicație a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un decupaj în cadrul filosofiei blagiene pe această dimensiune. Pe de o parte, voi analiza ideea antinomiei transfigurate, care va fi centrul de maxim interes al cercetării. Pe de altă parte, voi urmări prezența antinomicului la alte niveluri ale construcției filosofice blagiene, fie ca aplicație a metodei antinomiei transfigurate, fie în afara orizontului acesteia, în structura anumitor teze, teorii sau concepte. Voi urmări, apoi, determinările, conexiunile și implicațiile tematizării blagiene a antinomicului, acesta fiind, cum spuneam în primele pagini, obiectivul principal al lucrării
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de altă parte, voi urmări prezența antinomicului la alte niveluri ale construcției filosofice blagiene, fie ca aplicație a metodei antinomiei transfigurate, fie în afara orizontului acesteia, în structura anumitor teze, teorii sau concepte. Voi urmări, apoi, determinările, conexiunile și implicațiile tematizării blagiene a antinomicului, acesta fiind, cum spuneam în primele pagini, obiectivul principal al lucrării. Intenția mea este de a arăta că această tematizare poate fi racordată la anumite contexte de gândire, din perspectiva cărora dobândește semnificație și valoare. În primul rând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
voi raporta la contextul filosofiei românești, unde se evidențiază o anumită predilecție pentru antinomic, ce ar putea fi semnificativă în înțelegerea spiritualității din acest spațiu. În ultima parte, pe care o consider și cea mai importantă, voi analiza situația tematizării blagiene a antinomicului în orizontul gândirii contemporane, prin aceasta înțelegând gândirea din ultimul secol. Această gândire pune în evidență o serie de problematizări și idei ce converg către o nouă paradigmă, în care integrarea antinomicului pare să fie un element important
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propriu sau strict al ideii de antinomie. Aceasta nu înseamnă că sensurile secundare vor lipsi. Ambiguitatea semantică ce însoțește această noțiune face aproape inevitabilă prezența sensurilor "impure". Voi încerca să stăpânesc ambiguitatea, verticalizând cercetarea către sensul principal. Capitolul 1 Tematizarea blagiană a antinomicului Antinomicul pare să intervină în întreaga filosofie a lui Blaga. O însoțește încă de la primele încercări și până la scrierile cosmologice târzii, fiind prezent "la diferite paliere ale existenței, cunoașterii și creației"49. Se poate spune că este un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Din perspectivă genetică, raportul acesteia cu întregul sistemului filosofic al lui Blaga a fost privit în două moduri diametral opuse. Unul este cel susținut de Sergiu Al-George51, care considera antinomia transfigurată doar o expresie de limită a antinomicului, epistemologia antinomică blagiană fiind înțeleasă corect din perspectiva ideii de absolut, dominantă în filosofia lui Blaga și care este puternic impregnată de dimensiunea antinomică. În cel de-al doilea, ideea antinomiei transfigurate este așezată în poziție centrală, sugerându-se că sistemul blagian ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomică blagiană fiind înțeleasă corect din perspectiva ideii de absolut, dominantă în filosofia lui Blaga și care este puternic impregnată de dimensiunea antinomică. În cel de-al doilea, ideea antinomiei transfigurate este așezată în poziție centrală, sugerându-se că sistemul blagian ar fi rezultatul aplicației acestei idei. La această interpretare contribuie și aspectul diacronic al operei blagiene, ideea antinomiei transfigurate fiind prima care apare în seria Trilogiilor. În plus, Blaga mărturisește că a construit cosmologia sa din Diferențialele divine ca o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care este puternic impregnată de dimensiunea antinomică. În cel de-al doilea, ideea antinomiei transfigurate este așezată în poziție centrală, sugerându-se că sistemul blagian ar fi rezultatul aplicației acestei idei. La această interpretare contribuie și aspectul diacronic al operei blagiene, ideea antinomiei transfigurate fiind prima care apare în seria Trilogiilor. În plus, Blaga mărturisește că a construit cosmologia sa din Diferențialele divine ca o aplicație modernă a metodei dogmatice. Pe structura acestui scenariu, teoria cunoașterii luciferice a fost privită drept
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
privită drept un produs al aplicării metodei antinomiei transfigurate 52. Fiind interpretări extreme, consider că nici unul dintre cele două scenarii nu poate să-și adjudece justețea deplină. Primul dintre ele va fi adus în discuție în capitolul despre sursele tematizării blagiene a antinomicului. În privința celui de-al doilea, nu cred că există suficiente argumente pentru a susține că Lucian Blaga și-a construit întreg sistemul filosofic prin aplicarea metodei antinomiei transfigurate. Singura parte în care Blaga pune, în mod declarat, la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de a integra sau a face posibilă această idee pe care filosoful român a descoperit-o foarte devreme. În acest sens, Blaga declară că teoria cunoașterii luciferice a fost construită pentru a legitima metoda minus-cunoașterii53. Privită în ansamblul sistemului filosofic blagian, ideea antinomiei transfigurate are un loc privilegiat, însă nu cred că este o premisă metodologică a acestuia. Mai simplu spus, filosofia lui Lucian Blaga nu pare să fie rezultatul aplicației acestei metode, deși se construiește, într-o bună parte, în jurul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în jurul acesteia. Chiar dacă nu este o premisă metodologică, ideea antinomiei transfigurate își pune amprenta asupra gândirii lui Blaga. Tocmai datorită acestui rol privilegiat, o voi aborda mai întâi. Voi urmări, apoi, cum apare antinomicul în alte zone ale sistemului filosofic blagian. Mă voi referi în primul rând la aplicația metodei antinomiei transfigurate în construcția cosmologiei blagiene a "diferențialelor divine". În al doilea rând, voi urmări antinomiile care subîntind teoria "cunoașterii luciferice" și metafizica "censurii transcendente". Mă voi referi apoi la natura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirii lui Blaga. Tocmai datorită acestui rol privilegiat, o voi aborda mai întâi. Voi urmări, apoi, cum apare antinomicul în alte zone ale sistemului filosofic blagian. Mă voi referi în primul rând la aplicația metodei antinomiei transfigurate în construcția cosmologiei blagiene a "diferențialelor divine". În al doilea rând, voi urmări antinomiile care subîntind teoria "cunoașterii luciferice" și metafizica "censurii transcendente". Mă voi referi apoi la natura antinomică a ideii de "stil", iar în final voi analiza structura antinomică a ideii de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
natura antinomică a ideii de "stil", iar în final voi analiza structura antinomică a ideii de "metaforă", care are în filosofia lui Blaga o dimensiune foarte amplă. Chiar dacă sunt situate la niveluri și în registre diferite, aceste aspecte ale tematizării blagiene a antinomicului consonează. Ele se așează în jurul ideii centrale a filosofiei lui Blaga, aceea de "mister", lucru care îl va conduce la asumarea unei poziții filosofice aparte, "raționalismul ecstatic". 1.1. Ideea antinomiei transfigurate În lucrarea Eonul dogmatic, pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]