1,034 matches
-
un președinte reformist, Mohammad Khatami, care a buimăcit lumea (și ne-a surprins și pe noi) când a pledat pentru dialog și și-a exprimat respectul pentru tradițiile și idealurile americane. Văzusem falși reformiști moderați și înainte în Iran, dar blajinul Khatami părea veritabil. Am simțit că deschisese o ușă în vederea îmbunătățirii relațiilor și că aștepta un răspuns din partea noastră. Un președinte și un secretar de stat au puține oportunități de a face istorie prin ameliorarea relațiilor importante. Deși știam că
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
despre mișcare fizic), respirație, postur), dormitul cu sau f)r) pern), cu ferestrele deschise sau Închise. Toate acestea sunt importante, pentru c) el consider) corpul uman drept ceva sacru. Este rumen În obraji, are nasul puțin Încovoiat și o expresie blajin). V)d În el acea inocent) a onoarei pure a cercetașului de care d)deau dovad) b)ieții pe care i-am cunoscut la YMCA (Young Men’s Christian Association) și care, abia ieșiți de sub dus, țâșneau În strad) când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
teroriști, pe deplin conștienți că ei sunt fructele amare ale unei culturi deformate... Moscheea obișnuia să fie un liman de pace, iar vocea cu care grăia religia era cea a păcii și a reconcilierii. Predicile religioase erau pe vremuri porunci blajine, Îndemnând la ordine morală și o viață etică. Apoi au apărut neo-musulmanii. O religie inocentă și mărinimoasă, ale cărei versete interzic tăierea copacilor, cu excepția cazurilor de necesitate urgentă, care denunță crima drept cea mai abominabilă dintre nelegiuiri, care afirmă explicit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
care se amestecă. Iorgu Calomfir s-a ascuns sub pământ ca să găsească un cristal cu puteri miraculoase pentru a reda vederea soției sale, mioapă Arghira (caută lumina, adevărul, Înțelepciunea). Caută, În același timp stimulat de vechea credință populară despre Paștele Blajinilor - locul de trecere spre alt tărâm. El vrea să coboare În lumea Blajinilor, vrea să afle „tâlcul” care să-i permită „trecerea” și după trei tentative eșuate, renunță și pleacă În străinătate. Frumoasa Arghira Își recapătă vederea altfel, printr-un
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
cristal cu puteri miraculoase pentru a reda vederea soției sale, mioapă Arghira (caută lumina, adevărul, Înțelepciunea). Caută, În același timp stimulat de vechea credință populară despre Paștele Blajinilor - locul de trecere spre alt tărâm. El vrea să coboare În lumea Blajinilor, vrea să afle „tâlcul” care să-i permită „trecerea” și după trei tentative eșuate, renunță și pleacă În străinătate. Frumoasa Arghira Își recapătă vederea altfel, printr-un miracol: Într-o zi apare o tânără țărancă, Zamfira, care o Îndeamnă să
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
își angajeze o gardă personală pentru ca el, „sprijinul poporului”, să nu fie ucis la rândul lui. Tiranul va avea ca strategie de conducere, la început, o atitudine demagogică, va slobozi de datorii pe cetățeni, va împărți pământ tuturor, va părea blajin și binevoitor, dar în același timp, cu celelalte cetăți, va căuta motive de război, pentru ca poporul să resimtă nevoia de a avea un conducător puternic. Aceste războaie provocate mai au și rolul de a sărăci populația, care va fi altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mai mult studiilor științifice și filosofice; când iată, că sosește deodată această povestire plină de romantism, plină de simțire, și de poezie, o idilă cu un efect așa de puternic, plină de vrajă și totuși așa de naivă și de blajină încât captivează cu totul pe cititor și acesta nu poate să se sustragă unei puternice emoțiuni. Povestea despre Soare 66 și Evanghelia și despre iubirea lor nesuferită de oameni se poate pune alăturea cu cele mai însemnate creații poetice din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
informat la timp la rubrica Revista revistelor, la 31 iulie 1921 se bucura de succesul în poezie al poetului George Voevidca, publicat în Mărăști, anul I, nr. 1 dar făcea trimitere și la Revista Moldovei nr. 3-4 unde „desprindea poezia blajină și nostalgică „Ascultând pe Mignon” de poetul bârlădean George Tutoveanu și sonetul intitulat „Flageolet” al aceluiași - George Voevidca. * Dreptatea cam ducea lipsa semnăturilor ori le evita. Apăreau totuși și nume la articolele publicate: D.R. Ioanițescu, Ilie Tabrea, Laur Tomoioagă, dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai poate încheia fraza pe care nu mai era stăpân. Și atunci - cabotin meșter cum era - se oprea scurt... Apoi rotunjindu-și privirile asupra auditoriului și rânjind frumoșii lui dinți albi într-un surâs seducător și șmecher, urma cu glasul blajin și ca într-o șoaptă: „Domnilor, n-aș voi să spun mai mult. Mă opresc aici“. Apoi, izbucnind deodată, ca un bubuit de tun: „Cine are urechi de auzit să auză!“ Tunete de aplauze și strigăte furtunoase 11 de bravo
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Brazilia) ori țin calea persecutorilor și îi judecă ei singuri (O umbră). Hoți de codru vestiți, prezentați cu vădită simpatie idealizantă (Cosma Răcoare) și populând adesea narațiunile lui S., ba chiar unele romane târzii, ca Nopțile de Sânziene sau Paștele Blajinilor (1935), aparțin și ei „micului romantism” sămănătoristo-poporanist. Inițial narațiunile sadoveniene urmează aproape toate aceeași schemă: obsedat de „chestiunea țărănească”, prozatorul caută să dezvăluie drame care se petrec sub regimul „durerilor înăbușite”. E vorba de oameni încercați, cărora o tărie interioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
1934; Viața lui Ștefan cel Mare, București, 1934; Cele mai vechi amintiri, București, 1935; Cuibul invaziilor, București, 1935; Frații Jderi, vol. I: Ucenicia lui Ionuț, București, 1935, vol. II: Izvorul Alb, București, 1936, vol. III: Oamenii Măriei Sale, București, 1942; Paștele Blajinilor, București, 1935; Soarele în baltă, București, 1935; Cazul Eugeniței Costea, București, 1936; Istorisiri de vânătoare, București, 1937; Țara Kangurului, București, 1937; Ochi de urs, București, 1938; Valea Frumoasei, București, 1938; Morminte, București, 1939; Divanul persian, cu desene de Aurel Bordenache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
în ziua de Paști să nu arunci ghiocile* ouălor roșii afară, că-ți arunci norocul și rodul. Cojile de ouă cu care se face paștele* să le dai pe vale (pe apă), ca să se ducă să deie de știre și blajinilor că sosesc Paștile. [Paștele bla ji nilor se ține a doua zi după Duminica Tomii.] Cojile ouălor folosite pentru paște se dau pe o apă curgătoare, și se zice că din ele se hră nesc rohmanii* care ar posti, așa că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Mari Săptămîna Mare / Săptămîna Patimilor - ultima săptămînă înaintea Paștilor Joimari / Joia Mare - joia Săptămînii Mari Vinerea Ouălor / Vinerea Seacă / Vinerea Mare / Seara Domnului Iisus Hristos - vinerea Săptă mînii Mari Paști - dată schimbătoare Săptămîna Luminată - săptămîna care începe cu duminica Paștilor Paștele Blajinilor - a doua zi după Duminica Tomei (prima duminică după Paști) Paștele Vitelor / Sf. Gheorghe - 23 aprilie Armindeni / Sf. Irimia - 1 mai Răpotinul Țestelor / Ropotin - a treia marți după Paști (sărbătoare populară) Stratul Rusaliilor - 24 de zile înainte de Rusalii înălțarea Domnului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
când fata era în școală. Nu ne-a găsit. Ce s-ar fi întâmplat dacă ne găsea ? Poate astăzi nu mai scriam aceste rânduri. 33. Constantin PETRONI (†)profesor de istorie, director la școlile din Lehancea și Giurgioana. Era un tip blajin, voce plăcută și cu un sistem de argumentare foarte logic. Foarte iubit de colectivul didactic. A pus serios umărul la realizarea întâlnirii cu fiii satului din 8 noiembrie 1981. Nu mai știm nimic despre urmașii săi. 34. Gheorghe PETRONI(†)inspector
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
În această discuție este foarte important să reținem observația lui Calude Lecouteaux, conform căruia literatura de divertisment lasă urme adânci în tradiția populară (dând elocventul exemplu al romanului Alexandria, care în mitologia populară românească este sursa unor imagini puternice precum blajinii, căpcăunii, calul năzdrăvan Ducipal, influențând chiar și toponimia, Cheile Turzii păstrând încă urmele potcoavelor lui Ducipal).349 De asemenea, trebuie să aducem în discuție și personalitățile ridicate la rangul de imagini mitice, fie pe filieră istorico-politică (Che Guevarra, cu viața
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cucernic, vărgat din loc în loc, sfios la uitătură, deși cu ochi de foc, și bun cu șoricimea și el tot neam de soi... cu coada și urechile ca noi..." "Vai, fiule, vorbești despre Cotoi! Sub mutra sa senină, smerită și blajină, împelițata asta de jivină e în război de-a pururea cu noi; pe cînd viețuitoarea dinainte te rog să iei aminte! n-ar fi în stare să ne facă, zău, nicicînd un rău... Ba poate chiar ții minte ce te
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
legat sau nu de conștiința profesională. Nu îl interesa "reademenirea" minorităților naționale. A fost inginer și militar. Pe locuitorii majoritari ai Transilvaniei obișnuia să-i numească "olahi" (valahi), în cazul cel mai bun "rumuni", respectiv "rumeni", iar epitetul cel mai blajin în legătură cu politica Bucureștiului era "hiena răpitoare de teritorii". Țelul suprem pentru el a fost reașezarea lumii trecute și înapoierea sa în iubitul sat Iscroni, într-o lume astăzi complet dispărută. * * * Istoria Transivaniei de Nord între 1940-1944 a fost istoria ultimei
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Premiul Asociației Scriitorilor din Iași) și Dincolo de disperare (1995), V. selectează „80 de poeme inedite” în Lucianograme (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), îmbinând într-o notă specifică melancolia generată de contemplarea curgerii timpului în spațiul crepuscular ieșean și ironia blajină ce subminează gravitatea afișată de artist. Cambei în China. Carte de turism și masaj oriental (2000) consemnează experiența culturală prilejuită de o călătorie în China: prea puțin înclinat spre entuziasmul facil, vizitatorul surprinde peisajele și fizionomiile cu acuitate și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
dar ele nu vor fi adevărate, ci înșelătoare, menite să aducă rătăcire celor fără de lege ca și el. De va putea, îi va îndepărta și pe cei aleși de la iubirea lui Cristos. La început el se va arăta bun, milostiv, blajin, pios, iubitor de pace, dușman al nedreptății. Va respinge darurile ce‑i vor fi făcute, idolatria, va pretinde că iubește Scripturile, va arăta respect preoților, va cinsti pe bătrâni, nu va accepta depravarea, adulterul, nu va ține seama de calomnii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
autorul încearcă să realizeze o descriere echilibrată atunci când face distincția între două tipuri de polițiști, dar tot sfârșește prin a realiza o caricatură grosolană a unuia din ele: "Polițiștii par să se împartă în două categorii: în prima intră matahalele blajine care își îndeplinesc îndatoririle profesionale cu plăcere, dar fără nici o căldură, iar în a doua polițiștii mai înceți la minte, cu privirea goală, angajați special ca brute (345). Wilson nu a reușit să atingă ceea ce Lincoln Steffens numește "idealul declarat
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
până la comuniune, cu făpturile umile: „Tolănită în mușcătoarea ei singurătate / O mică reptilă rupe flori roșii / Pe-o pajiște roșie / Vântul trece pe-aici în salturi speriate. De ce iei apărarea spurcăciunii? / Îmi strigă cei ce privesc / Muta noastră conviețuire...” Deznodământ blajin). Cu Judecătorul de păpuși (1980; Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), universul de frăgezimi primăvăratice, lumea exuberantă de plante și animale, de jucării și personaje închipuite își precizează net configurația și caracterul de vis suav și fantast într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
Cum, nu te-au bătut? ș...ț Ia să-i faci tu o caracterizare și să spui despre alt mistic înrăit ca tine, de banditul Bordeianu, ce părere ai despre el?”. Ungureanu a răspuns simplu: „Fratele Bordeianu este un om blajin” - declanșând astfel furia lui Zaharia, care l-a călcat în picioare și l-a snopit în bătaie 1. Dumitru Bordeianu spune că, deși era o brută, avea talent muzical și o voce baritonală foarte frumoasă, cânta și fluiera diverse arii
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
litere stilizate după modelul scrierii gotice. Astfel a început povestea (ne)cunoașterii lui Luca Pițu de către subsemnatul. Al doilea ciob Portretul anarh(ist)ului în tinerețe Feriți-vă de cărturăresele modeste "d'un certain âge" și de bărbații cu zâmbet blajin. Pentru cea de-a doua categorie, este suficient să priviți fotografia lui Bin Laden, față de care expresia facială a politicienilor occidentali. De-aș fi avut la vreme asemenea lecții de viață, aș fi evitat să petrec un sfert de veac
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]