833 matches
-
instituții de stat. [...] Afirmațiile și acțiunile dușmănoase privind așa-zisa lipsa de drepturi și libertăți religioase. Deși prevederile constituționale sunt respectate, deși statul nostru dovedește o mare înțelegere, totuși, elementele fanatice și ostile fac afirmații denigratoare, întocmesc scrieri prin care blamează politica statului nostru în problema cultelor, întreprind alte acțiuni cu același scop; [...] Instigarea unor elemente din rândul cultelor neoprotestante la emigrare și folosirea lor de serviciile de spionaj și organizațiile reacționare după ce ajung în exterior în desfășurarea unei propagande ostile
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
sunt definește însăși noțiunea de conștiință a omului, incarnează esența valorilor umane, dintre care cea mai de preț în ochii săi este mila. Gândul statornic îndreptat către tatăl mort, gând a cărui forță obsesivă e recunoscută și, în același timp, blamată de Clitemnestra, reprezintă adevăratul dialog al Electrei cu cei din mormânt, un dialog care o absoarbe cu totul și o îndepărtează de lumea celor vii. În această lipsă de măsură, în această trăire excesivă a doliului, Crisotemis și corul văd
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se creeze impresia dorită asupra situațiilor financiare. În afară de părerile prezentate în sinteza literaturii de specialitate expusă anterior, care privesc contabilitatea creativă ca pe un mecanism de manipulare a informațiilor cuprinse în situațiile financiare (mecanism care, așa cum am putut observa, este blamat și dezaprobat de unii autori și privit cu îngăduință și chiar considerat necesar de alții), mai există și o serie de alte viziuni cu privire la contabilitatea creativă. Astfel, după părerea unor cercetători, contabilitatea creativă este considerată ca fiind o tehnică, o
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
11. Acordați tuturor elevilor o șansă de realizare și afirmare, indiferent de posibilități și circumstanțe. 12. Argumentați în fața tuturor elevilor nivelul rezultatelor exprimate prin aprecieri sau note; ei își interiorizează cu acest prilej exigențe, criterii, praguri ale reușitei. 13. Nu blamați, nu înfierați, nu culpabilizați atunci când evaluați și notați. 14. Nu alunecați în manierism, fiți creativi și apelați la strategii și metode noi, multiple și diverse. Note bibliograficetc "Note bibliografice" 1. ***, 1998, Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință, MEN
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
dezvoltare în comunitățile foarte sărace sau de către entități care nu dispun de un capital de start-up (de pildă, capital de pornire a unei afaceri, de înființare a unui ONG într-o zonă rurală izolată etc.). Instituțiile care acordă (micro)credite blamează adesea ideea de „grant”, considerând că inhibă spiritul antreprenorial, perpetuează pasivitatea (lipsa unui simț al răspunderii față de modul de cheltuire a banilor) și, eventual, mentalitatea socialist-paternalistă. „Răul” ar rezida în „cultura economică și de afaceri a potențialilor beneficiari”, iar „binele
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de a elabora un plan pentru a trece peste obstacole, frustrări și a urmări un scop; vizează „speranța” ca dimensiune a QE. Al patrulea item identifica gradul de optimism al persoanei testate, capacitatea să da a persevera fără a se blama pe șine sau a se demoraliza. Acest scenariui urmărește comportarea persoanei față de minorități. Este vizată schimbarea prejudecăților prin acțiunea asupra lor și prin adoptarea unui mod democratic de relaționare. Scenariul acestui item se referă la capacitatea empatica a persoanei. Varianta
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); obraz(2); par(2); pălit(2); plesni(2); pumni(2); cu putere(2); slab(2); suferință (2); topor(2); trage(2); vătăma(2); vînăt(2); acțiune; agresat; animal; apa; arde; arunca; aruncă; ataca; a ataca; au!; bădăran; bătăi; bine; blama; bolovan; brusca; a brusca; catarg; căzut; cu ciocanul; a ciocni; colegul; consecințe; copii; covoare; creangă; crimă; cuțit; a da un pumn; dată; dă; dădea; dădu; demnitate; deplasat; a se descărca; direct; disperare; a doborî; dor; dragoste; dreptate; dur; durea; dușman
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
explice perfect comportamentul cursului bursier al acțiunilor pe piața de capital, pentru că nu ține cont deloc de psihologia investitorilor. El readuce în discuție necesitatea ca modelarea să aibă în vedere și elemente de psihologie socială, latură științifică uitată și chiar blamată în ultimii ani de teoria financiară. Profesorul american demonstrează pe baza datelor statistice că de multe ori evoluția cursurilor bursiere a fost determinată de curente de „modă”, respectiv de atractivitatea pe care segmentul de investire reprezentat de piața de capital
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
În absolut, o nedreptate trăită atârnă mai greu decât un merit răsplătit”. Mi se par, oricum, afirmații-cheie pentru așezarea lui Cioran în încleștarea dintre integrare și înstrăinare. Fără s-o spună explicit, el descoperă în vidul pe care l-a blamat o șansă și în țara din care a plecat prilejul unei întemeieri; o întemeiere în negativitate. La Berlin, în 1933, descoperea cu uimire că „nu te poți dezrădăcina dintr-o țară” (1 decembrie 1933 Ă 620). Peste ani, în 1970
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ei, le și simte organic absența. În fine, în afara ideologiilor și a credințelor, care-l stăpâniseră cândva, lui Cioran viața i se pare ilogică. Dar, din perspectivă ontologică, numai ilogicul e legitim. Astfel, trăiește asemenea neamului pe care l-a blamat, în afara istoriei, cu un soi aparte de orgoliu, negându-se cu consecvență. Iată: „Viața pe care o duc aici și-a pierdut orice sens. Mă plictisesc să văd lume, la fel să scriu. Chiar acum mi-a telefonat Ionescu (o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
exclamă. Totuși, cu simulacrele de-acum, bănuiește că nu-i decât caricatura celui din anii aceia îndepărtați, „de febră și de nebunie”. Așadar, bănuit că e un impostor, Cioran se denunță el însuși drept un „melc prefăcut” (II, 232). Îi blamează pe toți cei care trișează și își denunță, la rându-i, impostura. Față de vremea febrei și a nebuniei, acum se întemeiază prin absență, căci impostura este imposibilitatea de a se identifica cu un crez și, prin urmare, este și iluzia
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Câtă vreme n-am atins culmile umilinței și rușinii, n-avem dreptul să abordăm marile probleme” (idem). Dincolo de această dispută, dintre a ști și a vrea, Cioran e, în permanență, fie celălalt, pe care-l regretă sau pe care-l blamează, fie o sumă de contradicții. Ne vom opri asupra acestei sume imposibile, asupra acestei sinteze ratate Ă din care răbufnește suferința. Într-un loc, Cioran constată: „E în mine ceva dintr-un călugăr și dintr-un estet, fără vreo posibilitate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-ntr-atât că nu mai reușesc să mă privesc, nu mai «realizez» starea în care mă aflu, spre deosebire de iritările mele obișnuite când mă văd ambalându-mă” (I, 236). Nu-i vorbă, atunci când notează această scenă, Cioran începe prin a se blama. „Rușine, rușine, rușine”. Într-o dimineață, se înfurie „dincolo de orice închipuire” (III, 140) pe instalator. I se face atât de rușine de „ieșirea” lui încât îi cere scuze. Apoi conchide: „Lucrul cel mai grav e să-ți pierzi controlul de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
există decât ceea ce facem în timp ce facem. De îndată ce nu ne mai agităm, ne pândește primejdia înstrăinării” (I, 289). Pe de altă parte, pornind de la propria experiență transformată adesea în justificare, Cioran vede reversul acestei situații. Își spune: „Nu vei fi niciodată blamat pentru o lipsă de credință, ci întotdeauna pentru o credință” (idem), pentru a continua: „Sunt chinuit pentru cei câțiva da pe care i-am rostit și sunt aplaudat pentru toate nu-urile mele” (idem). Acesta e paradoxul în care se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
credință” (idem), pentru a continua: „Sunt chinuit pentru cei câțiva da pe care i-am rostit și sunt aplaudat pentru toate nu-urile mele” (idem). Acesta e paradoxul în care se înscrie, ca într-o acoladă, existența sa. Acuzat și blamat pentru poziția eroică din tinerețe, când Cioran își asumase o misiune (de nu va fi făcut și ea parte dintr-o strategie de construire de sine împotriva propriului sine, deja intuit în precaritatea sa), el este apreciat pentru nihilismul pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și refuzul obstinat al acesteia de a intra în dialog cu cei care o contestă, cu tinerimea studioasă în primul rând, cu intelectualitatea opozantă în al doilea. A venit rândul muncitorimii. "Timișoara", cu toate că simbol al Revoluției însăși, a putut și blamată în parlament, iar foștii disidenți, care s-au disociat la timp de putere, au fost supuși unei campanii denigratoare de o meschinărie fără egal. "Alianța Civică", deși nu intră în competiția pentru putere, tinzând numai să asigure un climat favorabil
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în următorul, "vărsându-se în delta primitoare a războiului, a dictaturilor, a dictatului vienez, a Yaltei, a lui 1944-1947"20. Tinerii intelectuali români s-au săturat de excesul de burghezism, de nerăbdarea de a afirma agresiv, desigur "omul nou", care blama feminitatea decadenta a Franței, în așteptarea masculinității germane, s-au săturat de rusofobia românească, decid să acționeze, fiecare în maniera să. De fapt, prietena lui Cioran de o viață, Simone Boué, mărturisește, după moartea lui, ca, făcând ordine în imensă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ideea că este just ca ei să contribuie mai mult la finanțarea serviciilor de sănătate. A doua idee principală susținută de unii egalitarieni ai șansei sau de interpreți ai acestora este, după cum am spus, aceea că pacienții care pot fi blamați în mod legitim pentru faptul că suferă de ciroză alcoolică în ultimul stagiu trebuie de vreme ce sunt vinovați de cauzarea propriilor boli să fie ultimii pe lista candidaților eligibili pentru un transplant de ficat. La fel ar trebui să stea lucrurile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
28}. Sfanțul Vasile s-a preocupat intens și de unitatea Bisericii, încercând să curme ereziile și schismele din Biserică, prin „cuvântări unite cu acțiuni, prin tratate polemice, prin legături practice cu toți, căutând pe unii, trimițând pe alții, apelând, avertizând, blamând, cenzurând, invectivând, apărând popoarele, orașele, pe particulari, imaginând pentru fiecare câte un fel de {\footnote 23 Anthony Meredith, op. cît., p. 53.} {\footnote 24 Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XXIX, V, traducere, introducere, note și indici de Pr. D.
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
din nou de tristețe, dinții au prins buza de jos și pe urmă am unit sprâncenele în unghi ridicat ca să nu-mi dea lacrimile."336 În pofida legăturilor mai mult ori mai puțin stricte cu o conveniență, expresivitatea ochilor etalează și blamează erosul. În sensul adausurilor hiperbatice, edificatoare pentru celelalte "trăiri", citirea progresivă prezintă relația doamna T. Fred Vasilescu din unghiul sensibilității accentuate a personajului masculin, sensibilitate nesesizată de cei mai mulți: "...Prietenii mei cred sincer că nu am inimă. .. Și citează cazuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
frumoasele amazoane metise se trec și ele, numai criza financiară rămîne, ca un blestem. Dinspre stînga, acuzele pentru această situație țintesc procesul de mondializare economică. Dar, a acuza că mondializarea a provocat criza actuală este aproape același lucru cu a blama revoluția industrială pentru deraierile înregistrate în primii ani ai căilor ferate (...). Nici un sistem construit vreodată nu asigură mai bine alocarea resurselor economice precum capitalismul pieței libere. La Davos, ministrul argentinian de Finanțe, Domingo Cavallo, a propus pentru Brazilia un Consiliu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sub semnul căruia e scrisă întreaga nuvelă, își găsește aici confirmarea: Eminescu este sceptic față de propriul lui scepticism. Filozof, el își face meseria denunțînd iluzia universală a lumii. Pisică filozof, el ar predica aceeași dogmă, iar pisica devenită popă ar blama pe cotoii care nu respectă postul.] 88 Eminescu: 2011, IX, pp. 664, 670. Amita Bhose traduce titlul astfel: Gramatica sanscrită mică a lui Franz Bopp. 89 Eminescu: 2011, IX, pp. 738-739. 90 Amita Bhose apreciază că "traducerea lui Eminescu a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Reflexia filosofică leagă strâns problema responsabilității de aprobarea sau dezaprobarea morală, care delimitează contextul sancțiunii morale. Ceea ce caracterizează deci conștiința morală este astfel sancțiunea morală; prin aprobare și dezaprobare intrăm propriu-zis În morală. În știință, nu lăudăm și nici nu blamăm, doar demonstrăm sau respingem; În artă, nu condamnăm și nici nu absolvim, doar apreciem sau nu din punct de vedere artistic; nici În politică nu procedăm altfel: cel mult constatăm eficacitatea sau non- eficacitatea unei acțiuni. Conștiința morală aprobă sau
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
unor reguli și că cunoașterea acestora este un prim pas spre o mai mică supunere față de aceste programe. Capitolul care urmează oferă o listă de sfaturi în acest sens. Nu este exhaustiv și nu se vrea moralizator. Pentru că, înainte de a blama societatea de consum, e mai bine să ne întrebăm dacă nu aduce partea ei de fericire și dacă nu cumva cea mai bună strategie ar fi, oarecum, să ne lăsăm manipulați... cu măsură. 30. De ce cumpărați doar marca de bere
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
tele cele mai la modă pentru politicieni, oamen i d e afaceri, lideri sindicali și economiști deopotrivă, ci acest termen s a transformat, totodată, în țap ispășitor pentru tot ceea ce merge rău în lume. Globalizarea piețelor de capital Multe guverne blamează fenomenul globalizării, înt rucât ele își dau seama că statele și guvernele își diminuează pu ter ea și autoritatea în fața nestăvilitei creșteri a influenței piețelor fin anc iare, a fluxurilor internațio nale de capital, care creează o rețea globală d
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]