41,402 matches
-
gît echinoxul va hurducăi cărările ce duc spre casă eu însumi voi rîde mărunt ca fotografia sfîșiată de-un psihopat somnambulul născut din oboseala noastră va rămîne undeva departe vocea lui va luneca pe mare ca pe suprafața unui imens bloc de piatră și-n zare insula rodos care ne-a adăpostit trupurile dezorientate străduțele pe care ne-a plăcut să tăcem la nesfîrșit adunînd sîngele din copilărie pînă azi fernando pessoa și cu mine o persoană absolut necunoscută în intimitatea
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
speranță, parcă fără chef, reînnodînd șirul scrisorilor mele către dumneavoastră. Drumul de ieri (Mangalia-Iași) a fost dur. Plecat la 13 și ajuns la 24, într-un tren fără vagon-restaurant, pe-o vreme fierbinte, am avut și neplăcerea de a găsi blocul închis. Telefon etc. Somnul bizar, tehnicolor, trezirea uscată, amară, necreatoare la cafeaua învechită. Am răsfoit ziarele adunate teanc, am tras o raită prin librărie, cam atît. Vreo cîteva zile nu voi fi în stare să intru în ritmul normal de
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
treizeci de ani, iar alta ,,revăzută” în 2001 - sunt dominate de retorismul întristător al interminabilei serii de ,,imne” ce ni l-au rătăcit iremediabil pe un poet de seamă. Omul s-ar cuveni transcris în întregime, el constituie un singur bloc masiv. Pentru a nu lungi excesiv acest comentariu, încerc, nu să-l povestesc, să-l evoc pe cât e cu putință. Mai întâi, unde ne aflăm? Peisajul pe care-l străbatem odată cu cele două personaje (Eu-l poetic și un Celălalt
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Alexandru Potcoavă respiră Dublu CD sau Dragostea, ale lui Mircea Cărtărescu. Proza, ironia și umorul sunt copiate nonșalant. Iată: “Treceai singură pe strada mea/ și fluierau steluțele după tine/ mă grăbeam să te ajung din urmă/ dar nenorocitele alea de blocuri/ se tot îndeseau înaintea mea/ de parcă ți-ai fi aruncat în spate pieptenul/ tău albastru din plastic fermecat/ și ca și cum n-ar fi fost de ajuns după un colț/ mai că a dat peste mine/ o mașină de pompieri groaznic
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
stați tot cu spatele la abis și că, probabil, sînteți iar pe cale de a descoperi inefabilul alfabet al delicateții. Cred că fac parte din categoria acelora care, ca și "sărmanul Makar Alexeevici Devușkin, v-ar scrie scrisori chiar dacă ar locui în același bloc, la ap. 33, să zicem! Da, Dinescu este cam ca Nadia cea care a căzut de la paralele și s-a bușit dizgrațios la "sărituri, ca apoi să ieie aur la sol și bîrnă! Tăria de-a fi campion! Oricum și
Ea mi-a promis că-mi va păstra scrisorile într-un sutien uriaș by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13737_a_15062]
-
pantaloni strâmți și pantofi cu talpa triplă, ne bâțâiam nepăsători la sfârșit de săptămână pe ritmuri sud și nord-americane în subsolul facultăților, în cluburile uzinelor și șantierelor, pe pistele de dans amenajate în parcuri și în sufrageriile mizere ale noilor blocuri construite pe fugă pentru poporul muncitor. Eram noua rasă de intelectuali în slujba țării, în vinele noastre curgea năvalnic sângele dezmoșteniților de altădată, destinul nostru se anunța fastuos! Dacă Lisa n-ar fi luat în serios povestea rocambolescă a refugiului
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
de broșuri, de ziare și de dosare și, spre disperarea mamei, care trebuia să le șteargă în fiecare zi de praf, plantase peste tot în casă același bust în gips al lui Stalin. Ne-am mutat într-un apartament de bloc înainte de a fi retrimis la munca de jos, iar cum Stalin murise - atunci am vărsat primele lacrimi politice -, ne-am apucat amândoi într-o seară, tăcuți, să zdrobim busturile cu ciocanul. Nu-mi amintesc să-l mai fi simțit vreodată
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
de la trei terminase de povestit, îi oferisem un exemplar cu o dedicație simțită. Cred, de altfel, că a fost singurul care a citit cărticica, avea să-mi spună câte ceva două sau trei luni mai târziu, când până și copiii din bloc știau că Lisa mă părăsise. Se știa, de asemenea, grație bunăvoinței dezinteresate a comentatorilor de la Europa Liberă și a respectului lor pentru adevăr, că generalul Gabi și mult, mult iubita lui Lisa se vânduseră americanilor și că eu eram încornoratul
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
de superioritate erau scârboase, iar știința lor banală; indivizi oarecare, îmbibați de misiunea lor civilizatoare, pe care sfârșisem prin a-i detesta cu o tandrețe tristă și obosită. De mai bine de un an, mașina mea zăcea pe trotuar, în fața blocului, cu roțile furate, iar la recepțiile de bun venit ale Institutului treceam pe fugă, cât să fiu văzut de director. Am întins mâna și ploaia, rece, m-a făcu să frisonez. Ultima umbrelă mi se stricase cu câteva zile înainte
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
-l vedea pe Enescu, frecventează cenaclul „Sburătorul" al lui Eugen Lovinescu, asistă cu uimire la ridicarea „zgîrie-norilor" din centrul Bucureștiului, ascultă fascinată primele emisiuni de radio și glasul neutru, profesional al operatoarei de la prima centrală telefonică, asistă îngrozită la prăbușirea blocului Carlton în urma devastatorului cutremur de la 10 noiembrie 1940. Ea trăiește efectiv în perioada 1920-1940, citește zilnic presa și se raportează la ea, simte pulsul evenimentelor și reconstituie cu maximă veridicitate climatul intelectual al epocii. Zugrăvit de Ioana Pârvulescu, Bucureștiul interbelic
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
scandaluri fotografii viespi eliberate din matca lor în praful mahalalelor în strigătul gaterelor și al păsării împușcate salamuri cu soia se rostogoleau prin noi împreună cu kilul de zahăr și ulei ca printr-un purgatoriu de carne și oase prin tomberoanele blocurilor crăpate de cutremur și lăsate ca o amenințare continuă deasupra capului crăpăturile în zigzag din ciment păreau viețile noastre prin care puteai să privești iarba cimitirelor răscolite de buldozere vedeai ca la trapez morții prin aer ascultai cântecul greierilor încarcerați
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
falsă în urechea lui E. Lovinescu. Mă confundase cu o veche cunoștință a lui și convorbirea telefonică se înfiripă pe un diapazon nedorit. Îmi amintesc cu o claritate luminoasă, momentul în care am urcat scările pînă la etajul I al blocului aflat pe bulevardul Elisabeta, parcă zburînd, unde se mutase de curînd E. Lovinescu. Am sunat la ușă și m-am trezit înaintea unui bărbat de peste 50 de ani, într-o largă încăpere plină de rafturi pe care se înșirau rînduri
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
10. Juxtapunerea dezvăluie, prin ricoșeu, amploarea ofensivei iluministe purtate de partid. "Superstițiile se sting, îndărătnicia veche cedează." Destinul individual al deportării/ detenției este identificabil, arheologic, printre rânduri. În elogiul clasicului se întrevede viitoarea energie a noii revoluții agrare și ridicarea blocurilor de locuințe, pe ruinele satelor sistematizate, după un plan rațional, imaginat de urmașii țăranilor înșiși. Coborârea scriitorului în lume se petrece în acest spațiu decorat sărbătoresc. Scenariul de viitor de la 1945 a căpătat substanța cotidianului și fericirea sovietică, invidiată cândva
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
1940. Era muritoare de foame și o ajutau colegii de redacție. În 1938, o vedem cu o garsonieră elegantă în str. Edgar Quinet, pentru ca în 1939 s-o găsim instalată, cu tot confortul, într-o garsonieră din Bd. Brătianu, în blocul Bretania. Secretul căpătuirii sale neașteptate a fost multă vreme păstrat cu strictețe, pentru ca în cele din urmă să se afle că are strînse relații cu un anume Max Obler, director al Casei de filme germane «Avia-Film» și unul din cei
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
zice că lumea lui Cătălin Țîrlea este recognoscibilă. Autorul se dovedește a fi conștient de un asemenea posibil reproș și-și reînnoiește convenția cu cititorul. În povestirea Un mister, centrată pe stranietatea apariției unui insuportabil miros de pește într-un bloc confortul doi din cartierul Primăverii, scriitorul se întreabă cu o reținută ironie: "Știu eu ce-o să zică-acuma cei mai cinici dintre voi. - Ați văzut în Primăverii vreun bloc confortul doi...?!" Așadar, numai cel care poate renunța la "cinism" - în
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
centrată pe stranietatea apariției unui insuportabil miros de pește într-un bloc confortul doi din cartierul Primăverii, scriitorul se întreabă cu o reținută ironie: "Știu eu ce-o să zică-acuma cei mai cinici dintre voi. - Ați văzut în Primăverii vreun bloc confortul doi...?!" Așadar, numai cel care poate renunța la "cinism" - în cazul de față, încăpățânarea de a pretinde textului să transcrie, în nud, realitatea - va gusta din savoarea Suburbanelor... Realul este un pretext și poate fi regăsit în măsura în care cioburile mai
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
nu se mai adună cei care pariau pe navete de bere că vor împușca cît mai multe dintre statuile de placaj și hîrtie: nopți la rînd ai fost duhovnicul trupurilor lor ciuruite pentru ca mai tîrziu să le dai foc în spatele blocului dezvirginîndu-ți improvizațiile, toată slava invidiilor. copil "de nimic" stăpînind oamenii-țintă ce ard în picioare ca niște cruci blestemate de pulberi mereu ucigașe.
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
care avea un suflet, numai bun să încapă în el toți oamenii, Madi care găzduia și ospăta drumeții ca fîntîna Elenei Farago, Madi cu care ascultam Europa liberă, aproape în fiecare seară, la ea sau la noi, pentru că, de la geamul blocului meu, din Titan, vedeam dacă geamul ei era luminat sau nu. și interminabilele anchete la securitate, trăind cu tăișul la beregată, și vizitele nocturne ale milițienilor - ajunsese un fel de vînat încolțit din toate părțile... și, în tot acest timp
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
centru, înalte, pe dinafară impresionante, sînt pe dinăuntru ca la începutul secolului trecut. O chiuvetă solemnă în holul rece, legată iarna cu cîrpe, ca să nu-i pleznească țevile. Cîte 4-5 etaje serioase (unul se lungește cam cît două etaje din blocurile bucureștene), fără ascensor. Ajungi sus gîfîind, ca telefonistul din Desculț în parc. Pe lungul drum al scării către etajele de sus, ai însă o consolare: să admiri balustradele jugendstil, una mai frumoasă ca alta, cu șerpuiri neașteptate, care mai de
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
pietre"... Ger , zăpadă și o nouă surpriză din alte timpuri: geamurile apartamentului s-au umplut cu flori de gheață. Tot jugendstil, firește. Portăreasa a și pregătit găleata cu pietricele, ca să le presare pe trotuarul din fața casei. Am descoperit ce lipsește blocurilor noastre de acasă: portarul cu pietricele. TRAMVAIUL Mica Vienă Care este cea mai caracteristică bucată de oraș? Un parc? Un muzeu? O stradă? O universitate? O periferie? Pentru București mi-ar fi greu să dau un răspuns unic. în privința Vienei
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
pentru clipele de euforie și de minunate surprize pe care le trăise acolo, atunci la început, la întâlnirea cu marele Lenny; vagabondă printre cartiere și clădiri noi, pe care în parte nu le cunoștea și pe care le examină îndelung, - blocurile cilindrice spectaculoase de pe strada Petah Tikva cu centrele lor comerciale rivalizând cu cele americane, faleza elegantă cu varietatea ei de hoteluri fastuoase între care Hotelul "Hilton", reședința tel-aviviană a lui Bernstein, unde acesta îi cercetase cu atenție degetele prelungi și
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
pentru corupție meteorologică, impudoare lirică în public, terorism estival, trafic de temperaturi interzise la umbră, la sol, la subsol. Tăifăsuisem subversiv cu pensionarii jucători de table și dame, mituisem poștașii să bage scrisori, cu adresantul necunoscut, în cutiile blindate ale blocurilor, anunțînd în fiece apartament situațiunea anormală: toamna!!! Afară se topeau untos, frișcant, acoperișurile caselor, într-o căldură groasă, înecăcioasă, de untdelemn încins pe carton gudronat și țiglă țiuită de raze lente. Se încleiau zidurile, cărămidă în cărămidă, precum zahărul ars
Iminență autumnală (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14622_a_15947]
-
care, neîndoielnic, e o componentă a culturii naționale) decât forul care-i cuprinde pe cei mai distinși savanți și oameni de cultură ai țării? (Aici, fie-mi permisă o paranteză. S-a tot spus că specialiștii s-au opus, în bloc, acestei măsuri. Nu-i adevărat. Chiar în sânul Academiei, lucrurile au stat și stau diferit. în 1993, în Academie erau doi lingviști: Ion Coteanu - membru titular și Emanuel Vasiliu - membru corespondent. Regretatul I. Coteanu a votat, într-adevăr, împotriva revenirii
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
și fără sentiment/ domnule bacovia/ întristat trăiesc/ și țara ta acuma-i de omor/ și jaf cîinesc/ și tac cu toții/ înfricați și lași/ și eu nu pot/ și nu mai înțeleg/ dacă acest popor este român/ sau peceneg/ Ședință în bloc ne pică var în ciorba de lemn/ domnule președinte/ și cartofii au fragilitatea prețioasă/ a ouălor/ impiegații roșii/ trag în somn/ de păturile sociale/ din microfoane/ pleacă ordonanțe/ care vor renova cizmele/ vor desena o hartă a porcului/ vor evalua
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
înșiri verzi și uscate unui prieten; e extraordinar. Afară să se topească pe acoperișuri, ca acum, întunericul de astă-noapte. Zgomotele orașului la ora șapte dimineața. Să-ți duduie trupul încetișor, în ritmul hidroforului, să asculți mașinile plecînd, pîș-pîș!, din curtea blocului, tramvaiele zdrăngănind cam, hm! nesilențios. Și, trosc!, să găsești o boabă de cafea nemăcinată în lichidul negru, amar, fierbinte. S-o sfărmi cu satisfacție în dinți și să continui. Insomniile devin un fleac, întreținerea o bagatelă, telefonul un lux delicios
Zmulgi pene din arhangheli drept suvenir by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14924_a_16249]