4,944 matches
-
și strâns pe talie, care Îi scoteau În evidență un corp Înalt și bine proporționat. Ștefan Îi urmărea fusta mini, Îi măsura lungimea cu palma și ochiul său experimentat o dezbrăca virtual, cu o anumită lentoare, apoi Îi admira părul blond, strâns legat și acoperit cu o idee de bonetă, taiorul foarte decoltat ce oferea o priveliște Îmbietoare, ochii albaștri și picioarele a căror lungime Îl făcea să verifice cu privirea dacă stewardesa purta tocuri Înalte și constatând că nu purta
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nu ni diranjazî niminia!” Ștefan s-a liniștit și a râs de moldoveneasca fetei. Multe camere mari, curate și aerisite, multe flori, porțelanuri, candelabre, mult lux și bun gust. Au ajuns Într-un dormitor splendid, Amina a chemat o rusoaică blondă și foarte frumoasă, i-a dat un ordin, aceasta a plecat și a Încuiat ușa pe dinafară, apoi cei doi s-au iubit cu Înfrigurare și cu patimă de parcă numai atâta ar fi așteptat. În fața unei cafele aburinde, Ștefan a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cântau cârsteii cu chemări de iubire. Șușmeaua Puscașului Îl Întâmpină cu teuca plină și cu un șuvoi de argint topit ce curgea pe șipotul vechi și ruginit. Ajunse prea dimineață În centrul Vasluiului, oarecum adormit la ora aceea. Doar câțiva „blonzi” din familia Negrescu ieșiseră cu măturoaile lor lungi să măture În jurul primăriei. Puțini erau cei care se Îndreptau către slujbele lor prost plătite, dar Victor fu luminat pozitiv de o constatare: era deschis la o bodegă unde chiar a putut
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Cu acest bagaj incomod se prezentase pe aeroportul rusesc iar acum urca scara unui avion imens, era unul din seria Tupolev și rămas fără bagaj se gândea la stewardesele frumoase care vor deservi cursa, știa ce frumoase sunt tinerele rusoaice, blonde, zvelte și cu picioare lungi. Se va preface că Îl doare capul, va cere o pastiluță, fata se va apropia de el ... Deziluzie totală și inexplicabilă! Mocheta avionului era roasă, un ecran mare și plat pe care erau scrise instrucțiunele
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
înaltă de pe alee. Undeva, poate în șopronul din grădină, se zbătea o scândură desprinsă. Ușa se deschise pe neașteptate. În fața lui stătea sora lui Janvier. Recunoscu aerul de familie și într-o clipă îi construi portretul după trăsăturile fratelui ei. Blondă, subțire și foarte tânără, avea încă timp să dezvolte aceeași fire necugetată care părea a fi o trăsătură de familie. Acum, stând față în față cu ea, își dădu seama că nu găsește cuvintele necesare pentru a-și explica prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
s-a dovedit a fi un contract înrobitor cu MGM, care însă ne asigura tuturor un venit suficient pentru a putea trăi timp de câțiva ani în schimbul ideii din Al zecelea om. Apoi am primit uimitoarea veste că domnul Anthony Blond cumpărase atât cartea, cât și drepturile de publicare în fascicule a misterioasei povești pentru o sumă frumușică, urmând să plătească o cotă parte din vânzări companiei MGM. Domnia sa a avut amabilitatea să-mi transmită manuscrisul întrebându-mă dacă vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
chiar îl prefer din multe puncte de vedere romanului Al treilea om, așa că n-am mai avut nici un motiv personal să mă opun publicării lui, deși aș fi avut dreptul să o fac, un drept destul de discutabil, de altfel. Domnul Blond a acceptat cu multă generozitate să publice romanul în colaborare cu The Bodley Head, editura la care publicam în mod obișnuit. După ce am ajuns la o înțelegere amiabilă în această privință, misterele s-au succedat unul după altul. La Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
îi explică: — Pariul. Câte o sută de căciulă: era româncă. Cei doi îi întind câte o sută. Toți trei grăbesc pasul spre gară. Sunt foarte tăcuți. Esmé își dă jos cu grijă peruca neagră, lăsând să-i cadă o coamă blondă, numai zulufi. Piticul o întreabă: — De ce porți perucă neagră când ai un păr așa de frumos? — Cine s-ar încrede într-o țigancă blondă? Du te și te culcă, e târziu. Îi dă o hârtie de zece euro. Edy iese
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
foarte tăcuți. Esmé își dă jos cu grijă peruca neagră, lăsând să-i cadă o coamă blondă, numai zulufi. Piticul o întreabă: — De ce porți perucă neagră când ai un păr așa de frumos? — Cine s-ar încrede într-o țigancă blondă? Du te și te culcă, e târziu. Îi dă o hârtie de zece euro. Edy iese printr-o trapă din acoperiș. Esmé stinge lumina care face globul de cristal să strălucească. Se așază în fața oglinzii. Cu precauție, își scoate peruca
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Du te și te culcă, e târziu. Îi dă o hârtie de zece euro. Edy iese printr-o trapă din acoperiș. Esmé stinge lumina care face globul de cristal să strălucească. Se așază în fața oglinzii. Cu precauție, își scoate peruca blondă și, în întunericul din încăpere, strălucește doar capul ei, ras complet, ca un craniu de cristal. Despre Esmé Nimic despre Esmé - mi-e frică. Cei trei sunt pe peronul gării Saint-Laud din Angers, în așteptarea trenului care-l va duce
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nu mai vede atât de clar în globul de cristal. Îi e frică să-și ghicească propria moarte. Ar însemna să încalce statutul asociației Sorcières de France. Interviul are loc în rulota ei. Esmé arată strălucitor, cu coama de păr blond proaspăt scoasă de la curățătoria ecologică. Cu o mână mângâie globul de cristal, cu cealaltă, țeasta lui Edy, piticul. Gérard în persoană e cel care-i ia interviul. Se află în jumătatea de rulotă destinată clienților, înghesuit cu toată echipa tehnică
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
trece un fior. N-are curaj să se uite pe vizor. Spune, pierdut: — Prea târziu, a expirat timpul. — Sunt eu, Esmé, aude el un glas inconfundabil, care, surpriză, vorbește românește. Lionel îi deschide. Esmé e spectaculoasă: are o nouă perucă blondă și poartă o rochie înflorată. N-are nici o coasă la ea. Lionel îi face loc să intre. N-o strânge de gât. — E cam dezordine la tine. Auzisem că ești ordonat. Nu mă inviți să iau loc? Lionel nu știe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pentru că focul se împreunează cu cerul, să privim în sus ca să ne-mbrățișăm râzând, să ne lipim obrajii, să ne auzim inimile, ma chère et tendre. negoț demult, am schimbat păpușile pe cărți, una câte una pe cea subțire și blondă am negociat-o la sânge contra unui volum cu pagini galbene al elenei farago m-am pregătit pentru serbare și am plâns, recitând gândăcelul am regretat păpușa cu păr auriu până în liceu. negresa mare cu părul creț am plasat-o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
dimineața! Dăm ora exactă: când veți auzi gongul va fi ora 6. Se aude gongul apoi Trăiască regele și Tatăl nostru. Tot din acest an, crainicul sportiuv Vasilescu anunță rezultatele competiților sportive în fiecare seară. Versurile lui Cristian Vasile „Iubesc femeia... blondă sau brună îmi e totuna“ sunt considerate nepotrivite, au un conținut indecent care te bagă la idei nu foarte ortodoxe. La fel Greta Garbo, în Femeia fatală, nu are o purtare care să fie luată drept model de o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
urmări efectul scoțând capul pe ușa bucătăriei, numai atât cât îi era necesar să deslușească reacția soțului ei. Teo puse instinctiv mâna în dreptul inimii, ceea ce putea să însemne că numai acolo nu voia să ajungă lovitura soției sale. Văzând capul blond care-l privea ostentativ, schiță un zâmbet, dar simți săgetarea tocmai în locul pe care îl apărase. Doina se binedispuse atât cât putea să se binedispună o femeie cu un cui purtat de câtăva vreme în suflet. Apoi abandonă arcul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
menite să mulțumească clientela, străduindu-se în același timp să procure o serie de medicamente care veneau din import și erau foarte căutate de cei aflați în suferință. Deși toate farmacistele erau amabile și îndatoritoare, clienții o căutau pe doamna blondă, cei mai mulți neștindu-i numele. De altfel, erau puțini și cei care știau că este șefa farmaciei. Aceștia o solicitau pentru răbdarea cu care le detalia modul de administrare a unor medicamente, având intuiția că o dată cu înmânarea pliculețului în care se aflau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fi Întrun final, un țăran necioplit, grosolan, bătăuș și nelipsit de la cârciumă. Nici Maria n-a avut parte de ceva mai bun. Soțul ei, Gheorghe (parcă și numele avea ceva de spus În toată povestea), era un bărbat bine legat, blond, cu ochi albaștri, care te captivau... cu chipul proaspăt și trandafiriu, un zâmbet mereu pregătit În colțul gurii și o oarecare timiditate În vorbire. Părea Întruchiparea perfectă a bunătății și armoniei, dar viața trăită alături de el avea să demonstreze contrariul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
m-a fascinat totdeauna. În acest spațiu mă simțeam liberă, libeeeeeerăăăăă și Într-o comuniune perfectă cu tainica ei chemare, mereu sedusă de misterul ce mă Înconjura. Pentru colegii mei eram o apariție stranie; minionă, 1,60, subțirică, 47 kg, blondă, cu ochi negri, senzuală, "păpușa de porțelan" , gata să se spargă În orice clipă, dar care urca hotărâtă pe tractor sau pleca cu șareta pe "moșie" pentru a veghea asupra bunei desfășurări a lucrărilor. Aici, În Tulcea, am cunoscut o
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
M-am apropiat În grabă și am bătut-o ușor pe umăr. Bună, Karina! Ce mult mi-am dorit să te Întâlnesc! Nu te-am mai văzut de multă vreme prin oraș. Nu cumva te-ai căsătorit? Ba da! Cu “blondul” de la mecanică. Îl știi. Toate fetele Îl strigau În acest fel. Mă uitam la ea cu admirație. Era plină de energie și seninătate. Părul, șaten Închis, Îi aluneca În onduleuri mătăsoase până pe umeri. Cei mai frumoși erau ochii albaștri-verzui, gata
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Nu vreau să renunț prea curând la copilărie! Eram tot mai mirată de cele auzite și nu-mi vedea să cred că mai există și astfel de rarități, În aceste vremuri tulburi, haotice și pline de primejdii, la orice pas. Blondă, cu părul Împletit Într-o coadă, ochi albaștri verzi, o floare În păr, o eșarfă albastră cu nuanțe verzui, Înfășurată În jurul gâtului, o fustă mai jos de genunchi, deschisă la culoare, imprimată cu câteva floricele de câmp. Bluza de trening
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
-i, mai ales pe băieți, ce vârstă au, cum îi cheamă. Unii răspunseră dezinvolți, alții ajutați de părinți, dar cei care conduceau ancheta nu aveau certitudinea că se aflau în posesia unor răspunsuri certe. Locotenentul Cazacu, întâlnind chipul unui băiat blond ce era diferit de ceilalți puradei, se lipsi de înscrisurile aflate în mâna bulibașei, îl privi cu insistență și nu se putu abține să nu-l întrebe: - Câți ani ai tu, flăcăule? - Cam 11! - Unsprezece sau mai mult? insistă locotenentul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Țiganilor cu greu ajungi să le tălmăcești cuvintele, cât privește gândurile... Oamenii legii plecară din șatră mai nedumeriți decât atunci când veniseră. Totuși în mintea locotenentului se iscase o incertitudine la vederea acelui băiat. Acesta avea o fizionomie aparte. Fața, părul blond, construcția trupului, nu erau ca ale celorlalți copii ai corturilor. Se prea putea ca el să fie cel căutat! Tot așa de bine se putea să se înșele! Ce dovezi avea în sprijinul acestei presupuneri? Se impunea, de la sine, o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
bine... e bine, repetă locotenentul, purtat și el de gânduri nelămurite... E bine, repetă încă odată, de rândul acesta numai pentru el. Tot drumul până în oraș, locotenentul Cazacu nu-și putut dezlipi de pe retină chipul acelui copil întâlnit în șatră; blond, cu ochi mari, întrebători, care nu semăna cu ceilalți copii, având chiar și în gestică ceva ce nu se potrivea cu mediul în care viețuia. Scânteia acestei bănuieli începu să prindă contur. Era oare posibil ca acesta să fie copilul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
în șatra lui Iorgu Stănescu, am descoperit un copil, pe nume Vișinel. La pronunțarea acestui nume, comandantul schiță un gest de mirare, dar îl încurajă din priviri pe locotenent să-și continue raportul. Cum vă spuneam, am descoperit un copil blond, cu ochii mari, albaștri, cu fața albă, care nu prea pare a fi de-al lor. Știți bine că am investigat până acum șase șatre de rromi, dar în nici una nu am găsit un chip asemănător. Bănuiesc, nu pot pune
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
-i aducă un răspuns liniștitor. * Toate metodele de investigare ordonate de colonelul Priboi, deși aduseseră unele elemente noi în derularea cazului, nu erau în măsură să conducă la rezultatul scontat. Cele trei săptămâni scurse de la primul contact cu băiatul acela blond din tabăra unde bulibașă era Iorgu Stănescu nu avură darul de a furniza date suplimentare privitoare la lămurirea cazului. Aflat într-o situație din care nu vedea o altă ieșire, comandantul îl chemă la el pe locotenentul Cazacu și hotărî
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]