989 matches
-
în vedere și zonele ignorate până atunci sau mai slab cercetate. Într-o primă secțiune a studiului, autorul analizează contextul etnografic al cântecului funerar în Moldova, iar în cea de-a doua - cântecele de înmormântare, bocetele, cântecele ritual-ceremoniale, verșurile funebre. Bocetele îi rețin cu precădere atenția, fiindcă ele „se remarcă prin realizări artistice deosebite și prin capacitatea de a pune în evidență procesul de liricizare ce caracterizează acest gen pe întreg spațiul carpato-dunărean”. Un bogat capitol inventariază motivele existente în cântecele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
mai izbutite sub raportul realizării artistice. Cîteva balade tipărite aici, între care două sunt sârbești, iar una din Muntenegru, au proveniență folclorică îndoielnică. Coloanele Ș. mai cuprind anecdote și povești, unele fiind reluate după P. Ispirescu, legende, orații de nuntă, bocete, colinde etc. În primul număr din mai 1879 a apărut un apel prin care S. Fl. Marian cerea să i se trimită datine și credințe, legende, cântece și ghicitori referitoare la ornitologia populară. Mai ales prin preocupările sale de folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
al unor ample alcătuiri „poeticești”. Deschide șirul în 1805, cu Der Messias de Fr. G. Klopstock, transpusă monocord, dar accesibil, în metru popular, în Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, o Mesiadă, unde tânguirile Mariei evocă bocetul ritual, larg receptată în cuprinsul tuturor provinciilor românești. Încurajat de rezultat, își diversifică registrul și tematica, dând la iveală, în 1807, două legende inspirate din Metamorfozele ovidiene: Perirea a doi iubiți, adecă: jalnica întâmplare a lui Piram și Tisbe, cărora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
Almăjului și în județul Năsăud. Volumul postum Folclor românesc (1987) cuprinde creații populare din Banat, Transilvania (cele mai multe), Moldova, Muntenia și Oltenia, culese între anii 1930 și 1968: doine și cântece, strigături, balade, povestiri-relatări, ghicitori, colinde, cântece și obiceiuri de nuntă, bocete și obiceiuri la înmormântare, descântece, folclorul copiilor. A alcătuit o temeinică ediție critică a studiilor de folcloristică ale lui D. Caracostea. SCRIERI: Ovid Densusianu filolog, București, 1939; Mocanii în Dobrogea, București, 1946. Culegeri: Folclor românesc, îngr. Tudora Șandru Olteanu, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
și din 1988 lucrează ca metodist la Casa de Cultură din Cernavodă, unde se ocupă de teatrul de amatori. În 1990 revine în București și editează împreună cu Eugen Chirovici și Denis Dinulescu un număr al revistei „Secunda”. Debutează cu schița Bocet în grâu la „Tomis” (1966), iar editorial, în 1968, cu volumul de schițe, povestiri și nuvele Vedere de pe balustradă, în colecția „Luceafărul” a Editurii pentru Literatură, la recomandarea lui Ștefan Bănulescu. Colaborează cu proză, articole, eseuri, reportaje, cronici de spectacol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
întruna... bate într-o dungă... bate rar și adânc, parcă ar număra clipele... Trupa de milițieni, cu Baltă în lanțuri.. ajunse dricul din urmă. „Ce-o făcut din tine, Gheorghiță, mămăicămamă... ce-o făcut, ticăloșii ?!”, o altă bătrânică izbucni în bocete, pe marginea șanțului. „.. Să se scoale , lelea Anghelina, din raclă și să te vadă... mămăică-mamă !.. Nu i-ar primi pământu’ de păcătoși.. să deie Dumnezău !”. Blestema și bocea bătrâna, cu atâta jale în suflet și-n glas, dar și cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și bocea bătrâna, cu atâta jale în suflet și-n glas, dar și cu ură.. cu neputință de înfățișat în cuvinte. Cuvintele sunt prea sărace... Vorbele n-au puterea faptei.. Abia în clipa aceea, Baltă înțelese crudul adevar... ăuitul câinelui.. bocetul bătrânei din șanț,.. acum, toate aveau înțeles. Și, cu o voință de neînchipuit, se înălță întrun picior, cătând infricoșat, spre dric... murmurând... „Mamă.. mămăică-mamă!”. Câțiva milițieni tăbărâră cu patul armelor, doborându-l în colbul din mijlocul drumului. De sus, de pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fața zdrobită și pleoapele căzute... se uită, sus pe coastă la căsuța albă, străjuită de trei brazi drepți ca lumânarea și înalți până la cer,.. bătătura casei copilăriei lui era pustie și gardul rupt. „Hauu-hauuu.. hau...!”, dar, câinele nu-și isprăvi bocetul, după stăpâna lui, că un trosnet de pușcă îl amuți. Baltă simți o durere cumplită în piept.. că-i tăie răsuflarea și că se îneacă. Cloptul bătea rar, într-o dungă.. bătea pentru mort. În clipa aceea avu o privire
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
evoluționism, unde dezbaterile puneau de multe ori fenomenele într-o altă lumină, aducându-le mai aproape de înțelegerea noastră. Ceva mai chinuitoare erau examenele, unde exigența deosebită a domnului profesor prilejuia fie un sentiment de înflăcărare și biruință, fie încruntare și bocete în preajma sălii de examen, spre înfrigurarea celor ce încă așteptau să le vină rândul. Organizând ani de-a rândul simpozioane pentru studenții anului IV sub genericul „Personalități ale biologiei românești și universale”, domnul profesor ne-a oferit exemplul personal de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
național israelian <endnote id="(589, p. 465)"/>. Mai amintesc aici și pe „evreicele bocitoare” din Salonic și din alte orașe sud-dunărene. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Ion Nenițescu a descris această „breaslă” de evreice, care improvizau la capul mortului „bocete Într-adevăr frumoase”. „Între aceste bocitoare, unele ar fi adevărate artiste cu privire la scoaterea În relief a faptelor bune ale răposaților pe care Îi bocesc” <endnote id="(258, p. 577)"/>. Dar nu numai „evreicele bocitoare” erau celebre În Salonic, ci și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar ce se putea, lăsând pe mâna celor hrăpăreți toată agoniseala sa de o viață. La plecare, asemenea momentelor creației, când cu automatisme își ștergea sudoarea frunții, se mai ștergea doar de stropii unei ploi mărunte care simbolizau parcă ultimul bocet al naturii însăși care se întristase că inegalabilul erou al culturii naționale părăsește meleagurile dragi, lăsând în urmă până și mormântul gol, gata pregătit. Să ne fie oare indiferentă grija pentru recunoștința reparatorie ce i se cuvine din partea unui neam
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
coloane deformate, puternic afectate de trecerea timpului, mormântul lui Absalom, cu acoperișul rotund și un horn ciudat, care se Îngusteaz) spre vârf. Șiruri de morminte În toate direcțiile, la nesfârșit. Un lucru deosebit, care te poate obseda, Îl constituie Înmormântarea, bocetele și somnul de veci sub zidurile Ierusalimului, așteptând ca trompetele s) sune, anunțând venirea lui Mesia. Câteva g)ini ale arabilor scurm) În praf și ciugulesc. Nici unul dintre ou)le servite la micul dejun nu a sc)pat de atingerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
milă/ Și lui Flămânzilă și lui Setilă” (Speranța). Tot de sorginte folclorică e cel mai lung poem al cărții, Crai de Rouă, despre iubirea neîmpărtășită între Craiul de Rouă și Sânziana, copila lui Chiciură Împărat. Când nu are structura unui bocet sau a unui descântec, lirica lui Ț. surprinde metaforic diferite ipostaze ale spiritului (Rugă, Singurătate, Cântec de leagăn, Mugurel etc.). În La icoană (1966) apar câteva poeme dedicate conducătorilor legionari și celor morți în închisorile comuniste. SCRIERI: Sânziana, pref. Nichifor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
exemplu), O vizită la principele Carol - de Ion San Giorgiu, preluat din Lupta Națională din Focșani, foarte multe materiale semnate de I. Dominte: Moșneagul și baba, Povestea beției, Legenda Sfântului Ilie, Borș din coadă de topor ș.a. dar și cântece, bocete, glume, cugetări culese din popor. Au fost însă perioade (anii 19291930) în care Foița ziarului în loc de literatură a publicat, oferind cititorilor, sfatul medicului, al agricultorului, gospodarului, al veterinarului ori al zootehnicianului, ziarul devenind un periodic al vehiculării edictelor judecătorești, convocator
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit, Dimitrie Dan a desfășurat și o fructuoasă activitate de muzeograf și conducător al unei astfel de instituții din Cernăuți. * Păstorul Păstorul. V. Sesan, în Glasul Bucovinei nr.103 informa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
copii, mame și pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească, Buda, 1836-1837, apoi la București, 18391858, tipărit la Zaharia Carcalechi, „editorul Bibliotecii Românești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mărțișorului, de Olga Jucan, Spre luminile altei vieți: G. Topârceanu, de L. Clocotici), recenzii (Întoarcerea în timp, de Ionel Teodoreanu (E. Manoliu), Catarge de de Papatanasiu (L. Clocotici), Folclor din Bucovina (Cântec de dor, Cântec de înstrăinare, Cîntec bătrânesc, strigături, bocete), Folklor din Moldova (Doină de dor, Încheieri de scrisori), obiceiuri etc. Mai cuprindea: jocuri și șarade, cuvinte de dezlegat, silabe amestecate. Numărul următor se înscrie pe aceleași coordonate ale seriozității scrisului; deosebit de poezie și proză, publica o scenetă „Dor de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai bună propagandă pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în „Foița” material folcloric original, care nu a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sunt creatoare de mituri, invenția în folclor e foarte redusă: balada istorică ia naștere prin raportarea faptului istoric la mitul etern, universal, basmul este mit degradat prin acceptarea de elemente profane. Făt-Frumos e soarele în luptă cu întunericul, Miorița, un „bocet solar”. C. definea mitul prin caracterul său sacru (idee-pivot în cercetările lui Mircea Eliade asupra mitului), dar reducea o complexitate de factori la imuabila schemă mitologică. Adevărata sa contribuție în domeniul folcloristicii apare când valorifică experiența și observația directă. El
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
El este autorul unor substanțiale analize asupra ghicitorii (Ghicitorile poporale), a proverbului (Nașterea proverbilor), al unui expozeu în care fixează liniile mari de evoluție ale baladei și se numără printre cei care au subliniat însemnătatea valorii estetice a producțiilor populare (Bocetul). A fost preocupat de receptarea și circulația folclorului. De pe o poziție raționalistă și iluministă ce venea de la Școala Ardeleană, a combătut superstițiile, practicile medicale empirice și primejdioase ( Leacuri băbești, Legarea boalelor, Oase de balaur, Postul și nutrirea neîndestulătoare). C. traducătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în rai, căci nu se poate boieri în amîndouă lumile. Cine are mai multe brazde-n palmă va fi bogat nevoie mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-o casă unde sînt mai multe copile, apoi se crede că una din ele va muri curînd. Mătrăguna, dacă este undeva în grădină, nu se scoate, că apoi moare fata sau gospodina casei aceleia. Nu-i bine să spui bocetele care spun femeile cînd duc mortul la groapă, fiindcă se poate pricinui moartea cuiva. Cînd găsești șerpi prin holdă, moare cineva, și dintr-însul ajunge la pomană. Pe cine strigă bolnavul cînd e aproape să moară, acela va muri îndată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care cu oameni străini, au intrat în curte, l-au bătut bine pe moș Anton pentru că se împotrivea, și în scurtă vreme i-au luat toată avuția, femeia lui plângând cu disperare și în pragul serii când i-am perceput bocetul ca la căpătâiul mortului. Soțul ia fost ridicat de jandarmi și după câțiva ani de pușcărie, „reacționarul” (!!!) vorbea singur pe ulițele satului. Sărăntocii își băteau joc de el, mijlocașii îl compătimeau și se temeau. Proprietarul nu și-a mai revenit
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
grup social ce obține avantaje din tehnica „vrăjitoriei”; c) cercetarea incantațiilor magice. Școala Gusti știa foarte bine că s-au studiat mai mult doar anumite forme de literatură populară (balade, basme, doine). S-au cercetat mai puțin cântecele rituale (colinde, bocete, descântece), credințele, superstițiile și obiceiurile populare, scrie Gheorghe Pavelescu. Or, magia dă seama într-o mare măsură de mentalitățile tradiționale și moderne ale românului. Cercetările socioantropologice din apuseni au fost coordonate de institutul de Științe Sociale al României, sub președinția
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de conținut integrează această carte în literatura populară românească. Versiunea conține expresii și mijloace stilistice de natură folclorică: „mă usuc ca floricica câmpului”, „mor cu zile”, „năravul nu și-l schimbă”; Imberie este jelit de mama sa ca într-un bocet popular: „Lumina mea, ochișorii mei, suflețelul meu, răzimarea bătrâneților mele vechi”. Unele elemente trimit la tradiții religioase specifice românilor: îndrăgostiții sunt căsătoriți de un mitropolit; crezându-și soțul mort, „egumenița” Margarona îi face „colivă și parastas” etc. Deși păstrat într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]