650 matches
-
descălecară și se repeziră la Culi, cuprinzându-l din două părți. Paznicul se încordă și-i respinse în dreapta și în stânga. Ei îl apucară iarăși. Ce-veți cu mine? strigă Ursake, pălindu-i. —Vai, dragul mamei, cum te prăpădești tu! se bocea împrejur nana Floarea. Puneți-l jos și legați-l, creștini dragi și oameni buni! Culi stătu deodată, ca izbit dinlăuntru de ceva. Se întoarse de cătră maică-sa și de cătră oameni, făcându-se cârcel, ca să verse din el veninul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oară. Am râs însă tot drumul până la școala de corecție ca să-mi dau curaj și ca să-l umilesc pe tata. Numai după ce l-am văzut plecând, am izbucnit în plâns; și pe primul care a venit să mă întrebe de ce boceam, l-am zgâriat până la sânge. Adevărul e că tata n-a bănuit niciodată câte lacrimi am vărsat în contul eforturilor de a-i demonstra resentimentele mele. De câte ori venea la școala de corecție, îi râdeam în nas. După ce pleca, mă duceam
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
corbii croncăneau oribil, crenguțele firave ale tufei înghețate trosneau ca niște oase rupte. Își strângea buza de jos între dinți, să-și stăpânească lacrimile pe care le simțea apropiindu-se, asta mi-ar mai trebui - se gândea -, să încep să bocesc și să țipe la mine, continuând să-și strângă buzele, cu mâinile vârâte în buzunare, cu privirea mijită, nemaivăzând nimic din jur, nici cum el își îndreaptă spatele, tăcut, încruntat, refuzând să gândească. Deși știa că îi va fi imposibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu multă luare aminte. - „N-avem bani”, spunea cu glasul plângăreț, frățiorul, imitând pe maică-sa. - „Bine”, răspundea liniștit încasatorul, „dacă n-aveți bani ridicăm mașina de cusut”. - „Domnule de la mașină”, se văita celălalt copil, pălmuindu-se peste obraji și bocindu-se ca mă-sa, „domnul Trotzky zicea că vineri seara aduce toți banii acasă”. Dar încasatorul improvizat apuca mașina de cusut de un picior și se străduia să o miște, prefăcându-se că vrea să o scoată afară. Obosiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
strigăte ca în tragediile grecești. Îmi imaginez că procedura implică multe elemente de spectacol. Totuși, regizată de mama mea, tragedia inerentă ar putea oricând să devină o melodramă. Smulgând crinul alb din mâna mea neînsuflețită, îl va rupe în jumătate bocindu-se spre cei care mă jelesc, îmi vor binele, sărbătoresc sau au venit din întâmplare: „Asemenea acestui crin a fost și Ignatius! Acum și unul și altul sunt smulși din viață și distruși!“ Vrând să-l arunce înapoi în sicriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
delicat din dormitor, jelind, Învelit tot În halatu’ lui roz. Și io n-aveam nici o părere. Știi, mă gândesc că se duce să facă vreo baie cu spumă sau ceva d-astea. Doar că aud ceva, ca un copil care bocește. Scutură din cap amintindu-și. Ticălosu’ stă acolo și țipă la mine: „Nu poți să intri aici! Nu poți face așa ceva!“. De parcă pe mine mă-nteresează. Și-acu’ mai aud bocetu’. Așa că mă duc să văd ce e, doar că băiatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
balaur zburător. 30. Atunci, cei mai săraci vor putea naște și cei nenorociți vor putea să locuiască liniștiți, dar îți voi lăsa neamul să piară de foame, și ce va mai rămîne din tine va fi omorît. 31. Gemi, poartă! Bocește-te, cetate! Cutremură-te, toată țara Filistenilor! Căci un fum vine de la miază-noapte și șirurile vrăjmașului sunt strînse." 32. "Și ce va răspunde trimișilor poporului?" "Că Domnul a întemeiat Sionul, și că cei nenorociți din poporul Lui găsesc un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
adăpost acolo." $15 1. Proorocie împotriva Moabului. Chiar în noaptea cînd este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar în noaptea cînd este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!... 2. Poporul se suie la templu și la Dibon, pe înălțimi, ca să plîngă, Moabul se bocește: pe Nebo și pe Medeba toate capetele sunt rase, și toate bărbile sunt tăiate. 3. Pe ulițe, sunt încinși cu saci, pe acoperișuri și în piețe, totul geme, și se topesc plîngînd. 4. Hesbonul și Eleale țipă de li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
toate bărbile sunt tăiate. 3. Pe ulițe, sunt încinși cu saci, pe acoperișuri și în piețe, totul geme, și se topesc plîngînd. 4. Hesbonul și Eleale țipă de li se aude glasul pînă la Iahaț, chiar și războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază. 5. Îmi plînge inima pentru Moab, ai cărui fugari aleargă pînă la Țoar, pînă la Eglat-Șelișia; căci suie, plîngînd, suișul Luhitului, și scot țipete de durere pe drumul Horonaimului. 6. Căci apele Nimrim sunt pustiite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
vor fi goale și uscate, pipirigul și trestiile se vor veșteji. 7. Livezile Nilului de la îmbucătura rîului, și toate semănăturile din valea rîului se vor usca, se vor preface în țărînă și vor pieri. 8. Vor geme pescarii, se vor boci toți cei ce aruncă undița în rîu, și cei ce întind mreji pe ape vor fi nemîngîiați. 9. Cei ce lucrează inul dărăcit, și cei ce țes țesături albe vor fi acoperiți de rușine, 10. stăpînitorii țării vor fi întristați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
În ziua aceea, zice Domnul oștirilor, drugul acela împlîntat într-un loc tare va fi scos, va fi tăiat și va cădea, și povara care era pe el va fi nimicită, căci Domnul a vorbit." $23 1. Proorocie împotriva Tirului. "Bociți-vă, corăbii din Tarsis! Căci Tirul a fost nimicit: nu mai are nici case, nici intrare! Din țara Chitim le-a venit vestea aceasta." 2. Amuțiți de groază, locuitori ai țărmului, pe care o umpleau odată negustorii din Sidon, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mării: "Eu n-am avut durerile facerii, nici n-am născut, n-am hrănit tineri, nici n-am crescut fete." 5. Cînd vor afla Egiptenii vestea aceasta, vor tremura auzind de căderea Tirului, 6. și vor zice: "Treceți la Tarsis, bociți-vă, locuitori ai țărmului! 7. Aceasta este cetatea voastră cea veselă, care avea o obîrșie veche, și ale cărei picioare o duceau să locuiască departe. 8. Cine a luat această hotărîre împotriva Tirului, împărțitorul cununilor, el, ai cărui negustori erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
dar nici acolo nu vei avea odihnă. 13. Iată pe Haldei, care nu erau un popor, locuitorii aceștia ai pustiei cărora Asirianul le-a întemeiat o țară; ei înalță turnuri, surpă casele împărătești ale Tirului, le prefac în dărîmături." 14. "Bociți-vă, corăbii din Tarsis! Căci cetățuia voastră este nimicită." 15. În vremea aceea, Tirul va fi dat uitării șaptezeci de ani, cît ține viața unui împărat, dar după șaptezeci de ani, se va întîmpla Tirului ca și curvei despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
robii Mei se vor bucura și voi vă veți rușina. 14. Iată că robii Mei vor cînta, de veselă ce le va fi inima, dar voi veți striga, de durerea pe care o veți avea în suflet, și vă veți boci, de mîhnit ce vă va fi duhul. 15. Veți lăsa numele vostru ca blestem aleșilor Mei; și anume: "Domnul, Dumnezeu vă va omorî", și va da robilor Săi un alt nume. 16. Așa că, cine se va binecuvînta în țară, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pe Reynolds. Cui ai de gând să...? — Nimănui, Charlie. Nu va ști nimeni. Nu voi spune decât c-am auzit că Loftis e... — O, Dumnezeule, a început iar vânătoarea de vrăjitoare? Buzz ieși pe sunetul produs de un nemernic trist bocind. În timp ce el făcea pe durul, afară plouase cu rafale puternice - genul de potop care amenința să topească poalele dealurilor în ocean și să inunde jumătate din zona bazinului L.A. Buzz parie trei contra unu că Hartshorn își va ține gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
că alta-i ruda mea de sânge. Țara mea de dincolo de Prut, Numai lacrima dacă-ți mai este scut, Numai dorul te mai apără de rele, Țară tristă-a Pruturilor mele. Mi se-ngăduie și-acum, ca mai-nainte, Să bocesc cu câteva cuvinte. Trec pe stradă, necăjit, și-mi zic: 116 94 Of, mai bine mut decât peltic! Iar scripturile gândite de străbuni Mi se zice c-ar fi pline de minciuni și că viitorul meu a fost trecut, Țara
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
e drept, aproape tot: dreptul la plânset nu ni s-a luat. Visez de pe acum să plec la anul în Bucovina zărilor cărunte: să stăm cu Zegrea și cu Tărâțeanu în jurul unui foc pe-un vârf de munte. și să bocim de stârpea românească a locurilor astea ca o rană— eu, mut, în limba mea moldovenească, ei, mulți, în în limba lor bucovineană. Ne întâlnim ades. Dar când e-n toi o nuntă sau vreo sfântă sărbătoare— simțim cum curge Prutul
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Și să le părăsească. Și când fetițele Palide, învinețite, chircite de foame, Jalnice bătrâne timpurii Abia născute, abia înțărcate curând Lovise ar fi încercat să meargă culcate într-o ladă Bătută-n cuie, au fost acoperite cu pământ Amanda a bocit tare Cu glas prelung, în prag de geamăt: Un urlet tremurat, Cu multe aii, miaii, vaii, niaii, Care printre euhh și uhhh prelungi Mai lăsa și loc de fraze (ce spune omul la durere): Da' aiasta nu-i de îndurat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vreau să exemplific, ei sunt la vedere. O cultură matură își cerne valorile în timp și dacă nu se rătăcește complet. Așa că și actualii beneficiari ai unor conjuncturi extraliterare favorabile vor fi aduși, cu timpul, la valoarea lor reală. Noi bocim că nu avem un Nobel, dar nu facem nimic cu adevărat să ne exportăm cultura Se zice că o carte are trei dușmani : focul, apa și propriul conținut. În acest sens credeți că reevaluarea literaturii române din patru decenii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
avea de ce să ne pese, cultura româna ar fi cunoscută în străinătate așa cum ea este și și-ar dobândi respectul de sine și respectul altora pe valorile reale pe care le are. Știi povestea aceea, cu drobul de sare... Noi bocim că nu avem un Nobel, dar nu facem nimic cu adevărat nici să ne exportăm cultura, nici să obținem prețiosul premiu, dacă pe ăla-l poftim. Poți face portretul robot al scriitorului român care va lua Premiul Nobel? În ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
va fi numai pentru preoți și pentru cei mari. Ceremonii la moarte. Aceștia înmormântează pe morții lor în gropi adânci, după ce îi învelesc mai întâi la piept. După terminarea ceremoniei de înmormântare femeile își vopsesc obrazul cu negru și se bocesc timp de douăzeci și patru de ore. Vitzipitzii. Religia Mexicanilor, prescriind penitența, mărturisirea (spovedania) în public a greșalelor și expiațiunile, adică spălarea păcatelor, recunoaște implicit existența unei alte vieți și nemurirea sufletului. Ceremonii la moarte. Preoții cântă imnuri funebre. Din când în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lințoliu necusut, ca să poată zic ei a sta mai lesne în genunchi, la ziua judecății de apoi. Convoiul este compus din imami (preoți), care merg pe drum, rugându-se. După ei vin rudele și prietenii mortului, iar pe urmă femeile, bocindu-se. Când ajung cu coșciugul la locul de înmormântare, îl coboară în groapă, iar asistenții se-ntorc la casele lor. (Flacăra Sacră, V, 11, 1938, pp. 3-4) Credința în viața viitoare și incinerarea (IV) Făcând expunerea comparativă a câtorva religiuni
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fotografie de la mormântul mamei și spunea tot în scrisoare că se adresează cu lacrimi și zice: ...Unde-ți casa, unde-ți masa/ Aici te-am îngropat/ fără dascăl să-ți citească/ fără preot să te prohodească /fără copii să te bocească... În alte scrisori ne spune că “acte bune de-am avea/ poate neom putea vedea.“ Am încercat și am scris o scrisoare către Hrușciov și am arătat că: “ părinții n-au fost boieri, au fost țărani săraci cu puțin pământ
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Gârbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1686]
-
Înainta câțiva centimetri, apoi se oprea pentru ca bărbații și femeile să își caute cu înfrigurare actele prin sacoșe și buzunare, prin lenjerie și prin căptușelile hainelor mult prea groase pentru dimineața copleșitor de caldă. Deodată, o femeie a început să bocească. Își voia copilul. Unde era copilul ei? Femeile strigau. Bărbații s-au repezit spre pasarelă și se uitau înnebuniți la apa învolburată de lângă motoare. Un strigăt s-a auzit de la celălalt capăt al docului. E aici! E aici! Femeia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
și la necaz. Acea jăvruță de fată îi căzuse lesne pe brațe și nu i le-încurcase prea tare. Tocmai o proastă și o urâtă îi făcuse acei dar. Când i se întîmplase buclucul, urâta și proasta se văitase și bocise.. Cum nu putea suferi să vadă strîmbîndu-se o urâtă, într-un moment de iritare, Lică spusese: ,,Ad-o alunei încoace!". Era grozav de tânăr. dar chiar gesturile necugetate nu reușeau rău lui Lică. Fusese un incident ce nu-i împiedicase existența
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]