828 matches
-
îl împinge pe erou către o perspectivă sumbră. Pablo Ghilgal este însemnat de natură cu o cocoașă; cocoașa poate fi interpretată și ca un stigmat al populației evreiești, pe care C. o vede condamnată a fi altfel decât ceilalți. Mediul boem, al cărui răsfățat este Pablo, oferă o imagine stridentă, de colorit violent, cu personaje și sentimente configurate în linii îngroșate, rezonând sarcastic. Mai toate personajele principale ale lui C. sunt de extracție iudaică; prin ele prozatorul traverseazâ două lumi: târgul
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
1877 cere să fie primit, ca unul ce slujise scena încă din 1845, societar al Teatrului Național, însă demersul rămâne fără rezultat. În timpul războiului din 1877-1878, pe vară, își alcătuiește o trupă cu care dă spectacole la Podul Mogoșoaiei. Actorul boem, de remarcabil talent, interpret de roluri în comedii și vodeviluri, se săvârșește din viață aproape uitat. C., acest histrion prin vocație, nu a fost decât un dramaturg improvizat. „Canțonetele” sale, scrise în maniera celor ale lui V. Alecsandri, sunt rareori
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
de la muncă, toți în costume energice, cu serviete de marcă și aspirații în priviri. După Finchlley Road, pe Arkwright Road, facem o scurtătură prin Church Row, iar eu mă uit cu invidie la casele unde locuiau cândva artiști și scriitori boemi, și în care locuiesc acum afaceriști bogați; chiar la metrou, în jos pe strada principală din Hampstead, taximetristul se oprește, parchează și blochează astfel o altă mașină - pentru că, firește că nu există locuri de parcare - după care oprește aparatul. ― Păstrați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
șovăire. Numai la Credit Lyonnais avea un depozit de mai multe milioane; el a organizat sub republică faimosul împrumut de 50 de milioane de dolari, pentru care Parlamentul îi ceruse în mod public să dea socoteală. Alexandre Braga era un boem frumos, cu părul blond, figura palidă, impecabil îmbrăcat, afectând o distincție aristocratică; "seducea prin ordinea estetică a frumuseții și prin dezordinea scandaloasă a vieții sale" (Lopez Ribeiro). Seducea de asemenea prin glasul său muzical, prin poezia care străbătea în toate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care veghează ușa.“ „Lapis - piatră. A delapida, a dărâma piatră cu piatră. Nu se poate spune așa despre o persoană.“ Dar dacă s-ar fi putut, s-ar fi zis așa despre acești tineri. Unele dintre bietele fete miroseau. Protestul boem le făcea cel mai mult rău. Era ceva elementar printre sarcinile și problemele civilizației, se gândi domnul Sammler, că anumite părți din natură cereau mai mult control ca altele. Femelele sunt În mod natural mai predispuse la scârboșenie, au mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Îmbrăcau În șalvari, lăsându-și favoriții să crească. Aceasta era deplinătatea lor simbolică. O oligarhie de tehnicieni, ingineri, oamenii care manevrau mașinăriile grandioase, mult mai sofisticate decât acest automobil, aveau să ajungă să guverneze cartierele industriale Întinse, pline de adolescenți boemi, narcotizați, Împodobiți cu flori și „Întregi“. El personal era un fragment, domnul Sammler Înțelegea acest lucru. Și avea noroc să fie așa. Totalitatea Îi depășea puterile În aceeași măsură În care nu era În stare să facă un Rolls Royce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la oameni precum Marx, Jean Jacques Rousseau, Marat, Saint-Just, oratori, scriitori excepționali, pornind În viață fără capital În afara capitalului mintal și ajungând să aibă o influență imensă. Și la toți ceilalți, avocați mărunți, cititori, fanfaroni, pamfletari, oameni de știință amatori, boemi, libretiști, ghicitori, șarlatani, paria, bufoni. Un avocat de provincie nebun care a cerut capul regelui și l-a și căpătat. În numele poporului. Sau Marx, un student, un tip de la Universitate, scriind cărți care cuceresc lumea. Chiar a fost un jurnalist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
decis, Unchiule Sammler, dacă nu iese antrepriza asta cu Feffer, să mă duc În Cuba. — Cuba zici? Dar nu ești și comunist, nu-i așa, Wallace? — Chiar deloc. Dar Îl admir pe Castro. Are un stil nemaipomenit, e un radical boem și s-a ținut tare În fața superputerii Washingtonului. El și cu cabinetul său merg În jeepuri. Țin Întruniri pe plantațiile de trestie de zahăr. — Ce vrei să-i spui? — Ar putea fi important, nu mă lua peste picior, Unchiule Sammler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sub aripă lângă fereastra lui Sammler. Whisky-ul dintr-o sticlă - zâmbise În sinea lui - făcuse din el un corespondent de război adevărat. Nu tocmai persoana potrivită ca să se grăbească la acest război, deși nu era mai nepotrivit decât acești boemi din Epoca de Piatră cu bărbile lor solemne. În plus, mai erau și alții care nu păreau a fi foarte utili Într-o situație de criză. Sammler urma să-și trimită rapoartele demodate domnului Jerzy Zhelonski la Londra spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cu „Ești brigadier sau nu ești brigadier” în cap, cum îi etichetăm noi, că-i mai simplu să pui ștampile decât să înțelegi. Equal opportunities in Dania. Da, Mircea. Acolo ești demn și dacă ești cerșetor, femeie bătută, bătrân, universitar boem, femeie cu decolteu sau cu sânii goii care se încălzește pe o stâncă în puținul lor soare. E loc pentru toți. Încap unii de alții. Nu doar se tolerează, ci se încurajează să fie diferiți. Nu au de ce să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
trei luni să mă mișc în voie și să mă simt în ape proprii. Adaptarea la normalitate e destul de rapidă. Îmi dau seama că la noi acasă ceea e cel mai greu pentru cineva de din afară sau cineva mai boem față de sistemul de referință e în continuare să se descurce în condiții anomice în care de fapt reguli există și închiriem în continuare o groază, dar cui îi pasă de ele? Regula generală este că se descurcă cine poate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu ceremonii de așteptări, cu praguri impuse, cu o cadență de neclintit, nemiloasă. O singură dată dacă greșești pe această cale, ești eliminat fără milă. Chiar zilele trecute, Ț.Ț. - îl cunoșteam de ani de zile, un fel de traducător, boem, halucinant, pătimaș, mi-a dat cândva să-i citesc câteva proze fără de înțeles - a fost eliminat. I s-a suspendat permisul. Nu a putut să-mi explice ce-a făcut. Studia nu știu ce obscurități din Shakespeare. Căra mereu spre masa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu replici din filme celebre. Să nu-i mai poți replica tu, strivit de-atâta filmografie. Nu l-am găsit menționat pe Trombă printre cenzorii de atunci. Inși, de altfel, simpatici, din câte am putut constata din acele însemnări. Cam boemi, cam neglijenți, chiulangii adeseori, căutând mereu să-și fenteze șeful care, la rândul lui, încerca să mai atenueze dispozițiunile superiorilor săi, de multe ori pline de ridicol sau de neînțeles. Oricum, cu mesaj abscons unui cititor de după patru-cinci decenii, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Julián. Asta se poate aranja, Îl informă Miquel. De aceea există prietenii bogați. Astfel, Miquel și Julián Începură să plănuiască fuga amanților. La sugestia lui Moliner, destinația urma să fie Parisul. Moliner era de părere că, chiar dacă erai un artist boem și mort de foame, cel puțin decorul parizian era inegalabil. Penélope vorbea ceva franceză, iar pentru Julián, mulțumită lecțiilor mamei sale, era ca o a doua limbă. În plus, Parisul e Îndeajuns de mare ca să te pierzi În el, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
milităroasă într-una umflată și buclată, care îi schimba întreaga fizionomie. Înainte arăta exact a ce era: un anglo-saxon brunet, cu ochi negri, un polițist care purta peste tot costume sau sacouri și pantaloni de altă culoare. Acum arăta vag boem, vag hispanic și mai mult sau mai puțin june-prim. Noua lui frizură era în contradicție flagrantă cu îmbrăcămintea. Orice polițist care nu l-ar fi cunoscut și ar fi remarcat umflătura pistolului la subsuoară l-ar fi arestat pe loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pictate în nuanțe argintiu-sidefii, în vreme ce pe cealaltă ușă, către baie, erau scrise de mână, 14 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE în negru, aforisme, versuri și maxime franțuzești. Până și tăblițele întrerupătoarelor erau pictate. A doua cameră, de un farmec boem, m-a surprins prin dezordinea lucrurilor puse parcă la întâmplare: uleiurile artistei, cărți, fotografii, afișe de expoziții, felicitări, afișe cu Sergiu Celibidache dirijând, o colecție de inimioare ro șii de diverse mărimi, fixate pe zid, și câte și mai câte
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
cu un dulap în perete, având ușile pictate în nuanțe argintiu-sidefii, în vreme ce pe cealaltă ușă, către baie, erau scrise de mână, în negru, aforisme, versuri și maxime franțuzești. Până și tăblițele întrerupătoarelor erau pictate. A doua cameră, de un farmec boem, m-a surprins prin dezordinea lucrurilor puse parcă la întâmplare: uleiurile artistei, cărți, fotografii, afișe de expoziții, felicitări, afișe cu Sergiu Celibidache dirijând, o colecție de inimioare ro șii de diverse mărimi, fixate pe zid, și câte și mai câte
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ning.com; -Ro.netlog.com; -Agonia.ro; Jurnalliterar/bucovu-literar. blogspot.com.; blog de scriitor (bucovu.wordpress.com; Antologia Esențe. Timpul, Radiometafora, Ziarul Națiunea, Observatorul de Canada, Revista Omniscop, Revista Armonii culturale, Atelier literar, Așii României, Luceafărul Revista Nomen Artis etc. boem în beția ta de vechi boem fruntea ți-ai culcat o pe-un poem ca pe-un sfânt mormânt bătut de glorii. lemnul dulce, osul din părinte, sunetul vocalei cuib de miereseva care trece prin cuvinte, inima nflorită a-nviere
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ro; Jurnalliterar/bucovu-literar. blogspot.com.; blog de scriitor (bucovu.wordpress.com; Antologia Esențe. Timpul, Radiometafora, Ziarul Națiunea, Observatorul de Canada, Revista Omniscop, Revista Armonii culturale, Atelier literar, Așii României, Luceafărul Revista Nomen Artis etc. boem în beția ta de vechi boem fruntea ți-ai culcat o pe-un poem ca pe-un sfânt mormânt bătut de glorii. lemnul dulce, osul din părinte, sunetul vocalei cuib de miereseva care trece prin cuvinte, inima nflorită a-nviere, toate se preling așa de lin
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
biserică, părintele Teoctist s-a dus direct la el și l-a întrebat: „Mă cunoști?”, iar bătrânul cu privirea în pământ, așa cum îi era felul lui de a sta, a răspuns: „Da, vă cunosc părinte!”. Atunci Patriarhul cu un aer boem a început a povesti cine este bătrânul din fața lor. A vorbit cu putere multă: „Acest om mi-a fost primul îndrumător duhovnicesc atunci când eram copil și am venit la mănăstire. M-a ajutat cu bani să-mi continui studiile la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
toată după-amiaza alegându-și hainele. Bărbați cu părul lins, care scanează încăperea în vreme ce tu le răspunzi la întrebări. Moși tineri, cu prenume ca de lorzi, dar care aici sună ca o farsă, și cu prietene platinate. Snobi cu aer de boemi, care provin din mahala, dar care se laudă că s-au născut cu lingurița de argint în gură. Flash-urile fotografilor de la tot felul de reviste mondene de calitate îndoielnică. Chardonnay ieftin. Conversații diluate. Bârfa ca singura limbă vorbită. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
chelie în creștere, ochelari. Costum cacao, cravată cafea, față albă, de lapte. Parcă nu purtai ochelari... îngână, zăpăcită. Ștefan Olaru, inginerul. Sef de promoție. Ambițiosul care luase, prin efort și îndârjire, locul întâi, cuvenit altuia, celui care era însă prea boem și nepăsător. Deci, Ștefan, zis Fănică... trăise cu Laura, mititica pentru care își tot trăgeau pumni amatorii, apoi, scurt, cu Nora, apoi se însurase, surprinzător, cu Salomeea, fecioara uscată, căreia i-a turnat rapid doi miopi rotofei, apoi o părăsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
legătură pe care localnicii o urmăreau cu invidie și revoltă. Anatol Dominic Vancea Voinov numit Tolea figurează ca un fel de permanență simbolică, precum orologiul din turnul primăriei, in mitologia cotidiană a orășelului? Excluderea din învățământ ridică sau coboară statura boemului? Întrebările se înmulțesc, dintr-odată. O cam încurcase, până la urmă, sprințarul Tolea! Senzaționala eliminare din corpul didactic amintea nu doar ceea ce poate fusese codificat în multe dintre bizarele sale impertinențe publice, ci și ceea ce contrazicea aceste bizarerii. Atașamentul dus până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
abia cu cafeaua în față, un lichid care compensa prin fierbințeală alte neajunsuri. Klava dăduse la Arhitectură pe când încă era colega noastră, pe urmă, în anul cât am mai ținut legătura după facultate, imprimase camerei ei de la cămin un aer boem de libertate, ea nu intrase încă în lupta pentru existență. N-are importanță că și până acum, undeva spre jumătatea unei vieți normale, rămăsese studentă, până la urmă important e să-ți placă, zic împăciuitor. Știi că ăsta a fost totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
-mi dau seama de ce Dumnezeu băusem iarăși în ajun (pentru asta trebuie să mă uit spre ceas; n-am greșit spunând în ajun, era trecut de două, deci în ajun): trebuie să fi fost sindrofie sau vinerea libației... Stilul ăsta boem de trecere a timpului trebuia să-mi încarce lumea compensatorie, onirică, cu imagini de genul patului din petale stacojii de trandafiri din American Beauty; la mine, patul era roșu de gândacii pe care ți-am spus că venirea frigului îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]