29,922 matches
-
op.9. El a inaugurat o nouă fază în precizarea tipologică a cvartetului de coarde de expresie românească, prefigurând linii directoare. Remarcăm câteva caracteristici: accentuarea travaliului tematic dimensionarea indiciilor rapsodice concretizarea și diferențierea formelor îi conferă relief unui ciclu unitar bogată în evenimente și situații contrastante organizarea întregului pe temeiul conceptului monotematic părțile mediane îi oferă calitatea de partitură de referință (Scherzo) care impune prin frazele lui asimetrice, prin valorile sale de ordinul armoniei cromatice, precum și de ordinul poliritmiilor marcate. Cei
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
avem de-a face cu o expresie de limbă: Într-o parte = la o parte. Poate că odaia nici nu are fereastră cu două perdele, poate că pluralul perdele se referă, aici, la o singură perdea cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una peste alta oricum, sensul este acela al descoperirii spațiului interior, Întunecat, pentru a pătrunde lumina lunii Înăuntru. Iar acest sens numai apostroful Îl stabilește. 2. LUMINA DE LA RĂSĂRIT. Dar chestiunea luminii din odaie nu
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
nemulțumit, revenea. De aici reiese importanța deosebită pe care o acorda poetul scrierii ca oglindă a poeziei rostite, adică punctuației, poziției apostrofului, accentelor, etc. Să-l lăsăm pe Slavici În ereziile lui, dar noi, care avem astăzi o informație mai bogată despre Eminescu decât prietenul său de la 1883 (pentru faptul că putem corobora nesfârșite informații parțiale pe care acela nu le deținea), trebuie să ne Întrebăm: ce scria Eminescu În primăvara lui 1883 atât de preocupat? Poetul nu mai publica poezii
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâȚă trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-132a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. Avem, de asemenea, o altă descriere a ispitelor diavolești la Sfântul Ioan Scărarul, care arată că, în toate lucrările noastre
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ocupată să Învăț cât mai bine, visam să devin avocat. Nu știu dacă În iarna aceea, cineva bănuia secretul Înfloririi mele. “ Te-ai Împlinit, fato, crești! Ai grijă, maică, cu băieții, de-acum...”, mă apostrofa bunica. Părul tău negru și bogat, ochii migdalați și zâmbetul ăsta frumos și alb, o să atragă bărbații, ca muștele. Te-ai făcut ditamai fata, mânca-te-ar bunica de frumoasă, uite cum mai semeni tu cu Thalia din telenovelă”. “Lasă-mă, bunico, cu telenovelele tale, te
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
ne șterge pe bot de orice achiziție pe respectiva perioadă de timp. Atît de comice sînt tragediile acestei vieți! Și o ultimă, acum, tenebroasă ispravă! Mă știam singur în drept să prezidez, măcar onorific, festivalul Enescu, să fiu cel mai bogat reprezintat pe programul lui. Dar am fost total eliminat. Nu mă plîng. E logic. Dupăce am fost exclus de pe terenul vieții muzicale o viață de om întreagă! Și aud că nu înviază mortul. Chiar și cînd a fost înmormîntat de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
dumnezeu (ἐκβαίνει τὴν ἑαυτοῦ φύσιν ὁ ἄνθρωπος ... θεòς ἐξ ἀνθρώπου γινóμενος). Cel învrednicit să se facă fiu al lui Dumnezeu va avea în sine, fără îndoială, cinstea Tatălui și e făcut moștenitor al tuturor bunătăților părintești. O, uriașă dărnicie a bogatului Stăpân! O, mână largă! Cât de mari sunt darurile comorilor negrăite! Din iubire de oameni, ridică aproape la aceeași cinste cu Sine firea cea căzută în necinste din pricina păcatului. Căci, dacă ne face prin har ceea ce El este prin fire
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
teme în literatura Și filosofia greacă, interesant este studiul semnat de Anne Carson, EROS the Bittersweet. An Essay, Princeton University Press, 1986. footnote>. Origen continuă prin a explica efectul emoțional al rănii invitând retoric cititorul să-Și imagineze o panoplie bogată de senzații, cogniții Și speranțe: „Dacă este cineva care a fost străpuns de sulița iubitoare a cunoașterii de El astfel că tânjește acum după El zi Și noapte, nu poate vorbi decât despre El, nu poate auzi nimic decât pe
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
neînțelese. A treia e un întuneric mai presus de aceste lumini dar un întuneric supraluminos, deoarece, pe de o parte, această lumină e mai neînțeleasă decât primele două trepte ale cunoașterii pe de alta, în ea e o cunoaștere mai bogată, mai adâncă, mai nemijlocită a prezenței lui Dumnezeu<footnote Idem, notă explicativă, nr. 149, în Filocalia..., vol. VII, pp. 333-334. footnote>. Însă, Sfântul Grigorie menționează că vederea lui Dumnezeu e superioară teologiei raționale afirmative și negative, și arată pe larg
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
aducând „timpul narațiunii În timpul cititorului” (D. Irimia), Îi oferă acestuia ocazia să asiste, printr-un artificiu stilistic, la formarea „coroanei” - Întemeierea propriului caiet de memorii, respectiv a romanului. În esență, Toate bufnițele prinde viață ca roman fluid, cu o consistență bogată și ritmică, muzicală (a frazei), aflată uneori la mică distanță de calofilie, dar amintindu-și mereu adevăratul scop: de a reprezenta povestea ca o valoare de schimb; una indispensabilă fiindcă „dacă oamenii, toți oamenii, s-ar sătura Într-o bună
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
pe deasupra, evenimentele istorice importante pe care le traversăm pe parcurs au un rol aparte În acest joc, pentru că valoarea lor este determinată nu numai de ierarhia personală, ci și de cea colectivă. În ochii celorlalți, viața unui om va părea bogată sau banală, tragică sau senină În funcție de momentele semnificative În memoria umaniății la care a fost martor”. Se Întărește astfel ideea unei dihotomii Între aspirațiile, nevoile ființei și loviturile vieții (aici marcate de părăsirea Timișoarei, de război, de existența Într-o
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
internațional de Muzică bizantină, Sibiu, august 2007, publicată în: Muzica, București, Serie nouă, Anul XIX, nr. 1 (73), ianuarie - martie 2008, pp. 127 - 136; footnote> și apoi ca prefață a primului volum ce a deschis drumul publicării cataloagelor complete ale bogatului tezaur de spiritualitate românească, scris în cele patru limbi amintite, în notații muzicale bizantine, cucuzeliene și hrisantice, dar și kieviene, kriuki și guidonice, corale<footnote Vasile, Vasile - Prolegomena; în: Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova secolele XI - XX, vol
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Vlahu, Hrisafi Cuțovlahul, Ioan Vlahu, Macarie Lăcanu, Theofilact, Gavriil, Nectarie Vlahul, Protopsaltul Sfântului Munte și mai recent a fost revendicată aceeași origine pentru Balasie Preotul, deoarece numele nu există în onomastica grecească laică și nici în cea monahală. Catalogarea acestui bogat și prețios patrimoniu cultural a început în anul 1974, când bizantinologul Nicu Moldoveanu publica o primă versiune a documentelor, ce se oprea la perioada aplicării reformei hrisantice, la acea vreme această reformă, care a fost una semiografică și nu de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
este dealtfel consemnat și în volumul O cronică ploieșteana. 1825-1974. Muzică în viață orașului Ploiești. Cartea a III-a. Diletanții. 1907-1949. apărut la Editură Ploiești-Mileniul III, 2006<footnote În sala „Modern”, renovată și frumos decorată, Maestrul a dat un concert bogat, de data aceasta cu un program demn de un auditoriu versat. Deși era în plină desfășurare a seriei de recitaluri de sonate (martie-mai 1921, Ateneul Român, cu Alfred Alessandrescu) a găsit totuși timp ca să pregătească pentru un mic turneu în
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
omului<footnote Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin. Manual sistematic, Ediția a II-a, Traducere și prezentare de Diac. Ioan I. Ică Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2005, p. 399. footnote>. „Formula schimbului” își are rădăcinile în gândirea paulină; deși Hristos era bogat, „pentru voi a sărăcit, ca voi cu sărăcia Lui să vă îmbogățiți” (2 Cor. 8, 9; cf. Fil. 2, 6-8). „Schimbul” semnifică exact aceasta: un schimb de proprietăți, nu stabilirea unei identități a esenței. El, Care era Fiul lui Dumnezeu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
în jurul lui 3-4 dirijori de nume cu cari va fixa împreună în linii mari activitatea. Aceștia vor fi de sabală (?), subsemnatul, ceilalți încă nu sunt găsiți. Săptămâna viitoare, și ți-i voi comunica. În orice caz va fi o stagiune bogată. Despre Petrică Munteanu, tenorul român, care a fost cu noi în lagăr, în două cuvinte. A cântat cu mine în „Cosi” și a făcut un succes foarte frumușel. Lucrul s’a petrecut așa: Serafin, oarecum îmbătrânit, l’a auzit și
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
în Duh Sfânt, Acesta sălășluindu-Se în cei ce au primit darul Lui, Sfântul Grigorie exclamă: „Căci mare este, fraților, mare este sfântul botez spre dobândirea bu nurilor duhovnicești de către cei ce-l primesc cu frică. Pentru că din Duhul cel bogat și îmbelșugat curge pururea harul în cei ce-l primesc<footnote Tâlcuind acest scurt pasaj, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae precizează că Duhul Sfânt ni se dă la Botez și la Mirungere „nu ca să rămână ca un bun care face totul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
bilateral și atunci putem vorbi cu certitudine despre existența influențelelor arabo-andaluze în muzica europeană - fie ea de factură clasică sau populară. Se poate vorbi despre chestiuni fundamentale legate de dezvoltarea muzicii în Spania și Portugalia, despre un instrumentar muzical extrem de bogat rămas în Europa după plecarea arabilor, ce a favorizat înflorirea ulterioară a muzicii instrumentale pe tot continentul european. Amintim aici luth-ul, devenit extrem de popular în Renaștere și atingând apogeul în Baroc, dar mai ales introducerea instrumentelor cu coarde și
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
de asemenea și structura poemelor, precum și felul în care sunt repartizate silabele pe sunete. Deși muzica originară din Orient era una preponderent giusto-silabică, în Al-Andalus ea devine extrem de melismatică, sub influența muzicii vizigote, fiind cunoscut gustul vizigoților pentru ornamentarea bogată a fiecărei silabe. Pentru a se evita pierderea totală a patrimoniului muzical oriental, au fost aduși muzicieni din Orient, în majoritatea lor sclavi, care au circulat în tot bazinul Mediteranei, încercând să păstreze sau să transmită arta muzicală așa cum era
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
pe bună dreptate - neadaptat la necesitățile muzicale și artistice ale muzicilor de tip oriental. Se merge pe ideea partiturii ca suport schematic, servind mai mult la împrospătarea memoriei, decât la redarea fidelă a tuturor variațiilor melodice și ritmice, a ornamentelor bogate și complexe, precum și a fluctuațiilor de înălțime ale sunetelor mobile. Se revine - sau se rămâne - într-o anume măsură la ideea notării muzicii sub forma unui aide mémoire, formulă întâlnită încă din Evul Mediu, când erau notate elementele principale ale
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
amortizoarele de sunet ridicate, fără „sordini” sau „dämpfer”, adică amortizoare de sunet) și nu fără folosirea pedalei stângi a pianului (denumită din totdeauna una corda, nu surdină), cum se înțelege uneori. Desigur, în lipsa unor indicații mai precise, pedalizarea se face bogat dar normal, fără suprapuneri armonice nedorite, tempo lent și armonia larg extinsă favorizând acest deziderat. A doua oară, însă, când Beethoven cere explicit o anumită folosire a pedalei, el experimentează un efect special: în prima parte a Sonatei op 31
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
a muzicii (trop melogen), primul gen autonom din istoria muzicii ce evadează din cadrul tradiției rigide. În timp ce în liturghia romană pivotul principal era psalmodia, în liturghia orientală era imnul. Psalmodia bizantină se distinge de cea apuseană printro melismatică mai ornamentală, mai bogată. În muzica religioasă bizantină au pătruns elementele creației siriene de imnuri, care aveau în introduceri și între cântările oficiale texte populare noi. Mai târziu, au fost aplicate melodii care se potriveau metricii textului, fapt ce a condus la apariția unei
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ale Americii, tehnica lining out rămânând baza manifestări muzicale în liturghie mult timp de atunci. Două tradiții de închinare liturgică s-au constituit în America de Nord în secolul al XVIII-lea, moravienii și quakerii care au creat o muzică creștină deosebit de bogată în semnificații specifice continentului nord american. Cele două mișcări au izvorât din două culturi diferite și opuse culturii americane, dar amândouă s au integrat societății americane și au trasat o direcție de închinare și liturgică și în alte denominațiuni. Moravienii
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
se adresau unei singure verigi patogenice incriminate în mecanismul bolii exemplu, ulcer - dieta trebuia să conțină alimente cu pH alcalin pentru a neutraliza aciditatea (lactate și făinoase). Dintre lactate nu erau excluse frișca și smântâna care având un conținut foarte bogat în grăsimi, întârzie golirea gastrică, favorizează hipersecreția de HCl prin staza antrală ce induce secreția de gastrină. Dieta era menținută și în afara perioadelor active ale bolii cu intenția de a preveni recidiva - de aceea, de regulă se instalau diverse carențe
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
de regulă se instalau diverse carențe nutriționale cum ar fi carența de vitamine și minerale prin eliminarea legumelor și fructelor crude. Acest principiu de a menține o dieta pe timp nedeterminat a avut și alte repercusiuni. Exemplu, dieta ulcerului foarte bogată în lactate asociată unei terapii cu alcaline a creat o patologie renală - așa-numitul sindrom „lapte + alcaline”. Tot astfel vechea dietă a ulcerosului conținea alimente foarte bogate în grăsimi (dieta SIPPY) ce au favorizat dislipidemia și accelerarea aterosclerozei cu consecințe
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]