1,369 matches
-
de revoluție sexuală în nuce. Într-un articol din 1932 publicat în revistă „unu” la rubrica „Acvarium”, Sașa Pană vorbește chiar despre „noua morală sexuală”. Suntem la un an de la lansarea revistei „Pula” și în cel al procesului lui Geo Bogza în chestiunea Poemului invectiva. Așadar, ceea ce a trezit curiozitatea și adeziunea avangardei istorice în și la filmul lui Room a fost acest aspect, legat nu atât de imaginea cinematică, ci cât de scenariu, redactat, nu întâmplător, tot de un avangardist
EDIŢIA A II-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363709_a_365038]
-
mai aparte, care nu i-a adus o recunoaștere în rândul publicului cititor și a masei largi de critici literări. Remarcat de Nicolae Manolescu în România Literară a anilor '80, când afirmă: “credeam că reportajul literar a murit de la Geo Bogza, si cand colo, după 25 de ani, iată-l apărând în scrierile lui Gheorghe Neagu...” autorul își fixează sfera de preocupări în lumea aparent firească, stăpânita de fantasme și situații à la Mircea Eliade, dar tratate într-o manieră absolut
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: „RAT S DEATH” DE GHEORGHE ANDREI NEAGU de MIRCEA HERIVAN în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350396_a_351725]
-
dicționar esențial, 2000, și Personalități române și faptele lor, de Constantin Toni Dârțu, 2004, Enciclopedia Personalităților din România (Who is Who), Dicționarul Ligii Scriitorilor Români etc. Este tradusă de Ana Muela Sopena, alături de Ana Blandiana, Marin Sorescu, Carolina Ilica, Geo Bogza, Ion Stratan, Nora Iuga, în limba spaniolă, în revistă „ARBRE DEL TEMPS” din Catalania. Premii: „Ecoul”, la Festivalul de poezie „George Coșbuc”, Bistrița, 1984, Premiul I, la Festivalul de poezie „Liviu Rebreanu”, Târgu-Mureș, 1985 (premiul a fost acordat de Puia
PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361999_a_363328]
-
A doua a venit din partea săptămânalului „Contemporanul”. Sînziana Pop m-a recomandat lui George Ivașcu, cel care mi-a încredințat rubrica permanentă de muzică ușoară, pe care am susținut-o mai bine de 15 ani. Aici semnau G. Călinescu, Geo Bogza, Ecaterina Oproiu, Radu Cosașu, Călin Căliman, Dinu Kivu, Luminița Vartolomei, Aurel Bădescu, Colette Corbu, iar la secretariat erau neuitații Roger Cîmpeanu și Elena Marinescu. Fiind foarte bun la științele exacte și cum toți prietenii mei se îndreptau către Politehnică, m-
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
negau pe ei. De la Ștefan Petică la Bacovia se descopere o sensibilitate „eminesciană”, fapt ce se manifestă și la moderniști, precum Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga. Așa zisul „sincronism” a pus problema corespondenței dintre literatură și spiritul epocii. Geo Bogza spunea undeva că „ Poezia lui (Eminescu) va trebui cândva descătușată de pietrele monumentelor și de sacâzul discursurilor oficiale cari i s-au închinat într-o batjocorire totală a vieții lui de zbucium și de mizerie.” Revoluția poetică declanșată de simbolism
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
care n-au dovedit a fi prizionierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură experiența intertextualității, cât și minuția cehoviană în descrierea ororilor comunismului de tip sovietic și a trăirilor existențiale. Descoperim în paginile cărți personaje ca: Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Al. Graur, M. Sadoveanu, Cezar Petrescu, și alții, care au făcut pactul cu ocupantul sovietic, pe care autorul, pentru a nu arunca vinovăția acestuia în neant, îi spune adevăratul nume, adică ocupantul rus. Descoperim în paginile acestei cărți
ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE UN REMARCABIL SAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365105_a_366434]
-
acestuia în neant, îi spune adevăratul nume, adică ocupantul rus. Descoperim în paginile acestei cărți drama scriitorului Georgică Roșianu,( după evenimentele din decembrie 1989 ajuns academician), care nu a dorit să facă pactul cu ciuma roșie, la propunerea lui Geo Bogza și Eugen Jebeleanu, prieteni din tinerețe. A făcut pușcărie la Jilava, Gherla, etc. alături de Radu Gyr, Noica, Pillat, și alții. În aceste condiții i s-a confiscat casa în care s-a instalat un securist cu soția KGB-istă. După
ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE UN REMARCABIL SAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365105_a_366434]
-
-i Mizilul - Mi-zi-lul - cum trăiesc, cum gândesc, la ce visează, cum iubesc și cum mor, acolo, în urbea lor, oamenii aceia peste care de atâția ani planează, batjocoritor, zâmbetul marelui umorist.” (Fragment din „175 de minute la Mizil”, de Geo Bogza) Acad. Eugen Simion a transmis organizatorilor: „Ca să dovedească faptul că Mizilul nu-i un târg oarecare, fără vocație intelectuală, și ca să întărească intuiția lui I.L. Caragiale cum că, aici, la marginea nordică a Câmpiei Române, spiritele au o imaginație bogată
2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364860_a_366189]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > LAURENȚIU BĂDICIOIU - 175 DE MINUTE LA MIZIL CU PARFUM DE ZI SOLEMNĂ Autor: Laurențiu Bădicioiu Publicat în: Ediția nr. 769 din 07 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Declarația de dragoste pe care Geo Bogza o făcea în scris orașului Mizil, în 1940: „Nu am câtuși de puțin intenția să glumesc atunci când voi afirma că una dintre marile dorințe ale vieții mele a fost să vizitez Mizilul. [ ... ]. E poate timpul să se afle în întreaga
175 DE MINUTE LA MIZIL CU PARFUM DE ZI SOLEMNĂ de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351764_a_353093]
-
timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Lipan, cel răpus cu vicleșug de baltagul lui Bogza, cu părtășia lu’ Cuțui. Și-n tăt acest timp, Ancuțele cele de demult - care-acuma-s oale și ulcele, ca să bem noi vin din ele - umblau ca niște albine, împodobite cu șiraguri de mărgele și năframe nemțăști, vamă cu care
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
eroii epicului rezonând în Plaiul Cloșani. Asemeni ilustrului său înaintaș, Alexandru Odobescu, în „Pseudo-kinigetikos”, Cornel Boteanu „bate câmpii cu grație”, dacă ar fi să-l parafrazăm pe marele critic literar George Călinescu. Dacă însă de la Odobescu moștenește erudiția, de la Geo Bogza a împrumutat precizia datelor, a faptelor, iar de la Ilie Purcaru precizia și siguranța judecății, uneori întinse până la paroxism. Că așa stau lucrurile, ne-o demonstrează autorul în prezentarea Mănăstirii Tismana, ori în pseudocronicile slugerului Tudor, prejneanul a cărui răsuflare o
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
într-o creștere. Poezia ca patrie. Poezia e priveghi înainte de toate". Sigur, trecerea timpului a șters din memorie amănuntele. Datorită unor fotografii nepublicate până acum, pot fi văzuți cei din prezidiul primei zile a manifestării: Constanța Buzea, George Lesnea, Geo Bogza, Mircea Radu Iacoban, George Macovei, Ștefan Augustin Doinaș, Ioan Alexandru, Ioanid Romanescu, Marin Sorescu, Ion Iliescu. Într-o pauza a fost vernisată o expoziție de pictură a lui Dan Hatmanu. Atunci i-am văzut de aproape pe cei menționați mai
SIMPLE NOTE DESPRE UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345712_a_347041]
-
al istoriei neamului, pe care a transcris-o prin scrieri specific moldovenești, omul politic de mai târziu - criticat de unii pentru oportunismul de care ar fi profitat - rămâne pentru noi marele prozator. "Ceahlăul prozei românești", după cum l-a numit Geo Bogza, a știut să se bucure de natura al cărei fin observator era, dar și de viață, pur și simplu. Prima iubire, mama sa, căreia Sadoveanu îi semănă fizic era țărăncă din Verșeni, de pe malul Moldovei. Avea o fire veselă, expansivă
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
al istoriei neamului, pe care a transcris-o prin scrieri specific moldovenești, omul politic de mai târziu - criticat de unii pentru oportunismul de care ar fi profitat - rămâne pentru noi marele prozator. "Ceahlăul prozei românești", după cum l-a numit Geo Bogza, a știut să se bucure de natura al cărei fin observator era, dar și de viață, pur și simplu.Prima iubire, mama sa, căreia Sadoveanu îi semănă fizic era țărăncă din Verșeni, de pe malul Moldovei. Avea o fire veselă, expansivă
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
într-o creștere. Poezia ca patrie. Poezia e priveghi înainte de toate". Sigur, trecerea timpului a șters din memorie amănuntele. Datorită unor fotografii nepublicate până acum, pot fi văzuți cei din prezidiul primei zile a manifestării: Constanța Buzea, George Lesnea, Geo Bogza, Mircea Radu Iacoban, George Macovei, Ștefan Augustin Doinaș, Ioan Alexandru, Ioanid Romanescu, Marin Sorescu, Ion Iliescu. Într-o pauza a fost vernisată o expoziție de pictură a lui Dan Hatmanu. Atunci i-am văzut de aproape pe cei menționați mai
UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345714_a_347043]
-
contrastante, pro și contra, ale cărții sale (negative în America și pozitive în lumea comunistă de la noi) Vederile de stânga ale acestui autor sunt amendate sever de criticii conaționali, pe când la noi se admiră și se dau ca exemplu. Geo Bogza a fost unul dintre autorii români care a practicat, în perioada interbelică și o literatură de stânga, în vestitele sale reportaje, ridicate, grație talentului, la nivel literar. Despre problemele presei, după ce se face un excurs istoric în articolul „Presa, „câinele
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. “Contimporanul “(!922-1932 ) lui Ion Vinea promova modernismul de avangardă, în această publicație găsim semnăturile lui Gherasim Luca, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Geo Bogza, Brunea-Fox, “Viața Românească “ în care descoperim semnăturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu și mulți alții. Tot în aceast timp scriitorii cu gândire socialistă se încadrau în contextual democratic existent în țară. Ei ( Al.Sahia, Panait Istrati, Bogza
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Bogza, Brunea-Fox, “Viața Românească “ în care descoperim semnăturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu și mulți alții. Tot în aceast timp scriitorii cu gândire socialistă se încadrau în contextual democratic existent în țară. Ei ( Al.Sahia, Panait Istrati, Bogza, Brunea-Fox, Pană, etc ) promovau ideile unui socialism european democratic.Chiar Panait Istrati după vizita făcută la Moscova s-a lămurit de “socialismul “ promovat de sovietici, publicând în acest sens articole în care dezvăluia adevărata față a ideologiei bolșevice impusă de
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. “Contimporanul “(!922-1932 ) lui Ion Vinea promova modernismul de avangardă, în această publicație găsim semnăturile lui Gherasim Luca, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Geo Bogza, Brunea-Fox, “Viața Românească “ în care descoperim semnăturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu și mulți alții. Tot în aceast timp scriitorii cu gândire socialistă se încadrau în contextual democratic existent în țară. Ei ( Al.Sahia, Panait Istrati, Bogza
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Bogza, Brunea-Fox, “Viața Românească “ în care descoperim semnăturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu și mulți alții. Tot în aceast timp scriitorii cu gândire socialistă se încadrau în contextual democratic existent în țară. Ei ( Al.Sahia, Panait Istrati, Bogza, Brunea-Fox, Pană, etc ) promovau ideile unui socialism european democratic.Chiar Panait Istrati după vizita făcută la Moscova s-a lămurit de “socialismul “ promovat de sovietici, publicând în acest sens articole în care dezvăluia adevărata față a ideologiei bolșevice impusă de
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
îți cântă greierii în tâmplă.." Coautori la Alge erau: Aurel Baranga, Gherasim Luca, Sesto Pals, Paul Păun și pictorul Jules Perahim. Tinerii aveau doar 17 ani la prima lansare a revistei. Efemer, mai apar în Alge pictorul Victor Brauner, Geo Bogza, Mihail Hubert. Revista funcționa fără un un program ideologic declarat. Autorii se expun în exerciții mixte devenind cobaii unor experimente literare cât și grafo-poetice. Poemele, desenele, sunt făcute spontan sau foarte puțin elaborate, scrise împreună, având numitorul comun desfințarea oricărei
BOOKFEST, 3 IUNIE 2016, LANSARE DOUĂ CĂRȚI, COLAJ POETIC de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371022_a_372351]
-
exegeții secolului al XX-lea. Cartea lui Miron Cristea se înscrie ca o contribuție critică remarcabilă de la începuturile eminescologiei, aflându-se la baza templului înălțat de postumitatea vie a Poetului - acest ,,dar al lui Dumnezeu”, cum l-a numit Geo Bogza, care a proiectat și a fixat poezia română la nivel european în doar 17 ani (de la 16 la 33 de ani), în scurta trecere prin lume asemeni unui astru. Referință Bibliografică: Catinca AGACHE Elie Miron Cristea și prima teză de
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
teoretic, pe cei mai reprezentativi slujitori ai literelor românești, rememorând o excursie literară la care a participat pe vremea studenției. El realizează o evocare a unor mari scriitori precum Arghezi, Blaga, Barbu, Sadoveanu, Bacovia, Voiculescu, Camilar, Călinescu, Zaharia Stancu, Geo Bogza și alții cu care se întâlnesc cu sau voia „stăpânirii” și schimbă opinii despre literatură și al căror răspuns la întrebarea privind atitudinea în fața unei morți iminente este însoțit de un portret schițat în tușă umoristică. Și de această dată
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
de-acolo, din acea sacră arie a Daciei etc. (III*) O carte N.-Sârbu-ană cu avertisment. Avându-se în vedere că „dragostea-i literară dintâi“ a fost reportajul de factură geobogziană - îndeosebi, cel din Cartea Oltului, capodoperă publicată de Geo Bogza în Bucureștiul anului 1945, op studiat de adolescenții Daciei Nord-Dunăreano-Pontice, atât grație generoasei programe de limba și literatura valahă pentru licee (inclusiv pentru Liceul din Buziaș, urmat / absolvit de autor în perioada 1960 - 1964), cât și datorită napocan-clujenei programe universitar-filologice
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
privind uniunile de creație și de utilitate publică Rolul creativ al unor jurnaliști de marcă din cultura și civilizația poporului nostru (Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, Anton Bacalbașa, Pamfil Șeicaru, Filip Brunea-Fox, N.D. Cocea, Adrian Păunescu, Eugen Barbu, Geo Bogza, Cristian Țopescu etc.), precum și influența acestora în modificarea și formarea conștiinței publice demonstrează faptul că actul jurnalistic este un act de creație. De aceea, suntem solidari cu inițiativa parlamentară a d-lui senator Haralambie Vochițoiu de a propune modificarea Legii
JURNALISMUL ESTE O ACTIVITATE DE CREAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369584_a_370913]