12,392 matches
-
mai Împortante, boierul Îi dădea cheile de la hambarele lui. Boieroaica avea o fată și un băiat; aceștia o respectau pe mama lui Ion ( doar Îi legănase pe genunchi) și-i spuneau Tușa. Dupa nici eu nu mai știu câți ani, boierul se gândi că ar fi timpul să-și mărite fata. Și nu cu oricine, ci cu feciorul unui boier megieș, cu mult mai bogat decât dânsul. Și era fata frumoasă ca o floare și bună ca o pâine. Ce zarvă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe mama lui Ion ( doar Îi legănase pe genunchi) și-i spuneau Tușa. Dupa nici eu nu mai știu câți ani, boierul se gândi că ar fi timpul să-și mărite fata. Și nu cu oricine, ci cu feciorul unui boier megieș, cu mult mai bogat decât dânsul. Și era fata frumoasă ca o floare și bună ca o pâine. Ce zarvă pe la conac când pețitorul cu mama și tatăl său se anunțară În vizită! Slugile măturau curțile, femeile scoaseră zestrea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și lighene. Tușa pregăti rață pe varză, făcu garntura de castraveți și roșii. Fructierele erau pline cu mere roșii, pere zemoase, prune și struguri dulci. Din beci au scos cel mai bun vin. Ion era dus la coasă cu feciorul boierului, căci acesta se rugase să-l ia și pe el pe deal, să-l Învețe a ține coasa. Au cosit toată ziua, Ion fluierând și râzănd de fiul boierului căci rămânea În urmă. Au mâncat brânza și slănina cu ceapă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cel mai bun vin. Ion era dus la coasă cu feciorul boierului, căci acesta se rugase să-l ia și pe el pe deal, să-l Învețe a ține coasa. Au cosit toată ziua, Ion fluierând și râzănd de fiul boierului căci rămânea În urmă. Au mâncat brânza și slănina cu ceapă, au băut apă rece de izvor. Când au terminat și ultima brazdă, sau odihnit pe un braț de iarbă proaspăt cosită, au ascultat ciripitul păsărilor și au privit albastru
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Când În sfârșit au sosit boierii așteptați, toată lumea era cuprinsă de emoție. Au fost duși În sala cea mare luminată de lumânări parfumate, așezate În sfeșnice de argint, au vorbit, au râs, au ascultat muzică.Doar că nau mâncat nimic. Boierul făcea semne să fie pusă masa, boieroaica stătea ca pe ace, Tușa privea În pământ: de unde bucate dacă nu mai erau? Doar Îndrăgostiții se priveau ca doi porumbei. Peste câteva zile boierul primi o scrisoare de la celălalt boier, În care
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
au ascultat muzică.Doar că nau mâncat nimic. Boierul făcea semne să fie pusă masa, boieroaica stătea ca pe ace, Tușa privea În pământ: de unde bucate dacă nu mai erau? Doar Îndrăgostiții se priveau ca doi porumbei. Peste câteva zile boierul primi o scrisoare de la celălalt boier, În care Îi spunea că fiul său nu va lua de nevastă pe fata unui om zgârcit și hapsân, care nu știe să-și primească musafirii și-i ține flămânzi după atâta cale lungă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mâncat nimic. Boierul făcea semne să fie pusă masa, boieroaica stătea ca pe ace, Tușa privea În pământ: de unde bucate dacă nu mai erau? Doar Îndrăgostiții se priveau ca doi porumbei. Peste câteva zile boierul primi o scrisoare de la celălalt boier, În care Îi spunea că fiul său nu va lua de nevastă pe fata unui om zgârcit și hapsân, care nu știe să-și primească musafirii și-i ține flămânzi după atâta cale lungă. Fata plânse, țipă și se Încuie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
va lua de nevastă pe fata unui om zgârcit și hapsân, care nu știe să-și primească musafirii și-i ține flămânzi după atâta cale lungă. Fata plânse, țipă și se Încuie În camera ei, boieroaica bătu din picior, iar boierul o chemă la el pe Tușa, o certă zdravăn că nu a făcut bucate petru oaspeți, stricând norocul dragei lor fiice. Ba, mai mult, după atâîia ani, o concedie, spunându-i să plece de la casa lui, ca o fire nerecunoscătoare
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
găsea deloc mâncare, căci prea se Înfruptase cândva și din varză și din castraveți și din roșii și din mere și din struguri. Iar vara, În zilele de arșiță, umblă după izvoare, Însetat, căci băuse din vinul cel ales al boierului. LUNA Ștefan cel Mare ajunsese la o Întelegere cu turcii care suna așa: nu va mai aduce nici o pagubă oștirii otomane dacă și ei, otomanii o să-și vadă de treburile lor În ograda lor, căci prea au venit și-au
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
este dușmanul lui de moarte. POVESTEA URSULUI Ursul era un moșneag bogat, cel mai bogat de prin partea locului. Se ocupa cu creșterea albinelor, avea mulți stupid și multă, multă miere. Mergea cu mierea În târg, o vindea, ducea miere boierilor, tot ca s-o vândă. Și aduna ban pe ban. Dar cu cât se Îmbogățea, cu atât și mai ursuz și mai mofturos se făcea. El trăia singur, nu avea pe nimeni. Avea numai miere și bani. Când Îl căuta
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
suprafață de 5285 de ha și este formată din satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dealului Peter (370 m);Coșeri - loc din vatra satului Heci, în apropierea cimitirului, între DJ 208 la nord și Catarg la sud. Aici se adunau altădată recoltele și se depozitau în coșeri. Ultimul mare proprietar al moșiilor Heciului a fost boierul Gheorghe (Pițu) Popovici, care a fost și primarul comunei Lespezi ; - Cotul lui Axinia un meandru al Siretului, de pe moșia satului Buda, la contact cu Lespezi; - Cotul lui Buțuraș - la limita cu orașul Dolhasca; - Cotul Doctorului - locul unde se construiește barajul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Alexandru cel Bun (1400-1432) a fost găsită de profesorul C. Sava în grădina sa de la poalele dealului Heciului de lângă D.J. 208. Moneda a fost studiată și publicată în reviste de specialitate, de către Traian Bița, din Pașcani. Organizarea era încredințată boierilor privilegiați, stăpâni pe pământuri. Petru Mușat (1375-1391) a înlesnit organizarea bisericii ortodoxe în Moldova, iar Mănăstirea Probota avea să fie printre primele, dacă nu chiar prima biserică ortodoxă din Moldova (1391). La 18 aprilie 1409, satul Heci, situat la vărsarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
construită între anii 1854 - 1872 , la marginea moșiei lui Bosie din Sirețel. Bosie avea o fată infiată cu numele Maria, căreia toată lumea îi spunea Cucoana Maria. Fata îi ceru lui Bosie un loc pentru cimitir lângă curtea de la marginea moșiei. Boierul îi satisfăcu dorința și îi donă Mariei o prăjină de loc, căruia Cucoana Maria îi schimbă destinația. Astfel, în 1854, pe acel loc, începe construcția unei mănăstiri din piatră și cărămidă. În 1860, Bosie moare, fiind înmormântat la biserica din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pe Siret au fost mori de „bătut șiacul”. Meseriile apărute în a doua jumătate a secolului al XIX - lea au fost cele legate de fabricarea sticlei la Lespezi. Ingineri agronomi. Se pare că primul inginer agronom din comună a fost boierul Fotin Ionescu. Această meserie s-a dezvoltat odată cu cooperativizarea agriculturii, când la C.A.P. Lespezi au lucrat: inginer Eugen Ionică, inginer Ion Palgan, inginer Alexandra Străchinaru, inginer Gheorghe Costea, inginer Elena Barzic și inginer Prisăcaru. Contabili: Dorel Străchinaru, Lucia Manoliu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care sunt răsplătiți cu colăcei, fructe și bani. După miezul nopții, merg cu colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii satului. Cele mai cântate colinde sunt: O, ce veste minunată, Trei păstori, iar colinda mare se numea Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci copiii merg „cu Moș Ajun”. Sunt șase personaje: Moș Crăciun, 3 păstori și 2 îngeri. Cei mici, frumos costumați în îngeri, își spun rolurile: „În miezul nopții va veni Iisus cu pas domol Și vai de-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
casei de Habsburg. Dincolo de acest mic (la scara istoriei) decalaj de timp, mai straniu pare gestul desfacerii sticlei, familiarizați fiind, mai ales în Valahia, cu imaginea clasică a vinului băut din ulcele și udând generos mustățile și bărbile bon-viveur-ilor noștri boieri: "Stăpânul coborî, răcoare, cercetă atelajele și alese o Cadarcă de Recaș, apoi șezu pe un butoi, scoase briceagul din buzunar, curăță ceara de pe gâtul sticlei și vârî adânc tirbușonul în dop, îl trase, poc! Întoarse sticla, plăcându-i cum gâlgăie
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
nenumărate și asemănătoare, dureroase și greu de digerat, Cucu a spus că, uneori, ca să se salveze de noroiul cotidian, pășește pe propiile fotografii ca pe niște pietre ce-l feresc de urît și de mocirlă. Un drum al unui mare boier, o imagine care vorbește în sine, dincolo de orice cuvînt. Care povestește, altfel, despre porcăriile din zilele noastre. Impardonabile și intolerabile. În mișcare Multe și bune lucruri de citit în VIAȚA ROMÂNEASCĂ, revistă substanțială în noua ei formulă, și cu o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
formaseră - mai liberale, mai deschise înnoirilor și chiar curentelor revoluționare în Franța, mai temperate în Germania. În aceste circumstanțe nu avem dar de ce ne mira, de exemplu, că într-o scrisoare către mitropolitul Veniamin, din 1837, poetul dar și marele boier, partizan al autocrației rusești Costache Conachi a putut preconiza ca în școlile publice românești literatura să fie predată în "limba acei nații la care civilizația se vede în moral și în fapte, iar nu în spulberul ideilor", adică - mai specifica
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
morga scientistă și academizantă a atâtor savanți autodeclarați ai criticii, istoriei și teoriei literare (pe axa Mihail Dragomirescu-Adrian Marino), relaxarea lui Alexandru Paleologu are și o nuanță polemică. Ea se potrivește, fără îndoială, structurii culturale și naturii umane a personajului (boier vechi, adevărat, fără fumuri), dar este și o valoare adăugată, un strop de seninătate căutat - și găsit - în literatură și în viață. În ce mă privește, l-am prins pe Al. Paleologu într-o fază nu prea bună, de crepuscul
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
volume care îl precedase, pentru ca apoi să fie lăsat într-o suspensie sine die, tipică apusurilor de gen. Troica amintirilor a încântat, o dată cu prima ediție, cronicarii care - așa cum se cuvine - au surprins formidabilul talent ieșit parcă de nicăieri al acestui boier moldovean, naturalețea și umorul sănătos al punerii în pagină a unei lumi dintre cele mai alese, cu eroi toți unul și unul, de un zguduitor rafinament. O carte, aș spune acum, prea subtilă și prea aristocrată pentru ritmurile și apucăturile
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
să-i ofere toată regiunea Harcovului!... Pierduse o țară, să-i dea altă țară. Senatul se opune... Cantemir primește până la urmă vreo o mie de gospodării în preajma Moscovei și 50 de sate cuprinzând 15000 de suflete, evident moarte. Suita de boieri moldoveni capătă și ea o samă de privilegii, pământ, iobagi, case măricele. Dar Dimitrie atât de bun și de tolerant în țara lui, aici devine de nerecunoscut. Că i s-au schimbat hirea într-altu chip, nu pre cum era domnu
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
încuiau, ferindu-se unii de alții; cei ce scăpau din lagăre sau de plutonul de execuție. Neculce este singurul personaj din toată galeria de eroi ai perioadei istorisite care a prins atmosfera lumii unde-l târâse Dimitrie Cantemir, împreună cu ceilalți boieri moldoveni. Nu-l leg, Doamne ferește, pe cronicar, de Orwell. Să deslușim însă cu atenție textul următor: dar eu eramu bucuros c-au venit acela ceas (ale întoarcerii în țară) de-am găsit vreme să ies dintr-acel norod greu și
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
Constantin Crișan). La fel se petrec lucrurile când excursul cultural atinge zonele de interes ale micro-biografiei (Alexandru Bogdan-Pitești, invertitul dandy și colecționar tronează elegant pe câteva pagini). O simplă mostră portretistică a acestuia din urmă e oricând citabilă: "Figură de boier cabotin și cinic, libertin și prematur consumat de excese (luxură, apoi pederastie și narcomanie), amoralist cu nostalgia moralei, conviv seducător și cult, cu o conversație pitorescă și licențioasă (stilul Mateiu Caragiale din corespondența cu N.A.Boicescu), estet al viciului și
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
onorific precum Bălăceanu-Stolnici, unul dintre marii nerușinați ai acestor vremi în care numai nerușinarea n-a lipsit? Cum să-i păstrezi semnătura și fotografia în ziar, când sfătoșenia expirată a textelor sale provoca doar hohote de râs? Acest descendent al boierilor de altădată va rămâne în amintirea viitorimii drept autorul schițelor apartamentului în care locuia Vlad Georgescu, cerute de Securitate probabil pentru a-l lichida pe directorul "Europei Libere". Ce credibilitate puteai să ai, când ideologul en titre al ziarului era
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]