2,653 matches
-
pe când eram în clasa întâi, când străbunicul meu mi-a ținut ziua doar în familie și pe care mi-l amintesc bătrân în capul unei mese lungi lăudându-mă pentru premiul trei la secția germană, care locuia într-o casă boierească cu uși și camere înalte având o terasă plină de mușcate pe pervaze de îți era mai mare dragul să stai vara și de unde se vedea vârful unui munte ce veghea ca un martor al oropsiților, fărădelegilor și nedreptăților. Casa
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
pe când eram în clasa întâi, când străbunicul meu mi-a ținut ziua doar în familie și pe care mi-l amintesc bătrân în capul unei mese lungi lăudându-mă pentru premiul trei la secția germană, care locuia într-o casă boierească cu uși și camere înalte având o terasă plină de mușcate pe pervaze de îți era mai mare dragul să stai vara și de unde se vedea vârful unui munte ce veghea ca un martor al oropsiților, fărădelegilor și nedreptăților. Casa
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
părea al unui atlet.” Urmează apoi o secvență dostoievskiană: „...I-am propus o plimbare la Copou cu trăsura, pe care el o primi surâzând. Îl puserăm între noi, într-o trăsurică lipovenească cu un cal și ridicarăm drumul printre casele boierești, cu curți mari spre Copou. Pe drum, Eminescu vorbi puțin dând numai câte un răspuns scurt și cumunte, având aerul că se gândește la ce-l întrebam și mai mult surâdea.” Curând Eminescu nu mai e de recunoscut, fiind parcă
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
excepție, o fiică a satului, care a pregătit generații întregi a fost Anica Tănasă. Doamne ce și-au pus amprenta, definitiv, pe sufletele și educația noastră.Și locația în care am învățat are o însemnătate deosebită, fiind un fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu. Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă. Fațada a fost realizată în stil neoromânesc, bogat ornamentată cu solbancuri din piatră, ancadramente la ferestre și uși, brâuri ornamentale cu denticuli sub cornișe
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
Dar observ că sunteți bravi oșteni de care vodă și țara au nevoie să biruie dușmanul ce-i calcă cu obrăznicie hotarele. Menirea voastră este acolo și nu după comori blestemate cu care să-i îmbogățiți pe hapsânii din neamul boieresc. Ca din senin, o pală de ceață se apropie de ei și se transformă într-o doamnă în straie împărătești. - Vezi, draga mea, zâmbi contele, ei sunt urmașii mei. Probabil au sosit ca să-mi transmită salutul cuvenit din partea lui vodă
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
mea preferată este orhideea, însă îmi plac și trandafirii sau acum primăvara, freziile. - Și mie îmi place orhideea. Chiar am una deosebit de frumoasă acasă pe masa din living. - Stați la bloc sau la casă? - Am casa mea, un mic conac boieresc aș putea numi-o așa, începu să se laude Sebastian pentru a o epata pe interlocutoarea sa, în fața căreia am și un mic rai, plin cu flori și verdeață din primăvară până toamna târziu. - Ce frumos! - Uitați, are și trandafiri
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. Biserica din Străchinești, cu hramul „Intrarea în Biserică” -declarată monument istoric- a fost ridicată între
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
1720 și 1722. ). În această hartă satul este menționat ca ” Faur oder Barien” și se suprapune peste cătunele Huma și Cățulești ( Valea Ganii). Etimologic, numele satului venea de la ocupația de bază a locuitorilor, fierăria. Faurii sau fierarii, stabiliți pe lângă curțile boierești, reprezentau mica industrie feudală. În aceeași hartă austriacă este menționată și o biserică, o biserică din lemn ce servea credincioșilor din satele Faur și Scurta. Aceasta a fost așezată la M.Z. de cea existentă, în aceeași curte. Este demn
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
Deca, Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea, pag. 397. www.muzee-valcea.ro/ ) Târgul de la Grădiștea, la fel de vechi ca multe alte târguri din Oltenia, a avut, cred, două statute în timp și anume: - târg boieresc, până în anul 1912 când a fost vândut de către proprietarul Barbu Tomescu moșnenilor grădișteni. Acesta-l cumpărase în anul 1899 de la boierii Pârâianu ce dețineau pământ în Grădiștea și dreptul de a organiza târg. Acest locuitor, Barbu Tomescu, în unele istoriografii
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
de a îndeplini un deziderat al strămoșilor, profesoara Constanța Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
cercetând acte de familie și documente de arhivă, aflate la institutele din București, Râmnicu-Vâlcea, Pitești și Craiova. S-a născut astfel o lucrare amplă, care alături de altele similare vine să așeze o cărămidă la temelia construcției, pe care marile familii boierești au făurit-o în istoria și în cultura Valahiei. A fost o muncă de cercetare asiduă, cu multe momente de cumpănă, depășite însă de convingerea că, în istoria oricărei țări, aristocrația a avut un rol însemnat, care trebuie recunoscut și
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
Badea, vine astfel să umple un mare gol. Urmărind filiația membrilor familiei, căsătoriile lor, despărțirile, succesiunile în dregătorii, moștenirile și împărțirea averilor, contribuția lor la înălțarea de biserici sau mânăstiri, căpătăm totodată informații interesante despre modul de obținere a demnităților boierești, despre raporturile dintre domni și boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucție și interesul pentru cultură. Limba lucrării este cea literară, dar poartă și patina timpurilor trecute, căci ea e colorată de arhaismele și regionalismele
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
trecute și graiului oltenesc. Un glosar la sfârșitul cărții aduce explicațiile necesare cititorilor contemporani. Pârâienii Valahiei este o lucrare amplă, documentată, care dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, ea este un tablou al vieții în epoca feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămintea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, ea este un tablou al vieții în epoca feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămintea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o lucrare cu profund caracter științific, rod al unei cercetări minuțioase, de confruntare a documentelor, de comparare a diferitelor surse de informație, de descifrare a unor texte nu o dată criptice. Toate s-au realizat prin
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii de boieri care au făcut istorie, una dintre acestea este și familia boierilor Pârâianu. Ei au avut funcții în administrație, deținând ranguri boierești, logofeți, postelnici, După o primă lectură a lucrări realizez că elaborarea acesteia a beneficiat de o atenție deosebită din partea autorilor, înglobând multe ore de documentare,ca dovadă bibliografia bogată și desele trimiteri la sursa primară de informație. După o lectură
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
ca să-l poată asocia la nume. Satul Obislavu, azi satul Grozăvești din comuna Corbii Mari, Dâmbovița, atestat documentar în anul 1475, a fost un sat de robi țigani proprietate a lui Hamza ban. În lucrarea lui Cristian Nicolae Apetrei, ”Reședințele boierești din Țara Românească și Moldova în secolele XIV - XVI”, la pagina 101, găsim menționați doi jupâni Hamza din Obislav. Primul este jupân Hamza I din Obislav căsătorit cu o soră a boierilor Craiovești iar celălalt, jupân Hamza al II-lea
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
deosebită, scrisă, cum se spune, pe înțelesul tuturor, se recomandă singură spre lectură. Ea se adresează deopotrivă atât specialiștilor cât și iubitorului de istorie. Aici veți găsi răspunsuri la multe întrebări legate de obiceiul pământului, de originile basarabilor, de dregătoriile boierești, dar mai ales de istoria unei ilustre familii de boieri olteni, boierii Pârâieni. Fîrtat Ilie Referință Bibliografică: Despre Pârâienii Valahiei / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
de a îndeplini un deziderat al strămoșilor, profesoara Constanța Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de a îndeplini un deziderat al strămoșilor, profesoara Constanța Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... Citește mai mult Sfântul cu turban din Grădiștea VâlciiSatul Străchinești, component al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este așezat în partea de Nord-Est a comunei, pe malul stâng al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... XXI. CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015. ’’Când ai să fi bătrână’’ ( după Pierre Ronsard ) „Când ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
începutul de la prof. Theodor Râșcanu, autorul romanului istoric “Ruginoasa”, Editura Vremea, București, 1939, ca și Editura Porțile Orientului, Iași, 2002, despre cele de mai sus, p. 203-211: „Cu mult înainte de anul 1800, Ruginoasa era una din cele mai frumoase moșii boierești din Moldova, întrecând prin întindere și bogății Stânca Roznovanului, de lângă Iași, și Pașcanii Cantacuzinului. Palatul, care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Cantacuzinului. Palatul, care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase reședințe pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului „gotic”, angajând pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Clădirea, care păstrează și astăzi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de formă pătrată
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
de la baza turlei. În pronaos astăzi se află cripta familiei Sturdza. Acesta din urmă a adus în țară, cu cheltuiala sa, un grădinar neamț, ce se numea Mehler, pe care l-a însărcinat cu amenajarea și întreținerea parcului din jurul casei boierești, parc cu alei nisipite și prunduite, cu multe specii de copaci, unii aduși de la moșiile de la munte, cu copaci și tufari și tot felul de plante decorative. Tot în parc a mai făcut și un iaz mare, în jurul căruia a
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
restaurare, reamenajare a castelului, Elena Doamna obișnuia să vină destul de des la Ruginoasa pentru a supraveghea lucrările, dar Alexandru Vodă venea numai când îi permiteau îndatoririle domnești sau când simțea nevoia unor clipe de odihnă și reculegere. Aici, în palatul boieresc și mai apoi domnesc, s-au petrecut o serie de evenimente importante din istoria țării, între care trebuie să amintim întâlniri ale revoluționarilor români de la 1848 și plămădirea unora din îndrăznețele reforme din anii domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]