596 matches
-
pădurile se fură! Să fie dovedită hoția și tâlharii să fie puși să înghită tot ce-au furat, să se sature! Și aurul! Și peștele! Și pădurile! Ce-au dobândit de haram, de haram să le fie! Și pădurile? râd boierii sperând că de aiastă dată Măriei sale i s-a înfundat. Să le înghită? Cum?!... "Cum?!" se întreabă singur Ștefan, neștiind ce să le răspundă, regretând că l-a luat gura pe dinainte. O muscă obraznică, ce nu știa cu cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să ne poruncească te miri cine!... Un ăla, un coate goale, un... un neica nimeni... Mare boier?! îi întoarce vorba Ștefan. Sunt destui ce s-au îmbogățit peste noapte Dumnezeu știe pe ce căi necurate, devenind "Mare boier, Mare Baron". Boieria nu stă în câte moșii are, în câte capete de vită sau cât îi geme haznaua de galbeni. Măreția unui adevărat boier stă în cinstea și în strădania de a face ceva bun și pentru oameni, și pentru țară, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Da, boier Stanciule, am ridicat în dregătorii pe cei ce s-au dovedit vrednici de aiastă cinste. Eu nu cunosc decât o singură măsură după care prețuiesc omul: cât prețuiește mintea, inima și brațul său. Aiasta-i, după mine, adevărata boierie! Și... și trebuie să-mi dovedească c-o merită. Îi caut... Îi caut... Și nu-i iert. Nu pot ridica o țară nouă cu oameni nărăviți în rele. Și când ai prea mult aur în aripi, te trage pământul... Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
conducerea regelui său Mathias, au luptat contra neamului cel spurcat, într-un război așa de mare". Ha! Ha! Ha! Mi-am găsit un rege! Să-mi trăiască! rânjește Ștefan cam strâmb. De mult n-am râs cu mai multă pohtă! Boierii, revoltați, protestează: Mârșăvie! Halal "demnitate regală"! Un înfumurat! Prea plin de ifose. Se mânjește cu sângele altuia! Îl mușcă de inimă pizma! Îți poartă zâmbrele că i-ai răpit laurii, gloria! -Laurii aiștea-s stropiți cu sânge! Nedreptate strigătoare la cer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Oastea cea mare a prostimii"... În loc să știe prostu' de teama mâniei boierești, trăim noi cu frica-n sân de sabia din mâna prostului! se aprinde Negrilă. Orice țărănoi "care a dovedit vrednicie" visează slujbe, dregătorii, ba, chiar, ridicare în cinul boieriei. Unde s-a mai pomenit asemenea mișelie?! adaugă Alexa. E rânduit ca boierul să fie boier, și prostu' să fie prost. De pildă, Tăutu! Cine-i "Marele logofăt Tăutu"? Un prăpădit de grămătic, scârța-scârța pe hârtie -, care a buchisit câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
jurat! Cei ce nu se vor întoarce blestemul acestui pământ robit asupra lor cadă!! Ați plecat?! Țăranii se îmbulzesc de plecare, uită să se mai ploconească. Se grăbesc, nu care cumva Măria sa să se răzgândească. Ștefan a rămas singur, cu boierii... E istovit, pustiit, simte că i se taie picioarele, se sprijină de țeava tunului, oftează mai-mai să-și dea duhul și încet, răgușit, întreabă: Ei, acu că mi s-a zburătăcit oștirea, ce-i de făcut, boieri dumneavoastră? V-ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
iar pe teritoriul acestui județ au luat ființă, la început, târguri, ca: Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaie, Dobrovăț, Iași, Pașcani, iar din ele mai apoi, au luat naștere orașe, ca: Hârlău, Iași, Pașcani. Deținătorii de mari suprafețe de pământ erau boierii și pe care țăranii și-au așezat vatra de trai, sub p avă za stăpânului, care conduceau, ca și în celelalte județe, după bunul lor plac, adică ei, boierii făceau politica din acele vremi. În decursul veacurilor s-au făcut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
iar pe teritoriul acestui județ au luat ființă, la început, târguri, ca: Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaie, Dobrovăț, Iași, Pașcani, iar din ele mai apoi, au luat naștere orașe, ca: Hârlău, Iași, Pașcani. Deținătorii de mari suprafețe de pământ erau boierii și pe care țăranii și-au așezat vatra de trai, sub p avă za stăpânului, care conduceau, ca și în celelalte județe, după bunul lor plac, adică ei, boierii făceau politica din acele vremi. În decursul veacurilor s-au făcut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lui Antioh-vodă "numai se trânteau și plesneau de ciudă". Duca, abia înscăunat, dacă auzi că Antioh, posibil pretendent, este scos din închisoare, "îndată se îmbrăcă cu cămeșă de ghiață". Avea casă grea "cu mulțime de mîncăi" și îi fugiră curând boierii "și-și aprinse poalele de toate părțile". Mihai Racoviță "se făcea a nu-i place să primească domniea, ca și fata ceea ce zice unui voinic: Fă-te tu a mă trage, și eu oi merge plîngînd". La usturătura cuvintelor se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
corectă, uscată, prea convențional clasică. Capitolul XII "JUNIMEA" TITU MAIORESCU Literatura română a fost scrisă, până la întemeierea "Junimii", aproape numai de boieri, la început de protipendadă, apoi de boierii de clasa a doua și de burghezii și dascălii intrați în boieria măruntă. Țărănimea nu ia parte deloc la mișcarea culturală, fiind primită doar ca motiv literar și în forme convențional idilice în literatura unor moșieri ca Alecsandri și Negruzzi. Chemarea la creație a clasei țărănești și punerea acesteia în contact cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
izbăvi! Vlaicu e întruparea Principelui lui Machiavel pe pământ românesc. El nu e așa cum văd mulți pe conducătorul machiavelic, aruncând asupră-i vestmântul Renașterii, cinic, mizantrop, ipocrit. Vlaicu e dimpotrivă un voievod trist de mizeriile patriei, unit în conspirație cu boierii, gata el însuși de orice jertfă. Nepotului său Mircea, contrariat că nu i se dă în căsătorie sora domnului, Anca, făgăduită din motive politice craiului sârbesc, îi face o lecție sublimă de abnegație, rezu-mînd destinul negru al țării: Chinuri? Tu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o idee, gîndindu-ne la faptul relatat de Dionisie Eclesiarhul 2, care spune că un căpitan-pașa, venind în București cu oamenii lui, și-a permis să poruncească boierilor să le aducă jupânesele la o orgie, rușine de care n-au scăpat boierii - dar numai anatomicește -, decât înșelînd pe turci, aducîndu-le femei de pe "poduri" și crâșmărese, și dîndu-le drept soțiile lor... Iar A. Russo 3 scrie că haiducul Grozea spunea la judecată: "Voi faceți temenele la muscali și le mulțumiți că petrec cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
moarte clasele de jos și mai ales pe țărani, dați plată lor de ruși, în schimbul îngenuncherii 1 Opere complete, Proză, p. 575 ăediția Sosec, 1876, p. III, Constantin Negruzii. Introducere la Scrierile luiî. țării. Am spus că încă de la 1802 boierii proiectează o constituție oligarhică. La 1821 boierii fugiți în Bucovina proiectează constituții peste constituții, care de care mai oligarhice și mai apăsătoare pentru țărani. Scopul lor este să reducă puterea domnilor, să-i facă unelte în mâna lor de exploatatori
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe țărani, dați plată lor de ruși, în schimbul îngenuncherii 1 Opere complete, Proză, p. 575 ăediția Sosec, 1876, p. III, Constantin Negruzii. Introducere la Scrierile luiî. țării. Am spus că încă de la 1802 boierii proiectează o constituție oligarhică. La 1821 boierii fugiți în Bucovina proiectează constituții peste constituții, care de care mai oligarhice și mai apăsătoare pentru țărani. Scopul lor este să reducă puterea domnilor, să-i facă unelte în mâna lor de exploatatori. Ioniță Sandu Sturdza se opune: apoi, cum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
drepturile, se face, până ce le câștigă, apărătoarea tuturor celorlalte grupuri nemulțumite. Năzuințele acestor oameni au căpătat formula teoretică de la ideologia Apusului. În starea țărilor române, așa cum am schițat-o, și ca reprezentanți ai clasei boierinașilor, care luptau de mult cu boierii, acești critici 1 n-au putut fi decât "revoluționari", urmași ai lui Ionică Tăutu de la 1821. Cauzele adânci sociale explică atitudinea lor politică, și nu simplul contact cu Apusul. Contactul cu Apusul putea numai să-i întărească în atitudinea lor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
descrie cu dispreț ca pe un oraș "semi-oriental", fără arhitectură, fără splendoare, incult și plin de glod2, în care meritul bonjuriștilor nu e recunoscut și unde, cum zice aiurea: " Noi ă bonjuriștii î nu mai avem lege, suntem eretici, provocăm boierii la duel, mâncăm oamenii, criticăm abuzurile" etc... și, ceva mai departe: " Ce zici, amice, de elementul în care suntem chemați a trăi noi, elevii academiilor din Franța și Germania? ă...î noi, care avem aspirări către orizonturi necunoscute sub cerul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e recunoscut (zice el în articolul Iașii în 1844 - tot în 1844, ca și Iorgu de la Sadagura), în acel Iași unde, cum zice în alt loc, citat mai înainte: " Noi ă bonjuriștii î nu mai avem lege, suntem eretici, provocăm boierii la duel, mâncăm oameni, criticăm abuzurile..." și ceva mai departe: " Ce zici, amice, de elementul în care suntem chemați a trăi noi, elevii academiilor din Franța și Germania?... noi, care avem aspirări și orizonturi necunoscute sub cerul țării?" Gahița Rosmarinovici
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă pe subprefecții vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă legiuirile vechi, ca pravila împărătească (importație străină, tradusă din grecește). El urăște atât de mult liberalismul, încît acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui Eminescu împotriva lieralismului, pe care el îl traduce prin "fanariotism", e așa de mare, încît el, deși antisemit, preferă pe evrei grecilor, cu alte cuvinte, preferă pe evrei liberalilor. Evreii, zice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
domn. Devine consilier intim al acestuia, redactându-i cele mai importante cuvântări și ducând greul cancelariei. Indignat de poziția obstrucționistă a marii boierimi, refugiată peste graniță, de unde aștepta izgonirea lui Ioniță Sandu Sturdza, scrie violentul pamflet Strigarea norodului Moldaviii cătră boierii pribegi și cătră mitropolitul, care a avut un ecou deosebit, și contribuie substanțial la redactarea altuia, Scrisoare ce au trimis un boier din Moldova cătră dumnealui logof. Grigoraș Sturza, la Cernăuți. În 1825 alcătuiește urarea de An Nou, citită domnitorului
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
-i prea plăcea „să tragă la sapă”, să stea toată ziua pe cîmp, cu capul în soare. Mai bucuros și cu mai mult spor făcea altceva. Orașul, în care își cheltuise o parte din tinerețe, îl învățase cu o anumită „boierie”: peticit l-am văzut, desculț însă niciodată. Dacă-mi amintesc șirul neînțelegerilor dintre ei, mi se pare incredibilă povestea pe care o aflu acum, că tata „a furat-o” pe mama. De cînd îi știu, relațiile lor au fost mereu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
minoră...” * Cînd își pune căciula și paltonul cu guler de nurcă, șoferul de la scara vecină, lucrător la miliție, străbate aleea pășind cu mîinile la spate și bătînd ușor cu palmele, așa cum a văzut el la televizor că fac, în filme, boierii. E cineva... * Uneori „un pahar în plus”, în loc să-i apropie pe oameni, îi desparte. Numai un intrigant, un amator de discordii, se poate ruga: „Dă-le, Doamne, un gînd, să mai ceară un rînd!” I-aud pe unii și pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
așază în cadru o Moldovă pentru care slăvitul Ștefan cel Mare rămâne icoana tutelară. Supusă presiunilor turcești și pătimind din cauza năvălirilor hoardelor de nohai, țara e măcinată pe dinăuntru de veșnicele lupte pentru putere. Într-o viziune atinsă de maniheism, boierii, care, cu rare excepții, apar ca fiind lași, vicleni și trădători, îi poartă gând rău cârmuitorului. Tocmai de aceea, voievodul caută și găsește un sprijin în oamenii din popor, păstrători ai multor temeinice virtuți. O anume derivă în schematism și
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
lui Dorotei al Monemvaziei. Manuscrisul românesc cuprinde, în cele 226 de capitole de istorie (începând cu Facerea biblică), și texte diverse, apocrife și legende, iar în final, învățături ortodoxe. Unele istorisiri s-au desprins și au circulat independent (Istoria Troadei, Boieriile curții bizantine ș.a.). Alături de cărțile populare și de legendele hagiografice, Hronograful... a constituit lectura predilectă în epoca veche a culturii românești și a avut o largă răspândire. Unele motive epice au fost asimilate de folclorul autohton. Traduceri: Povestiri din Hronografe
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
o soție cicălitoare care, până să-i plece bărbatul la o anchetă, îi face zeci de observații și îi dă o mulțime de sfaturi (În anchetă). Totodată apar și aspecte dramatice ale vieții sociale, precum panica de care sunt cuprinși boierii la auzul veștilor despre răscoala țăranilor (Mălurenii), sărăcia în care trăiesc cei de la sate (Îngropăciune), sărăcie ce îi silește pe părinți să-și dea copiii argați la casele boierilor (Petra) ș.a. Se remarcă dialogul dens, împănat cu regionalisme. Atât volumul
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
capitolul dedicat grupării tutelate de Titu Maiorescu: „Până la întemeierea «Junimii», literatura română este scrisă aproape numai de boieri, de marii boieri la început, de boierii de clasa a doua în epoca bonjuristă, și de burghezii și dascălii intrați în mica boierie (șătrari, pitari, slugeri, cluceri, medelniceri, stolnici, serdari, paharnici, căminari) în deceniul de după revoluție.” Inovatoare și din această perspectivă, gruparea Junimii impune, prin cenaclul omonim, coagulat în funcție de afinități literare, solidar prin idealuri și democratic prin primatul recunoscut al esteticului, un mijloc
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]