929 matches
-
Moldova -După constituirea ca state în sec XIV, în cele două țări extracarpatice a avut loc un lent proces de cristalizare instituțională; Principala instituție era domnia, începând cu sec. XV-XVI existând o tendință de întărire a autorității domnului față de marea boierime. o titulatura domnilor români exprima calitatea de: mare voievod funcție militară, conducător suprem al oastei; domn și singur stăpânitor stăpân al întregului pământ (domn din latinescul dominus). -Inspirată din lumea bizantină, domnia era autocrată și se afirma ca domnie de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
stabili sistemul de impozite; o reprezenta instanța supremă de judecată; o era apărător al bisericii; o iniția politica externă a statului; o avea dreptul de a semna tratate și de a încheia alianțe. -Puterea domnului era îngrădită uneori de marea boierime, pe care și-o alătura la domnie, având nevoie de asentimentul ei la urcarea pe tron. -Instituția centrală a evoluat ținând cont de categoriile privilegiate, astfel domnul putea: o retrage proprietățile boierilor care unelteau sau trădau (hiclenie); o condamna la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
urcarea pe tron. -Instituția centrală a evoluat ținând cont de categoriile privilegiate, astfel domnul putea: o retrage proprietățile boierilor care unelteau sau trădau (hiclenie); o condamna la moarte; Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș și-au întărit autoritatea în raport cu marea boierime. În contextul creșterii dominației otomane: o a scăzut autoritatea domnului; o a sporit puterea boierilor care au început să controleze instituția domniei prin: susținerea unor candidați la tron; încheierea unor înțelegeri cu alți suzerani străini sau cu turcii. o a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
sporit puterea boierilor care au început să controleze instituția domniei prin: susținerea unor candidați la tron; încheierea unor înțelegeri cu alți suzerani străini sau cu turcii. o a început să se afirme sistemul numirii domnilor direct de către Poartă, fără consultarea boierimii. numirea domnilor a devenit, cu vremea, un simplu act de administrație al Porții, domnul depunând jurământ de credință sultanului. -În sec. XIV-XVI domnia a avut un rol esențial în lupta antiotomană, reușind să păstreze autonomia statală, păstrându-și dreptul de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
divine, ea depinzând de voința unui împărat lumesc, care era sultanul: -a devenit o funcție administrativă, iar domnul un înalt dregător al Porții, ocupând un anumit grad în ierarhia administrativă otomană; atribuțiile domniei au fost limitate de drepturile și privilegiile boierimii mari, care-l asista pe domn la guvernarea țării, și de „obiceiul” sau „legea țării”; în calitatea de conducător al întregii administrații a statului, domnul îi numea pe marii dregători; titlul de voievod (comandantul suprem al armatei), îi dădea dreptul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fi folosite pentru constituirea unui aparat modern ca în Occident pentru că erau îndreptate spre Istambul. pe fondul nevoii permanente de bani a domnilor fanarioți, s-a generalizat sistemul vânzării dregătoriilor: au ajuns dregători persoane care dețineau capital, dar nu aparțineau boierimii prin naștere; o ultima alegere a unui domn de către Adunarea țării a avut loc în 1730; Perioada domniilor fanariote a fost percepută într-o manieră negativă în raport cu epocile istorice anterioare. b) Domnia în Transilvania -Transilvania și-a păstrat structura voievodală
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a Transilvaniei, având atribuțiile unui adevărat guvern, fiind condusă de un cancelar aulic și șase consilieri. 3. Adunarea stărilor privilegiate -în Țara Românească și Moldova, au purtat numele de Marea Adunare a Țării (menționată din sec. XV); -era formată din: boierimea mare, mijlocie și mică, reprezentanți ai clerul înalt; și curteni. -nu a devenit o instituție permanentă ci una sporadică, fiind convocată, mai ales în sec. XVI, când era vorba de declarații de război împotriva turcilor sau încheierea păcii cu aceștia
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
orientării unor domni români către Rusia pentru lupta antiotomană; neîncrederii turcilor în domnii și boierii români; tendinței de extindere a habsburgilor în Moldova și Muntenia. -“Secolul fanariot” a fost considerat o pată neagră a istoriei naționale, o perioadă dominată de boierimea de origine străină, preocupată mai mult de lux și fiscalitate decât de dezvoltarea țării; chiar și în acest context nefavorabil au putut fi identificate rădăcini ale marilor idei care au contribuit la modernizarea statului. -S-au evidentiat o serie de domni
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
domni fanarioți, care, animați de spiritul iluminist, au contribuit la reformarea societății: Constantin Mavrocordat; Alexandru Ipsilanti; Constantin Ipsilanti; Grigore al III-lea Ghica; Alexandru Moruzi; Scarlat Callimachi. -Aplicarea reformelor a fost însă stânjenită de : fluctuațiile dominației otomane; intervenția turcilor; ostilitatea boierimii. Reformismul Domnesc în timpul regimului fanariot a) Reforme politice și sociale: -Constantin Mavrocordat (1730-1769), în timpul celor 10 domnii (4 în Moldova și 6 în Țara Românească), a urmărit aplicarea unui program de reforme care a vizat: o organizarea sistemului fiscal; o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
având drept consecințe: înlăturarea domnilor fanarioți și impunerea domnilor pământeni (1822): Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească; Ioniță Sandu Sturdza în Moldova; confirmarea autonomiei; introducerea protectoratului rus “de jure” (1829); impunerea Regulamentelor Organice (1831,1832). -După înfrângerea revoluției din 1821, boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte pentru modernizarea statului; nevoia de reorganizare internă era recunoscută și în actele internaționale referitoare la Principate. Tratatul de la Adrianopol (1829): consacra individualitatea politică a Țărilor Române; instituia oficial protectoratul rusesc asupra acestora; prevedea reorganizarea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
împotriva taberei sultanului Mehmed al II-lea (1462). -Succesul unei astfel de tactici depindea de mai mulți factori: de forța militară pusă în joc; de angajarea tuturor factorilor interni în efortul de apărare; de sprijinul extern, din partea marilor puteri. -Marea boierime conștientă de ceea ce însemna războiul a reacționat diferit, în funcție de context: când pericolul transformării țării în pașalâc era iminent, a sprijinit domnia în efortul militar; când păreau posibile negocieri cu turcii sau când pericolul continuării luptei părea mult prea mare, prefera
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
însemna războiul a reacționat diferit, în funcție de context: când pericolul transformării țării în pașalâc era iminent, a sprijinit domnia în efortul militar; când păreau posibile negocieri cu turcii sau când pericolul continuării luptei părea mult prea mare, prefera soluția diplomatică; totuși boierimea și domnia au avut același obiectiv, de salvare a identității politice a țării, doar că mijloacele pe care le-au folosit unii sau alții au fost uneori diferite. -În ceea ce privește sprijinul extern, acesta trebuie plasat în contextul cruciadei târzii
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
recoltelor; hărțuirea permanentă a adversarului; atacarea adversarilor inopinat, etc o confruntarea a avut loc la Rovine (17 mai 1395), loc neidentificat, situat probabil în zona muntoasă și s a încheiat cu victoria domnului muntean: nu a putut fructifica victoria deoarece boierimea a trecut de partea lui Vlad Uzurpatorul, care a preluat tronul, (acceptase să plătească tribut turcilor), fiind obligat să se retragă spre Nord pentru a aștepta ajutorul regelui Ungariei. -în 1396 cruciații europeni, burgunzi și germani, conduși de Sigismund de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
incident petrecut în momentul trecerii Oltului de către trupele de panduri ale lui Tudor Vladimirescu, ale căror tunuri, trase de boi (așadar, care, cum se spune și în franceză) s-au răsturnat în apele învolburate, ceea ce i-a făcut pe adversari (boierimea filofanariotă) să „scornească“, după obiceiul cunoscut în toate timpurile (inclusiv astăzi), glume defăimătoare la adresa celor care le periclitau interesele. Localitatea este atestată, sub forme identice sau foarte asemănătoare cu cea actuală, începînd cu secolul al XVII-lea. Iorgu Iordan consideră
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
faptul că românii au avut cu aceste popoare (și, implicit, cu idiomurile vorbite de ele) un contact mai puțin profund, ca de la supuși la o clasă stăpînitoare. În acest sens, se cuvine amintit și amănuntul important că o parte a boierimii românești era, la început, de origine cumană: chiar numele Basarab(ă) are această origine. Alături de acest nume, pot fi menționate nume de locuri de origine pecenegă, ca Peceneaga sau Beșineu. Una dintre dificultățile etimologice în stabilirea originii cuvintelor din această
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Constantin Cantacuzino. Dintre cele 293 de rețete, peste 100 au printre ingrediente zahărul, altele cuprind miere sau lapte de migdale. Dar nu trebuie uitat faptul că, în acest caz, avem de-a face cu bucătăria curții domnești sau a marii boierimi, una cosmopolită și, mai ales, deosebit de bogată în comparație cu alimentația târgoveților și a țăranilor. Este greu de imaginat că aceștia din urmă foloseau zahărul la începutul secolului al XVIII-lea, predominanța savorilor sărate și acide în majoritatea preparatelor culinare fiind o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de cea rusească, începând chiar din timpul ocupației Principatelor de către armatele țariste, între anii 1806 și 1812. Tot Radu Rosetti își amintește că în acea perioadă „cucoanele adoptaseră aproape toate costumul european“. Această influență era vizibilă și în rândurile micii boierimi, chiar a celei parvenite, așa cum afirmă Nicolae Filimon, care scrie despre ciocoiul ajuns sofragiu: „se obișnuiește atât de mult cu mâncările delicate, încât nu mai poate să trăiască fără friptură de fazan, brânză de Parma, salam de Verona, icre moi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
neinsistându-se însă asupra acestui aspect, pentru a nu înrâuri naționalismul).865 Figurile istorice fundamentale și celebrate anterior sunt eliminate (regii, Brătienii), iar voievozii sunt prezentați ca efigii ale clasei asupritoare (Ion Vodă cel Cumplit fiind favorizat datorită ostilității față de boierime, Ștefan cel Mare din același motiv dublat de prietenia cu rușii, la fel ca Dimitrie Cantemir), locurile de vârf fiind atribuite anonimilor lideri ai "luptelor de clasă", de la răscoalele dacilor la cea de la Bobîlna, sau unor personalități istorice ca Doja
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
era nici vorbă. Se-nțelege că existau familii influente și bogate, cari mănțineau un fel de ereditate de facto a prerogativelor în familie, dar acea ereditate nu exista de jure, precum o știe aceasta orice copil mic. Cauza pentru care boierimea în țările noastre n-au ajuns niciodată la acea formă strictă și [2nestrăbătută]2 [nestrămutată] a instituției din alte țări, au fost vecinica neașezare a lucrurilor de la noi [din] țară, vecinicele schimbări de domnie cari se făceau în urma influențelor polone
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici poate exista. Așadar ținem la dinastie și la Constituție așa cum sânt și fiindcă Constituția e liberală, sîntem și noi liberali. Orice încercare de-a reînvia clasele vechi e astăzi zadarnică dintr-o cauză simplă. Alte împrejurări au dat naștere boierimei vechi, împrejurări cari nu se repetă nicicând de două ori în lume. Dacă România ar avea o epocă mare, atunci ea ar avea și o aristocrație nouă, dar fără o asemenea epocă hotărâtor mare nu se poate aștepta nici reînvierea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în 1821, sfera de cuprindere a categoriei de națiune își va amplifica raza folosind metafora geometriei tridimensionale utilizată de Blaga și în alte spații românești. Spre exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești. Spre exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic eufemistică. Translatată într-un limbaj mult mai direct, în care "partea conștientă a poporului" este echivalată cu nobilimea, devine univoc că "națiunea" este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic eufemistică. Translatată într-un limbaj mult mai direct, în care "partea conștientă a poporului" este echivalată cu nobilimea, devine univoc că "națiunea" este boierimea, granițele conceptului neincluzând și țărănimea. Totuși, din acest moment înainte, concepția populară a națiunii avea să înlocuiască ireversibil înțelegerea elitară a națiunii drept categoria privilegiată a nobililor. Pe durata întregii primei jumătăți a secolului al XIX-lea, centrul de gravitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica originea la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica originea la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe tron ca exponent al marii boierimi" și că "boierimea voia să folosească, pentru atingerea scopurilor ei, lupta voevodului" (Roller, 1952, p. 169). Mai mult, Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]