682 matches
-
înțeles de minune unul pe altul. Aceleași intenții, aceleași nunațări. Familia regală era în extaz. Doliul doamnelor de onoare în frunte cu regina dădea o notă bizară. Toate aceste doamne aveau văluri de crep negru cu tocă în formă de bonetă brodată cu crep alb. În seara aceea mai debutează cântărețul de operă R. Vrăbiescu. Lecțiile mele la curte urmează regulat. Principesa Elisabeta învață să solfegieze cu Carlota Leria, pe atunci cea mai reputată profesoară de cânt din București. Mici reuniuni
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
credeam că mă aflam într-o lume fermecată și parcă mă așteptam să mă aud chemat din seninul cerului sau din adâncurile mării. Dar nu aveam mult timp ca să mă răsfăț cu asemenea gânduri, căci oamenii se pregăteau să înalțe bonetele, vântul devenind tot mai blând; și aceste bonete sunt niș- te pânze ușoare care se întind în astfel de momente la capetele vergilor, atârnate desupra apei întinse, precum aripile unei păsări uriașe.” A recitit acest pasaj, dând aprobator din cap
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
și parcă mă așteptam să mă aud chemat din seninul cerului sau din adâncurile mării. Dar nu aveam mult timp ca să mă răsfăț cu asemenea gânduri, căci oamenii se pregăteau să înalțe bonetele, vântul devenind tot mai blând; și aceste bonete sunt niș- te pânze ușoare care se întind în astfel de momente la capetele vergilor, atârnate desupra apei întinse, precum aripile unei păsări uriașe.” A recitit acest pasaj, dând aprobator din cap și mormăind de satisfacție. E bine, și-a
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
soare, ședeau pe trotuar doi tăietori. Când nu-i cunoștea dinainte, clientul se oprea de obicei la cel mai arătos, stăpânul unui impunător chip de bețiv. Bulbucați, ochii i se holbau sălbatici în barba de aramă care-i acoperea până la bonetă obrazul cu crețuri dese ; o scurteică încopciată cu capete de șfară, pantalonii pătați de motorină și bocancii din care se ițeau obielele completau pitoresc costumația acestui vrednic personaj. Lângă el, pe-o ieșitură de zid, adăsta un borcan cu spirt
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
fi făcut. în fine, a treia amintire. Din același timp și spațiu, firește. Plutonul unu, în care-am nimerit amândoi, se pregătește de instrucție și așteaptă ordinul de punere în mișcare. Răcanii își „verifică ținuta“ Îcopca încheiată, bocancii lustruiți, cucul bonetei îndreptat) și se aliniază. Mă uit într-o doară la Dan și-l văd furișând ceva în sân. Mult prea mare ca să fie o felie de pâine, colorat în pasteluri vesele, ceva ce nu pare purtător de calorii. îmi citește
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și nici în zilele următoare. Un sat de păpuși, nu-i așa? Nu se poate spune că-i lipsit de pitoresc. Dar nu pentru asta v-am adus pe această insulă, dragă prietene. Oricine poate să vă facă să admirați bonete, saboți și case împodobite cu motive decorative, în care pescarii fumează tutun fin în camere cu miros de mobilă lustruită. Eu, în schimb, sunt unul dintre puținii oameni care vă poate arăta ce-i aici cu adevărat important. Am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
de o manie morbidă împotriva persoanelor grave și plictisite, ca și față de cei care nu ies niciodată din rolul lor și adoptă mereu o ținută severă. Se obișnuiește să se spună că omul grav este pe dedesupt un nătâng cu bonetă, dar nu este adevărat. Această manie a sa de a atribui meschinăriile umane mai mult prostiei decât răului, reprezintă o trăsătură de care trebuie să se vindece. Pare imposibil ca un om care citește, după știința noastră, cu asiduitate Evangheliile
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
o parte din numeroasele nume cu sonorități internaționale; unele explicații rămîn însă indecidabile: „un ursuleț (...) galben pe care îl cheamă Kevin”, „ursul pe care îl am de când eram mic și cu care dormeam și care e doctor (are halat și bonetă și stetoscop) pe care îl cheamă... Boris”; „o veveriță (...Dely)”. Alteori se indică faptul că numele străine au fost atribuite spontan, poate prin acțiunea unor stereotipuri sau din nevoia de a separa lumea internațională a jucăriilor de cea contingentă: „mai
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
depărtare, se vedea o casă cu două etaje, placată cu gresie roșie. Ferestrele luceau de curățenie în lumina soarelui matinal; fumul de la cîteva coșuri se ridica palid spre cerul iernatic. Un băiat de șase-șapte ani, cu o pelerină albastru-închis, o bonetă din lînă și un ghiozdan coborî cîteva trepte dintr-un gang, și o luă spre stînga. Chiar în fața lui Lanark, între perdelele unui bovindou apăru o femeie slabă, cu o față obosită. îl urmărea pe băiat, care se întoarse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tîrziu, asistenta de serviciu veni însoțită o soră pe care n-o mai văzuse. Se opriră la patul domnului McDade. Acesta dormea cu ochelarii de oxigen, cu gura care înghițea flămîndă aerul și scotea un sunet ca de cimpoi. Sub boneta tare, albă, ca de sfinx, fața ei părea severă, arătînd a cincizeci și ceva de ani. — Sărmanul McDade! Să-l ajute Dumnezeu! spuse ea cu o voce joasă și cu o milă atît de sumbră, că din pieptul lui Thaw
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pionier, cu bascuri pe cap și cravate roșii la gât, mărșăluind prin preerie, printre bizoni și indieni. Nu le-ar mai fi ars lor să-și cânte cântecele pionierești... Brutarii care coceau pâinea erau toți îmbrăcați în alb și aveau bonete pe cap. Îi chemau uneori pe copii la gard și le dădeau chifle fierbinți, pe cei mai mari îi trimiteau să le ia țigări... Din clădirea străveche, cu ferestrele de mult acoperite cu făină pietrificată, înconjurată cu tot felul de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fabricii era destul de sus o ferestruică, și că prin ea se uita la ei, râzând cu gura fără dinți și cu saliva curgîndu-i pe bărbie, un bebeluș de câteva luni ținut în mâini, din spate, de cineva care purta o bonetă albă, enormă. În loc de zăvor, ușa gardului avea o scândurică de lemn, ca a closetelor de la țară. Femeia în negru deschise și lui Herman i se-nfățișă, dincolo de portiță, o priveliște uluitoare. Era o viroagă-ncărcată de flori, înconjurată de coline
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
singura luminată. Părea o a doua lună pe cerul care-nflorise nebunesc deasupra Amsterdamului. Poarta era stacojie precum coaja uscată de pe o rană. Coca sună și, după un timp, se auziră pași coborând o scară de lemn. O bătrână cu bonetă de pânză albă, apretată, îi privi suspicios, dar în cele din urmă, ca o consimțire tacită, se-ntoarse și-ncepu să urce din nou scara. Cei trei urcară-n urma ei prin cilindrul albastru-vînăt, foarte înalt, al casei scării, în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
angajase o prostituată care să-l aducă pe bătrân până la ei. Femeia fugise însă cu banii și îl lăsase pe bătrânul soldat să se descurce pe alte căi. Și cum Mos nu era un campion al imaginației, și-a tras boneta pe ochi, și-a învăluit mai bine în jurul corpului o pelerină cumpărată de la o tarabă de vechituri și a început să cutreiere prin oraș. Soldatul s-a convins curând că pe Terra funcționa încă proverbul acela care spune că atunci când
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
m-am întrebat ce era cu mine acolo. Aveam o groază de lucruri lipite de corp: perfuziile, tubul, cardiograful. Tocmai am văzut că venea soția mea. Pentru că eram în sala de terapie intensivă, trebuia să poarte halat alb, mască și bonetă de plastic. Eu eram întins pe pat. «De ce am ajuns aici?» Nu cunoșteam motivul. Eram convins că avionul cu care mă întorceam din Guam s-a prăbușit, soția mea a fost salvată, iar eu eram grav rănit. — Nu mai aveați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de aripa morții? Doica mă trata ca pe un copil. Voia să mă privească peste tot. Eu mă simțeam încă jenat în fața soției mele. Când intra, acopeream chiuveta ce-mi servea drept scuipătoare, îmi pieptănam părul și barba, îmi aranjam boneta de noapte. Dar în fața doicii nu aveam nici o rușine. Oare de ce eram așa de intim cu această femeie, cu care, de fapt, n-aveam nici o legătură de rudenie? Îmi amintesc că, altădată, iarna, instalau, chiar în camera asta un tandur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
pricep de ce n-are încă prea mult succes. Mark asculta, cu gura deschisă. Karin închise ochii și savură o frumoasă mostră de inepție umană. —Trebuie să mă îmbrac în femeie-pionier. Am o rochie de bumbac lungă până la pământ! Și o bonetă tare frumoasă, cu un cioc mic. Tot tacâmul. Și trebuie să răspund la toate întrebările turiștilor de parcă aș fi de-acolo. Știi, ca și cum am fi acum o sută cincizeci de ani. V-ați mira dac-ați ști ce întreabă oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
chestii, dar paginile ar putea fi folosite ca probe. Chiar și Bonnie, Bonnie cea frumoasă și simplă, i-a făcut-o și s-a schimbat. E ca o stafie, o chestie scoasă dintr-un serial vechi de televiziune, cu o bonetă mică de colonistă și o rochie lungă până-n pământ. Are o viață nouă sau ceva de genul ăsta, trăiește numai cu rădăcini, într-un șanț acoperit cu iarbă, ca un câine uriaș de prerie, lângă Arcul de pe autostradă. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ar trebui să râdă doar și să intre în joc. Dar a rămas la fel de sexy ca un canal pentru adulți, chiar și în rochia lungă până la glezne. Așa că n-o contrazice. De fapt, toată costumația e destul de sexy, mai ales boneta demodată. Îl înveselește să stea lângă ea și să se holbeze, în timp ce ea desenează mici felicitări sau chestii din astea. Drăcovenii cu „Multă sănătate“ pentru străinii din saloanele vecine. Ilustrate cu nou-născuți în coșulețe pe care să le trimită legiuitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
State, aș fi primit vești de la ea. Mai ales azi. Îți spun eu: poate că existau lucruri în viața ei despre care pur și simplu n-aveam habar. Bonnie sosi direct de la slujba ei de la River Road Archway, purtând încă boneta și rochia de bumbac lungă până la glezne, de colonistă. Voia să se ducă la baie și să se schimbe în hainele obișnuite când Mark o opri. —Hei, de ce nu rămâi așa? Îmi place cum arăți așa. Arătă spre corsajul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lascive pe care le încasă de la Rupp și Cain, rămase costumată, agitându-se în bucătărie ca să pregătească ospățul improvizat alături de Karin, care era în pantaloni scurți și cu buricul gol. Jeanși, camuflaj de vânătoare, tricouri cu inscripții și o falsă bonetă imprimată: America la două secole și un sfert. Unde ți-e prietenul? o întrebă Bonnie pe Karin. —Ce prieten? strigă Mark din curte. Karin avu impulsul să rupă gâtul ăla învolănat. —E acasă. E... Dădu vag din mână spre combină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Achită cei 8,25 dolari, trecu pe lângă figurinele pionierilor în mărime naturală și urcă pe scara rulantă în căruța cu coviltir, înconjurată de fresce uriașe. O văzu pe Bonnie lângă căsuța de lut exponat, cu rochia ei de stambă și boneta țuguiată, vorbind unui grup de școlari pe un ton ciudat, de modă veche - o versiune MTV-istă a lui Ma Kettle 1. Când o văzu pe Karin, Bonnie făcu un gest larg de salut și, pe același ton fals-arhaic, strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
decât respirația gâfâită a lui Marius. Depune femeia încă sfârșită pe un colț de bancă. Eliberat din încleștarea spasmodică a brațelor femeii, încearcă cu gesturi stângace să liniștească plânsul copilului. Cu toate încercările, bebelușul, un băiețel după funda albastră a bonetei, scâncește și suspină mai departe. Poate îi este foame! spune un bărbat înalt, cu o căciulă de oaie îndesată bine pe cap încât nu i se poate vedea fața. O țărancă tânără cu capul înfășurat într-o bogată basma albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Marius. Micul dejun se pare, deoarece miroase plăcut a ceai și pesmeți prăjiți. Unde mă aflu? Fata îi zâmbește cu blândețe. Are o față bucălată, rozie, plină de candoare. Părul negru, strâns într-un coc sobru, e acoperit cu o bonetă albă, scrobită. Pe mâini bune. Acum, te rog, stai liniștit cât merg eu după domnul doctor să-i spun că te-ai trezit. Nici o problemă. Încearcă să zâmbească. Să vreau nu pot pleca. Vorbește încet, cu greutate, în parte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
la perete și așteaptă. Nu durează mult și ușa se deschide, făcând loc unei tinere femei cu chip smead, mai curând plăcut decât frumos. În colțul buzei superioare are o aluniță care înveselește trăsăturile reci și distante ale feței. Sub boneta uniformei părul la fel de negru ca un tăciune umed este strâns într-un coc sever. Face semn locotenentului Răducu: Intrați, tovarășul locotenent major vă așteaptă. Într-o încercare de a fi autoritar, căpitanul se ridică grăbit: Tovarășă, dar noi așteptăm de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]