673 matches
-
Barcelona s-a făcut pe 27 iulie 2009 și a fost al treilea cel mai scump transfer (69 milioane de euro) din toate timpurile. Zlatan Ibrahimovic s-a născut și a crescut în districtul Rosengard din Malmo. Tatăl său este bosniac, iar mama este croată. A început să joace fotbal la Malmö BI în 1988, apoi a mai trecut și pe la BK Flagg și FBK Balkan înainte de a ajunge la Malmö FF în 1994. Ibrahimović, de asemenea, a practicat Taekwondo de la
Zlatan Ibrahimović () [Corola-website/Science/312835_a_314164]
-
2009-2014, în a doua parte, Grupul PPE, deține șapte din cele patrusprezece vicepreședinții ai Camerei Europene. Prin intermediul partidelor asociate și observatoare, PPE deține cinci șefi de stat și de guvern în Europa în țări non-UE, inclusiv actualul conducător al președinției bosniace formate din trei membri. Ei sunt invitați să participe la summit-urile și reuniunile PPE: Partidul are, de asemenea, si alți șefi de stat și de guvern, dar ei nu participă în mod regulat, la reuniuni deoarce alți lideri ai
Partidul Popular European () [Corola-website/Science/309144_a_310473]
-
ori. Cel mai longeviv a fost Ebu's-Suud Efendi care a stat în funcție 29 de ani, în timp ce Memikzade Mustafa Efendi a rezistat doar 13 ore. Dintre cei 131 de șeyhülislami, doar 9 nu au fost de etnie turcă (arabă, bosniacă, gruzină, cerkeză, albaneză). Printre șeyhülislami s-au numărat savanți, scriitori, poeți, caligrafi, compozitori și legiuitori. Adunând la un loc toate "fetva" emise, mulți șeyhülislami au lăsat în urmă importante opere atât din punct de vedere al științelor islamice, cât și
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
până în sud-estul Bulgariei, trecând prin Croația, Serbia, Muntenegru și Republica Macedonia. Limbile standard din această arie au fost până în anii 1990 slovena, sârbocroata, macedoneana și bulgara, dar după destrămarea Iugoslaviei, sârbocroata a fost divizată în patru limbi standard: sârba, croata, bosniaca și muntenegreana. Există și un continuum dialectal slav de nord, care cuprinde în principal limbile rusă, ucraineană, bielorusă, poloneză, slovacă și cehă. Un continuum dialectal din Orientul Apropiat a fost cel semitic ce se întindea în epoca fierului pe tot
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
црногорски језик ") este o limbă indo-europeană din ramură limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este in acelasi timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroata”, si o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Este limba oficială în Muntenegru. La recensământul populației din 2011, din totalul de 620.029 de locuitori s-au declarat de naționalitate muntenegreană 278
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
general, lingviștii din afara spațiului ex-iugoslav, neimplicați emoțional în problema, fac o distincție netă între punctul de vedere sociolingvistic și cel lingvistic propriu-zis. De exemplu Paul-Louis Thomas, profesor la Universitatea Paris-Sorbona (Paris IV), unde are oficial specialitățile numite „limba și literaturi bosniace, croate, muntenegrene și sârbe (BCMS)”, admitea în 2001 noțiunea de limbă muntenegreană, precizând că aceasta ține numai de domeniul sociolingvisticii și că din punctul de vedere al lingvisticii optează pentru noțiunea de limbă sârbo-croată, uzuală în slavistica. Acțiunea de standardizare
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
înființează la Cetinje Institutul Limbii Muntenegrene și de Lingvistică, sub conducerea profesorului Vojislav Nikčević, cu statut de organizație non-guvernamentală, dar sprijinită financiar de Ministerul Culturii. În 2004, guvernul modifică planul cadru din învățământ, folosind termenul „limba maternă (sârbă, muntenegreană, croată, bosniacă)” în loc de „limba sârbă”. În 2005 se ține la Podgorica un simpozion internațional pe tema standardizării limbii. În 2007, după referendumul pentru independență și proclamarea acesteia, noua constituție precizează statutul oficial al limbii muntenegrene. În 2008, Ministerul Învățământului și Științei anunță
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
al limbii muntenegrene, editat de Academia Muntenegreană de Stiinte și Arte, care provoacă indignare. Pe de o parte, lingviști, autori ai primelor lucrări normative, cele ale ortografiei și gramaticii, de exemplu Adnan Čirgić, îl considera neștiințific, pe de altă parte bosniacii și albanezii muntenegreni, musulmani, găsesc în el elemente șovine, ofensatoare pentru ei, si 114 intelectuali muntenegreni mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
južnoslavenski dijasistem/dijasustav") este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni. Acest termen împrumutat din dialectologie poate fi considerat din două puncte de vedere: Componentele diasistemului sunt considerate din două puncte de vedere. 1. În general se iau în seamă trei dialecte desemnate prin forma pronumelui interogativ referitor la
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
Acesta a fost un fapt atât de neobișnuit în acele vremuri pentru un episcop grec, că populația chiar nu l-a recunoscut pe Ambrosie că este grec. Circulau zvonuri că ar fi de fapt slav și mai ales bulgar. Populația bosniacă îl considera un om sfânt, datorită marii sale griji față de poporul păstorit. El nu iubea arginții și cerea poporului să fie calm și să nu facă revolte pentru a nu suferi apoi masacre din partea turcilor. Noul conducător al Bosniei, Xozrev-Pașa
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
cu marile puteri europene. Din 1883, România era membră a Triplei Alianțe și, pe cale de consecință, în majoritatea situațiilor a urmat linia de conduită externă a acesteia, fără mari reușite în a reuși să o influențeze. Totuși, începând cu criza bosniacă și războaiele balcanice, România a început să se distanțeze de pozițiile Triplicei, în special de cele ale Austro-Ungariei. Are loc o reorientare în cadrul alianței tot mai mult spre Germania, ca partener preferat, concomitent cu dezvoltarea unui proces de consultare și
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
("bosanski jezik") este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este în același timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroată”, și o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Este limbă oficială în Bosnia
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
bosanski jezik") este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este în același timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroată”, și o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Este limbă oficială în Bosnia și Herțegovina și de folosință oficială în Muntenegru și în unele localități din Serbia. Sunt lingviști, mai ales sârbi
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
din motive naționaliste, se vorbește despre patru limbi diferite. Ideea de limbă bosniacă a fost reluată după destrămarea Iugoslaviei și formarea statului independent Bosnia și Herțegovina. Unul din argumentele celor care o susțin este că noțiunea și denumirea de limbă bosniacă au existat deja în Evul Mediu. Se refereau la limba slavă de sud vorbită de toți locuitorii Bosniei și au fost folosite cu întreruperi până la standardizarea limbii sârbocroate, după care s-a considerat că și bosniacii musulmani vorbesc această limbă
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
și denumirea de limbă bosniacă au existat deja în Evul Mediu. Se refereau la limba slavă de sud vorbită de toți locuitorii Bosniei și au fost folosite cu întreruperi până la standardizarea limbii sârbocroate, după care s-a considerat că și bosniacii musulmani vorbesc această limbă. Ei nu neagă faptul că bosniacii, sârbii și croații au în comun diasistemul slav de centru-sud, dar sârbii îl numesc „limba sârbă”, iar croații „limba croată”, existând standarde aparte pentru acestea. De aceea, un alt argument
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
Mediu. Se refereau la limba slavă de sud vorbită de toți locuitorii Bosniei și au fost folosite cu întreruperi până la standardizarea limbii sârbocroate, după care s-a considerat că și bosniacii musulmani vorbesc această limbă. Ei nu neagă faptul că bosniacii, sârbii și croații au în comun diasistemul slav de centru-sud, dar sârbii îl numesc „limba sârbă”, iar croații „limba croată”, existând standarde aparte pentru acestea. De aceea, un alt argument al bosniacilor este că, nefiind nici sârbi, nici croați, și
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
vorbesc această limbă. Ei nu neagă faptul că bosniacii, sârbii și croații au în comun diasistemul slav de centru-sud, dar sârbii îl numesc „limba sârbă”, iar croații „limba croată”, existând standarde aparte pentru acestea. De aceea, un alt argument al bosniacilor este că, nefiind nici sârbi, nici croați, și ei au dreptul să-și numească limba în felul lor, care ar fi "bosanski jezik", înțelegând prin ea „limba bosniacilor și a tuturor celor care o simt a lor cu această denumire
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
croată”, existând standarde aparte pentru acestea. De aceea, un alt argument al bosniacilor este că, nefiind nici sârbi, nici croați, și ei au dreptul să-și numească limba în felul lor, care ar fi "bosanski jezik", înțelegând prin ea „limba bosniacilor și a tuturor celor care o simt a lor cu această denumire”. Denumirea limbii pune în fața unei dileme autoritățile din Bosnia și Herțegovina, ceea ce se reflectă de exemplu în documentele sistemului de învățământ, în care apare uneori ca nume de
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
din Bosnia și Herțegovina, ceea ce se reflectă de exemplu în documentele sistemului de învățământ, în care apare uneori ca nume de disciplină termenul "bosanski jezik", alteori termenul "bosanski, hrvatski, srpski jezik" (prescurtat "BHS jezik" sau "B/H/S jezik") „limba bosniacă, croată, sârbă”. Printre lingviștii care au acceptat existența a patru standarde diferite există unii care contestă numele dat limbii lor de către lingviștii bosniaci (musulmani sau fără religie, dar cu ascendență musulmană), anume "bosanski" (în traducere literală „bosniană”), termen legat de
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
bosanski jezik", alteori termenul "bosanski, hrvatski, srpski jezik" (prescurtat "BHS jezik" sau "B/H/S jezik") „limba bosniacă, croată, sârbă”. Printre lingviștii care au acceptat existența a patru standarde diferite există unii care contestă numele dat limbii lor de către lingviștii bosniaci (musulmani sau fără religie, dar cu ascendență musulmană), anume "bosanski" (în traducere literală „bosniană”), termen legat de substantivul "Bosanac". Acest termen este folosit și de sârbii din Bosnia pentru a se autoidentifica, pe lângă cuvântul "Srbin" „sârb”. De aceea, după părerea
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
părerea lor, această limbă nu se poate numi decât "bošnjački", termen legat de etnonimul "Bošnjak", care este aplicat numai musulmanilor. Organizațiile internaționale au adoptat în limba engleză termenul "Bosnian language", corespunzător lui "bosanski jezik". Nu există date exacte privind numărul bosniacilor și al vorbitorilor de limba bosniacă. Numărul bosniacilor în lume este estimat de "Ethnologue" la 1.516.790, dar adunându-se datele numerice ale recensămintelor, reiese un număr de cca. 2.200.000, fără cei emigrați. Chiar și privitor la
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
poate numi decât "bošnjački", termen legat de etnonimul "Bošnjak", care este aplicat numai musulmanilor. Organizațiile internaționale au adoptat în limba engleză termenul "Bosnian language", corespunzător lui "bosanski jezik". Nu există date exacte privind numărul bosniacilor și al vorbitorilor de limba bosniacă. Numărul bosniacilor în lume este estimat de "Ethnologue" la 1.516.790, dar adunându-se datele numerice ale recensămintelor, reiese un număr de cca. 2.200.000, fără cei emigrați. Chiar și privitor la Bosnia și Herțegovina sunt numai estimări
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
decât "bošnjački", termen legat de etnonimul "Bošnjak", care este aplicat numai musulmanilor. Organizațiile internaționale au adoptat în limba engleză termenul "Bosnian language", corespunzător lui "bosanski jezik". Nu există date exacte privind numărul bosniacilor și al vorbitorilor de limba bosniacă. Numărul bosniacilor în lume este estimat de "Ethnologue" la 1.516.790, dar adunându-se datele numerice ale recensămintelor, reiese un număr de cca. 2.200.000, fără cei emigrați. Chiar și privitor la Bosnia și Herțegovina sunt numai estimări. În Serbia
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
Chiar și privitor la Bosnia și Herțegovina sunt numai estimări. În Serbia, Muntenegru, Croația, Slovenia, Republica Macedonia și Kosovo sunt prezenți în statisticile recensămintelor. Dintre aceste țări, în Serbia și în Muntenegru se indică separat numărul de persoane de naționalitate bosniacă și al celor de „naționalitate musulmană”. Numărul celor care declară ca limbă maternă bosniaca apare în statisticile din Serbia, Muntenegru și Croația, și sunt diferențe între aceste date și cele referitoare la naționalitate, ceea ce denotă că sunt bosniaci care au
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
de naționalitate bosniacă și al celor de „naționalitate musulmană”. Numărul celor care declară ca limbă maternă bosniaca apare în statisticile din Serbia, Muntenegru și Croația, și sunt diferențe între aceste date și cele referitoare la naționalitate, ceea ce denotă că sunt bosniaci care au declarat ca limbă maternă sârba sau croata. În număr necunoscut, mai trăiesc bosniaci și în emigrație. Cei mai mulți au plecat în Turcia pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales pe la mijlocul celui de-al XX-lea. Bosniaca are
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]