734 matches
-
ce o are cu bourul lasă să înțeleagă că deține secretul vieții depline, în același timp sacră și cosmică, că e rădăcina și sămânța vieții și că posedă toate darurile pentru fructificare și fertilitate”. Precum calul și călărețul, fata și bourul nu pot fi disociați, trăsăturile lor converg simbolic. După sacrificarea cornutului, gest care în mithraicism are o funcție cosmogonică, nunta fetei se va face cu carnea lui, într-o „împărtășanie” totemică ce identifică omul cu animalul: „Buhor, capul ți-or
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colecția G. Dem. Teodorescu, „hamacul” este confecționat de fratele fecioarei, metamorfozat în cerb: „Sus într-un copac se află un leagăn așternut cu mușchi verde, iar într-însul o copilă frumoasă și nevinovată,/ de vânt nebătută,/ de soare nevăzută”. Dacă bourul apare exclusiv ca zeitate acvatică, datele venind dinspre basm (vezi transformarea feciorilor în cerbi pe cealaltă lume, băutul din urma sălbăticiunii) fac din cerbul purtător de leagăn un animal consangvin fetei, adâncind astfel și mai mult legătura fetei cu forțele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basm (vezi transformarea feciorilor în cerbi pe cealaltă lume, băutul din urma sălbăticiunii) fac din cerbul purtător de leagăn un animal consangvin fetei, adâncind astfel și mai mult legătura fetei cu forțele genuine ale lumii. Limba română veche dădea cuvântului bour și sensul de „cerb”, ceea ce explică suprapunerea celor două apariții zoomorfe în textele colindelor. Vechimea impresionantă a poeziei ceremoniale depășește, așadar, estimările uzuale, datorită memoriei prodigioase a limbii. O variantă a basmului cuprinsă în colecția D. Stăncescu dă o explicație
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a profanului având rolul inițiatic definitoriu în consacrarea tinerilor și, implicit, în revigorarea universului: „Sacrificiul interpune, între om și divin, o realitate intermediară (victima), cu scopul de a asigura un contact între cele două lumi”. Ospățul nupțial, la care peștele, bourul sau cerbul devin meniul ritual, folosește comensualitatea pentru resuscitarea puterii magice aflate în animalul totemic. La cules magic de plante Dinamicul incursiunii în necunoscut, dat de ritualul arhaic de culegere a florilor, se opune staticului caracterizat de țesutul și torsul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacră a boului are o răspândire universală; ceea ce îl transformă aici într-un donator simbolic implicit este forța lui liniștită ce vine din „blândețe și detașare”, acest portret exteriorizând de fapt calitățile feminine demonstrate în timpul mutației ontologice. Legătura mistică a bourului cu pământul, asemenea fecioarei, decodează imaginea neofitului pus să coboare în infern învelit în giulgiul magic ca formă arhetipală a morții inițiatice. V. I. Propp a investigat practica învelirii într-o piele de animal la numeroase popoare. Similitudinile dintre riturile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
legătura totemică, vizibilă mai ales în basme și colinde, mijlocește apropierea tinerilor de esența lumii, până la integrarea totală. Feciorii pătrund în sacru în forma cerbului solar, perechea cinegetică a cornutei fiind rezervată pentru metamorfoza fetei de împărat. La fel ca bourul, cerbul are o funcție psihopompă atestată de toate textele ceremoniale funebre care descriu mortul purtat între coarnele acestuia. Menirea lui de călăuză spre un alt nivel existențial poate fi explicată prin sugestia coarnelor sale impunătoare, care au format credința că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
teluric, Terra Genetrix fiind cea care distruge principiul răului, prin mijlocirea anima¬lieră. Ființa ivită din miezul pământului, „armăsar sălbatic, care nici nu văzuse soarele” (Voia - Dâmbovița), reprezintă forța în formă primară, invocată de oameni pentru a purifica dimensiunea profană. Bourul aflat în tovărășia eroului are, de asemenea, puteri htoniene, atestate de legendele omenirii. „Vechii perși, de pildă, credeau că pământul se sprijină pe coarnele unui taur (...). Cutremurele de pământ se produceau atunci când, obosit, taurul arunca pământul de pe un corn pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin intermediul simbolului viril al coarnelor și într-un basm din Izvoare, Soroca: „eu am puteri sî-nfig coarnili-n pământ, pământu sî cutremuri”. Seismul este provocat de puterea supraîncăr¬cată a fecundității telurice, coarnele bovine fiind apanajul „Marii zeițe a fecundității”. Perechea bourului htonian cu omologul său solar completează imaginea hierogamiei uranian-teluric și provoacă recolta mitică: „noi nu sîntem boi să arăm căte-o brazdă. Noi sîntem vânt și pe unde mergem noi, crește grâu și să coace” (Fărcașele - Olt). Bourul din colinde, a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fecundității”. Perechea bourului htonian cu omologul său solar completează imaginea hierogamiei uranian-teluric și provoacă recolta mitică: „noi nu sîntem boi să arăm căte-o brazdă. Noi sîntem vânt și pe unde mergem noi, crește grâu și să coace” (Fărcașele - Olt). Bourul din colinde, a cărui scuturare provoacă un potop asurzitor, are în basm un corespondent în Cornea, bourul care poartă numele instrumentului făcut din coarnele sale, ca sugestie a funcției lui sacrifi- ciale. El cutremură pământul prin mișcarea piciorului, care ia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noi nu sîntem boi să arăm căte-o brazdă. Noi sîntem vânt și pe unde mergem noi, crește grâu și să coace” (Fărcașele - Olt). Bourul din colinde, a cărui scuturare provoacă un potop asurzitor, are în basm un corespondent în Cornea, bourul care poartă numele instrumentului făcut din coarnele sale, ca sugestie a funcției lui sacrifi- ciale. El cutremură pământul prin mișcarea piciorului, care ia aici funcția de stâlp al lumii. Ca animal „cosmofor, sau purtător al luminii”, bourul are dreptul de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
corespondent în Cornea, bourul care poartă numele instrumentului făcut din coarnele sale, ca sugestie a funcției lui sacrifi- ciale. El cutremură pământul prin mișcarea piciorului, care ia aici funcția de stâlp al lumii. Ca animal „cosmofor, sau purtător al luminii”, bourul are dreptul de a modifica durata diurnă și de a hotărî traiectoria soarelui pe boltă. Basme din Fărcașele, Olt, Scheiu de Sus, Dâmbovița și Izvoare, Soroca, aflate în antologia elaborată de I. Oprișan, atestă această putere asupra astrului, sub forma
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Existența acesteia se încheie numai după întâlnirea eroului, căruia îi indică sacrificiul propriu, asemenea animalelor din colinde. Pielea animalului primigenius capătă astfel aceeași funcție de receptacul vital, asemenea oaselor și craniului, și este capabilă să provoace viața în formă multiplicată, superioară. Bourul deține, așadar, secretul vieții și este capabil să învie prin răsuflarea lui comunicantă de energie interioară. Basmul din colecția D. Stăncescu reface arhetipul lui Osiris, înviat de răsuflarea zeițelor Isis și Neftis: „i-a pus bucățică lângă bucățică, tot după
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bucățică lângă bucățică, tot după învățul bivolilor, și după aia au suflat bivolii asupra lui, unul dintr-o parte și altul dintr-alta, de a înviat Minea cum fusese mai înainte”199. Moartea inițiatică este depășită sub supravegherea spirituală a bourilor, prezenți în perechea ce cuprinde puteri magice totalizante. De aici „se naște viața, se nasc oamenii, fructele și cerealele”200 și, de aceea, finalitatea inițiatică a binelui universal se atinge prin participarea directă a bovinelor năzdrăvane. Călăuzele către tărâmul sacru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și ghida traseul inițiatic al tinerilor. Modul condițional optativ primește valoare imperativă în imprecațiile mamei care își menește fiul să treacă prin moartea simbolică a înghițirii inițiatice. Șarpele se adresează în același registru „Spargem’ țasta capului”, așa cum o face și bourul cu leagăn între coarne, semn că întrupările zoomorfe își cunosc rolul de animal donator și, pentru a fi împlinit, ele se substituie maestrului inițiator. Adverbul tare constituie o altă marcă stilistică a planului morfologic. El formează frecvent în texte un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cărui ocurență și tipicitate necesita intrunirea mai multor exigențe: autoritate, invulnerabilitate, forță, noblețe, spiritualitate înaltă, puritate și tenacitate. Care putea fi semnificantul potrivit? Dar sursa care l-a inspirat? Din păcate, răspunsurile categorice nu se pot formula aici... Bovideu, deci bour, zimbru, taur, buhai, bou, cine știe? Cervideu cerb, căprioară ori țap? Ori poate făpturi fabuloase ca inorogul, țapricornul sau capricornul, în care se pot îngemăna atâtea calități? Zestrea de semnificație e fiecăruia este impresionantă. Bourul(Bos taurus primigenius L), zimbrul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
pot formula aici... Bovideu, deci bour, zimbru, taur, buhai, bou, cine știe? Cervideu cerb, căprioară ori țap? Ori poate făpturi fabuloase ca inorogul, țapricornul sau capricornul, în care se pot îngemăna atâtea calități? Zestrea de semnificație e fiecăruia este impresionantă. Bourul(Bos taurus primigenius L), zimbrul (Bison bonasus L.), niște bovidee sălbatice și taurul, buhaiul și boul nu pot fi confundate în plan zoologic, însă în plan mitologic pot implica travestiuri mitologice si contaminări. Taurolatria a dominat sudestul Europei încă din
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
primigenius L), zimbrul (Bison bonasus L.), niște bovidee sălbatice și taurul, buhaiul și boul nu pot fi confundate în plan zoologic, însă în plan mitologic pot implica travestiuri mitologice si contaminări. Taurolatria a dominat sudestul Europei încă din preistorie. Considerând bourul un animal sacru, dacii au atribuit imaginii acestuia valoare sacră, totemică și chiar apotropaică (imaginea lui apare gravată pe scuturi, pe celebrele si contestatele tăblițe de plumb, este reprodusă în figurine de lut, care nu pot avea o altă destinație
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
astrologie, ține între coarne discul solar pe un șarpe încolăcit (Hathor și Apis, mai ales ) sau Pleiadele, iar pe spinare se sprijină stâlpii pământului. Aspectul său teurgic este legat de coarne, simbol al puterii absolute. în heralica Moldovei, capul de bour( contaminat cu zimbrul) amintește de vînătoarea ritualică a lui Dragoș, de descălecat, de intemeierea de către Bogdan, care l-a alungat pe predecesor, păstrând stema cu capul de bour însemnat cu stea în frunte ca pe un trofeu de mare preț
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
legat de coarne, simbol al puterii absolute. în heralica Moldovei, capul de bour( contaminat cu zimbrul) amintește de vînătoarea ritualică a lui Dragoș, de descălecat, de intemeierea de către Bogdan, care l-a alungat pe predecesor, păstrând stema cu capul de bour însemnat cu stea în frunte ca pe un trofeu de mare preț. Inorogul (licornul, unicornul sau einhornul, monosceros, după Fiziologul lui Fournival, carte scrisă de un teolog la sfârțitul secolului II e.n, pe care e posibil să o fi
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
toate păcatele mărturisite ale poporului din cursul întregului an și depozitate în Sanctuar asupra țapului pentru Azazel - simbol al lui Satana și-l gonea în pustie . „Herbul țării, vechii și-au fost ales buăr” - știință și artă heraldică Capul de bour simplu sau cu gât, purtând între coarne o stea, încadrat între soare și lună, figurează atât pe stema de țară a Moldovei și pe stema dinastică a Mușatinilor, cât și pe stema Principatelor Unite și chiar și pe unele peceți
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
au domnit, cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul lui Gheorghe Duca, ce a cerut în 1679, în cea de-a treia domnie, să se graveze pe sigiliul de stat al Țării Românești acvila cu crucea în cioc și bourul. Analizând originea stemei capului de bour, heraldistul Dan Cernovodeanu afirmă că el exista anterior primei descălecări a țării de către Dragoș și consideră plauzibilă teoria lui Ștefan Gorovei, simbolul fiind expresia unui cult solar de tradiție antică dezvoltat în aria Carpaților
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
de exemplu, în cazul lui Gheorghe Duca, ce a cerut în 1679, în cea de-a treia domnie, să se graveze pe sigiliul de stat al Țării Românești acvila cu crucea în cioc și bourul. Analizând originea stemei capului de bour, heraldistul Dan Cernovodeanu afirmă că el exista anterior primei descălecări a țării de către Dragoș și consideră plauzibilă teoria lui Ștefan Gorovei, simbolul fiind expresia unui cult solar de tradiție antică dezvoltat în aria Carpaților nordici „care includea și un rit
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
lui Cronos venerat de daci în întruchiparea lui Zamolxis. E posibil, de asemenea, ca figurarea amintită atribuită lui Zamolxis „să fi simbolizat puterea pe care i-o atribuiau geții în stăpânirea fenomenelor cerești”. în sâmburele miturilor Analizand simbolul heraldic al bourului pe sigiliul mănăstirii de la Baia, precedent descălecării lui Dragoș în 1359, Vasile Lovinescu dezvoltă concepția sa cu privire la conservarea unei “arte regale” a unei tradiții inițiatice (Guenon o numește “știința sacră” a „vârstei de aur” din Hiperboreea ) prin intermediul miturilor și al
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
tradiții inițiatice (Guenon o numește “știința sacră” a „vârstei de aur” din Hiperboreea ) prin intermediul miturilor și al heraldicii. Excursul hermeneutic asupra însemnului heraldic are ca pretext rememorarea stihurilor revelatoare din “Divanul...” lui Dimitrie Cantemir: “herbul” ales de cei “vechi” este bourul, iar numele său, mai puternic decât tunetul și ermeticul adevăr vor rămâne “moșie”, “scară” și “scaun” pentru cei încoronați, ocrotiți de Dumnezeu și biruitori în numele Crucii: Acceptăm delimitările și atingerile conceptuale propuse, precum și contaminările mitice din analiza lui Vasile Lovinescu
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
și crucea pe care o poartă între coarne semnifică 2 procese care duc la Renovatio Mundi - “volatilizarea fixului” și “fixarea volatilului”, identificarea cerbului cu Mercur fiind explicată prin labilitatea sa, prin funcțiile psihopompă și cosmică. Pentru Vasile Lovinescu, Cerbul și Bourul sunt arhetipuri coplementare. Există o identitate de fond între marile mituri si legende ale taurologiei. Legenda vânătorii lui Dragoș e sacrificarea Taurului Primordial de către Mithra, a lui Seth de către Horus, act al regenerării Arborelui Lumii, care înscrie microcosmosului în macrocosmos
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]