885 matches
-
biserică din Cicău (jud. Albă), în Acta Musei Napocensis, XIII, 1976, p.285-291. · Vechi icoane româneᗰti din Transilvania (sec. XV-XVI), în Revistă Muzeelor ᗰi Monumentelor, seria Monumente istorice ᗰi de artă, 1977, 46, nr.1, p.51-61. · Zugravi de ᗰcoală brâncoveneasca din Transilvania primei jumătăᘰi a secolului al XVIII-lea, în “ᗠtefan Meteᗰ la 85 de ani”, Cluj-Napoca, 1977, p.413-416. · ᗠtefan Zuravul de la Ocnele Mari, în Acta Musei Napocensis, XIV, 1977, p.401- 406. · Inscripᘰii medievale româneᗰti din Transilvania, în
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Vestigii inedite de la Văd, în Ars Transsilvaniae, XII-XIII, 2002-2003, p. 77-79. · Mihai Viteazul, ctitor ᗰi ocrotitor al artei ᗰi culturii româneᗰti din Transilvania, în vol. Mihai Viteazul ᗰi Transilvania, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, p. 143-152. · Date noi privind biserică brâncoveneasca din Făgăraᗰ, în Ars Transsilvaniae, XIVXV, 2004-2005, 163-166. Recenzii · Corina Nicolescu, Argintăria laică ᗰi religioasă în ᘠările Române (sec. XIV-XIX), Bucureᗰti, 1968, în Studia Universitatis, Historia, 1969, fasc. 2, p. 153-154. · Ion Apostol Popescu, Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
din anii 1889-1890. Astăzi, biserica "Vintilă Vodă" este un monument important al patrimoniului românesc, ce ilustrează elocvent perioada tranziție și mari transformări în arta arhitectonică bisericească a sfârșitului de secol XVII, perioadă ce avea să preceadă și să anunțe stilul brâncovenesc.
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
din lemn de brad cu lucrături de sculptură în lemn de tei, poleită cu schlachmetal și executată cu multă finețe. Clopotnița, construită în anul 1936 prin concursul primăriei de atunci, este de o frumusețe arhitectonică deosebită, având elemente din stilul brâncovenesc. Casa parohială este în stil românesc, cu parter și etaj, unde se află un balcon cu elemente florale în piatră. Pictura bisericii a fost spălată de mai multe ori în cursul anilor, ultima data fiind restaurată și vernisată după cutremurul
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
să adâncim sau aprofundâm ura și diferențele ci mai degrabă, să muncim pentru "noi bastioane", pentru o nouă identitate: transilvanismul. ul s-a manifestat în literatură din inițiativa contelui János Kemény care în 1926 a invitat în castelul său din Brâncovenești 28 dintre cele mai proeminente personaje literare maghiare din România care au acceptat soarta minoritară. La castelul de la Brâncovenești a fost fondată asociația culturală Helikon, la reuniunile căreia au participat Áprily Lajos, Berde Mária, Jenő Dsida, Jékely Zoltán, Károly Kós
Transilvanism () [Corola-website/Science/335973_a_337302]
-
transilvanismul. ul s-a manifestat în literatură din inițiativa contelui János Kemény care în 1926 a invitat în castelul său din Brâncovenești 28 dintre cele mai proeminente personaje literare maghiare din România care au acceptat soarta minoritară. La castelul de la Brâncovenești a fost fondată asociația culturală Helikon, la reuniunile căreia au participat Áprily Lajos, Berde Mária, Jenő Dsida, Jékely Zoltán, Károly Kós, Aladár Kuncz, József Nyírő , Sándor Reményik, Szemlér Ferenc, Tamási Áron, László Tompa, Albert Wass și mulți alții.
Transilvanism () [Corola-website/Science/335973_a_337302]
-
Ctitoria aparține marelui spătar Mihai Cantacuzino. Construcția a fost renovată în 1860 de Doamna Maria Ghica, motiv pentru care a fost numită de locuitorii orașului ""biserica Fundenii Doamnei"". Biserica este monument istoric, . Deși construită în epoca de înflorire a stilului brâncovenesc, ctitoria spătarului Mihai Cantacuzino, terminată la 1 mai 1699, prezintă alte trăsături decât monumentele epocii. În primul rând, edificiul este mai puțin lung ca de obicei, iar turla de pe naos, lipsită de postament, pare scundă. <br> Biserica de plan triconc
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
decorul neobișnuit al fațadelor, care include motive ornamentale în stuc preluate din miniatura persană: măsuțe cu vaze de flori, chiparoși, havuzuri, palate, ramuri înmănunchiate de lămâi. Atelierul care a efectuat aceste lucrări a contribuit probabil și la decorarea interiorului palatului brâncovenesc de la Potlogi. Picturile murale din interior au fost executate de atelierul lui Pârvu Mutu (1657 - 1735). În pridvor poate fi văzută o amplă compoziție a celebrului zugrav, înfățișând ""Judecata de apoi"".
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
cerere care a fost și ea acceptată. A fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Țării Românești, fiind foarte evidentă influența bizantină. Sfințirea catedralei s-a făcut într-un cadru festiv la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
unei străzi din cartierul Progresul, din orașul său natal, Brăila. O altă stradă cu numele de se află la Timișoara. Dar nu și la București, orașul pe care a încercat să-l modernizeze scoțându-l din amprenta stilului greoi, cel brâncovenesc. Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. La sfârșitul anilor 30, scrie împreună cu Marcel Iancu și Horia Creangă, broșură "Către o arhitectură a Bucureștilor", o încercare de a prefigură un București modern care păstrează valorile trecutului. Concomitent, apare revista " Simetria
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
1978, 1980); U.R.S.S.(1972); Cuba, Spania (1979); Franta, Anglia (1983) Un volum postum de poezii, Lotofagii, al pictorului și graficianului Octav Grigorescu, care se încheie cu un text autobiografic, a apărut de curând, editat de Centrul cultural al palatelor brâncovenești de la Mogoșoaia și îngrijit de fratele său, Ion Grigorescu. Născut în 1933, dispărut in 1987, Octav Grigorescu a avut la dispoziție nu mai mult de 54 de ani pentru a lăsa o operă singulară. A lucrat imens. Desenator, gravor și
Octav Grigorescu () [Corola-website/Science/322200_a_323529]
-
prezent. Prima amenajare de pe valea râului Colentina o constituie Lacul Mogoșoaia amenajat odată cu construcția, în 1702, a palatului Mogoșoaia de către Constantin Brâncoveanu. Deși în decursul timpurilor barajul care creează lacul a fost refăcut, nivelul luciului de apă în zona complexului brâncovenesc a fost menținut același până în prezent. În jurul anului 1935, sub direcția lui Nicolae Caranfil, Uzinele Comunale București (UCB) au întreprins lucrări de asanare a văii Colentina în partea de nord a municipiului București. Lucrările, proiectate de profesorul Dorin Pavel cuprindeau
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
s-a devotat pictorul Paul Gherasim, atunci când a simțit nevoia, unui tipar active de solidaritate, între el și alți pictori, afini prin cuget și atitudine. Numele Grupului Prolog, ce figurează și în exerga actualei expoziții personale, deschisă la Muzeul Palatelor Brâncovenești Mogoșoaia, nu are o îndreptățire de tehnicism estetic, nu se revendică de la analogii din istoria spectacolului - cutare parte precedând intrarea Corului, la antici, ori articulând uvertura și primul act, în partiturile tragediei lirice, cum o elaborase clasicismul. Dacă adopta scriitura
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
de stat a Familiei Regale de azi. Ansamblul arhitectonic a fost proiectat in anii 1930 de tânărul arhitect Marcu, structura fiind deopotriva armonioasă cât și încarcata de simboluri ale trecutului si prezentului. Palatul, o combinație de stil maur cu cel brâncovenesc, este înconjurat de Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti. Palatul a fost dat în folosința Regelui Mihai, ca fost șef de stat în 2001. De atunci palatul găzduieste evenimentele publice și private ale Familiei Regale. Aici au loc ceremoniile de
Reședințele Casei Regale a României () [Corola-website/Science/319981_a_321310]
-
la Cristești, Sălașuri, Sânvasii, Sighișoara și Târgu Mureș. După cucerirea daciei de către romani, apar pe teritoriul județului o serie de castre - așezări fortificate, amplasate pe văile pricipalelor cursuri de apă. Urme ale unor astfel de așezări au fost descoperite la Brâncovenești, Cristești, Călugăreni, Sărățeni, Sighișoara. Între aceste castre existau drumuri care facilitau comunicarea, dar erau și rute strategige de comunicarea cu celelalte castre din alte zone. Un astfel de drum unea castrele de la Odorheiu Secuiesc, Inlănceni, Sărățeni, Călugăreni, Brâncovenești, Orheiu Bistriței
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
descoperite la Brâncovenești, Cristești, Călugăreni, Sărățeni, Sighișoara. Între aceste castre existau drumuri care facilitau comunicarea, dar erau și rute strategige de comunicarea cu celelalte castre din alte zone. Un astfel de drum unea castrele de la Odorheiu Secuiesc, Inlănceni, Sărățeni, Călugăreni, Brâncovenești, Orheiu Bistriței.
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
la pont bun, la intrarea sau la ieșirea după cum - în și din Piața Elca, străvechiul miez comercial și al oficialității din Craiova, străjuit de Bănie și de ruina bisericii Sf. Dumitru de o parte, și de cealaltă de vestitul han brâncovenesc al Hurezului, devenit și pentru puțină vreme al "nemților cu coadă", al austriecilor cotropitori, și în ultim: Căimăcămia, aceasta până la "arsul Craiovei". Era pe vremea lui un conglomerat de ruinături, din care dăinuiesc și azi în strada Hurezului ziduri urmașe
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
continuat liceul în Moldova, la Roman, absolvind liceul „Roman Vodă” (secția modernă) în 1920. S-a înscris apoi la Facultatea de Medicină din București pe care a absolvit-o în 1925. După stagiile de medic extern și intern la Așezămintele Brâncovenești a obținut diploma de doctor în medicină și chirurgie și dreptul de liberă practică. În 1927 s-a căsătorit cu dr. Dumitru Bagdasar cu care a avut o căsnicie model. Proaspăt căsătoriți, soții Bagdasar au plecat în Statele Unite, la Boston
Florica Bagdasar () [Corola-website/Science/303847_a_305176]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălțat, două nivele cu două foișoare-balcon la etaj și un alt balcon la parter, spre stradă. Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea florală a registrului superior. Construit la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu impunător aflat pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană. Situată pe Strada
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Medișoru Mare) • (Merești) • (Mugeni) • (Ocland) • (Odorheiu Secuiesc) • (Porumbenii Mici) • (Sâncrăieni) • (Sânsimion) (Bățălar) • (Breazova) • (Călan) • (Chitid) • (Cinciș) • (Deva) • (Grădiștea de Munte) • (Hunedoara) • (Mugeni) • (Rapoltu Mare) • (Sarmizegetusa) • (Sântămăria Orlea) • (Strei) • (Valea Lupului) • (Văleni) • (Vețel) • (Agrișteu) • (Albești) • (Aluniș) • (Apold) • (Band) • (Bățos) • (Bogată) • (Boiu) • (Brâncovenești) • (Călugăreni) • (Călușeri) • (Cecălaca) • (Ceuașu de Câmpie) • (Chețani) • (Citau) • (Cristești) • (Cornești) • (Criș) • (Daia) • (Gălești) • (Glodeni) • (Gogan) • (Gurghiu) • (Iernut) • (Ivănești) • (Lechința) • (Loțu) • (Măgherani) • (Morești) • (Moșuni) • (Ogra) • (Ormeniș) • (Papiu Ilarian) • (Reghin) • (Saschiz) • (Sângeorgiu de Mureș) • (Seleuș) (Stejărenii) • (Șaeș) • (Șapartoc) • (Sfântu Gheorghe) • (Tăureni) • (Târnăveni
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
domniță moldoveancă, băneasă, care s-a ocupat in mod deosebit de filantropie și viața duhovniceasca, prin ctitorirea și restaurea de edificii social-filantropice și bisericești. Este cunoscută publicului larg ca băneasa , soția ultimului dintre Brâncoveni, banul Grigore Brâncoveanu (1767-1832), ctitoră a Spitalului Brâncovenesc din București, și ca schimonahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu din mănăstirea Văratec, Neamț. s-a născut în anul 1776 în familia de mari boieri moldoveni Balș, fiind fiica vornicului Teodor Balș (1743-1810), înmormântat în necropola boierească din Iași, biserica Sfântul Dumitru-Balș
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
Cuplul nu a avut copii, dar a înfiat o fetiță, pe Zoe Mavrocordat, fiica Catrinei Mavrocordat, soră a Saftei, în martie 1824. Zoe Mavrocordat a devenit astfel prin adopție Zoe Basarab Brâncoveanu, moștenitoare, la moartea părinților adoptivi, a fabuloasei averi brâncovenești. Pe Zoe, fiica lor adoptivă, au decis să o mărite cu postelnicul Gheorghe Bibescu, care a devenit ulterior domn al Țării Românești. Banul Grigore și Băneasa Safta Brâncoveanu s-au îngrijit de biserica Sfânta Treime din Brașov, de mănăstirea Bistrița
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
de piatră simple, puțin îngustate spre vârf, terminate cu capitele late fară ornamentație. Tâmplele coloanelor și bolta pridvorului sunt acoperite de picturi murale. Decorațiunea murală interioară în schimb este deosebit de bogată lucrată în tehnica "fresco", de zugravi cunoscuți ai epocii brâncovenești, semnăturile acestora fiind incă bine conservate. Incinta mănăstirii este de formă poligonală, aproape trapezoidală, având lungimea, pe axul E-V de 60m, cu latura vestică măsurând 67m și cea estică 30m. Ea este compusă din zidul exterior pe care sunt
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
15m și o grosime a zidurilor de cca 2m. Primul cat este inaccesibil, iar etajele 2 și 3 sunt prevăzute cu găuri pentru tragere, având rol în defensiva complexului mănăstiresc. Ultimul etaj, care adăpostește clopotnița, este adăugat probabil în epoca brâncovenească. Rolul defensiv al primelor faze ale incintei mănăstirii se pot vedea foarte bine pe zidul de lângă turn ce mai păstrează meterezele și drumul de strajă, astăzi părți a podului chiliilor. Începuturile mănăstirii sunt obscure, pierdute în pâcla deasă a timpului
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
ridicate biserica mare a mănăstirii și o mare parte dintre clădirile actuale. Noua biserică a așezământului a fost pictată în 1926-1932 în frescă de pictorul Gheorghe Eftimiu din București în stil neobizantin, cu motive obișnuite în bisericile românești din epoca brâncovenească. Biserica a fost sfințită la 2 octombrie 1932 de episcopul Cosma Petrovici (1921-1947) cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Biserica de la demisol se sfințește cu hramul „Izvorul Tămăduirii și s-a folosit ca biserică de iarnă pâmă la 1954. La câțiva
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]