3,717 matches
-
1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Sânmihaiu Almașului, județul Sălaj Descrierea stemei Stema comunei Sânmihaiu Almașului, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint și despicat în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află Sfântul Arhanghel Mihail de argint, ținând în mâna dreaptă o spadă, iar în stânga un taler. În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261993_a_263322]
-
argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Sfântul Arhanghel Mihail dă denumirea localității. Albinele indică numărul satelor componente ale comunei. Biserica de lemn declarată monument istoric face trimitere la personajul religios anterior invocat și exprimă tradiția religioasă a locului. Brâul undat reprezintă hidrografia zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261993_a_263322]
-
de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Galați Scut tăiat; cîmpul inferior despărțit în două cartiere printr-un brîu median pe verticală; în cartierul superior, în cîmp roșu, profilul combinatului siderurgic redat în argintiu; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, silueta unui cargou văzut din față și o macara așezată pe un zid, avînd la bază trei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
pe un zid, avînd la bază trei fascii ondulate, totul în argintiu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o carte aurie cu scoarță, colțare și cheutoare din care iese o coloană argintie avînd la partea superioară o facla aurie; brîul care desparte cele două cartiere inferioare are reprezentat în cîmp auriu un caduceu de culoare neagră. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Coțofenii din Față, județul Dolj Descrierea stemei Stema comunei Coțofenii din Față, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu undat albastru. În partea superioară, în câmp auriu, se află o coțofană. În partea inferioară, în câmp verde, se află un spic de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257833_a_259162]
-
elementelor însumate ale stemei comunei Petreștii de Jos, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Petreștii de Jos, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dextra, în câmpul roșu, tăiat de un brâu undat de argint, se află deasupra o cruce treflată de aur, iar dedesubt un vultur de argint. În senestra, în câmp albastru, se află un munte de argint și o floare de colț din același metal, cu stamine de aur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270646_a_271975]
-
albastru, se află un munte de argint și o floare de colț din același metal, cu stamine de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea treflată simbolizează credința locuitorilor. Brâul undat reprezintă hidrografia localității, râul Hășdate. Floarea de colț și vulturul simbolizează flora și fauna din zonă. Muntele face referire la Cheile Turzii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270646_a_271975]
-
Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Izvoarele, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Izvoarele, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, de argint, tăiat în pal de 3 brâie undate, de culoare albastră. Între brâiele undate se află câte o crenguță de brad cu câte 3 conuri, în culoare naturală. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crenguțele de brad
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
elementelor însumate ale stemei comunei Izvoarele, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Izvoarele, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, de argint, tăiat în pal de 3 brâie undate, de culoare albastră. Între brâiele undate se află câte o crenguță de brad cu câte 3 conuri, în culoare naturală. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crenguțele de brad cu conuri naturale arată că localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137675_a_139004]
-
Iisus, Pe dealul cel mai de sus. Lăcaș de rugăciune să ne fie De-atunci și până în vecie. Din vremea lui Mircea dăinuiește, Pe credincioși îi ocrotește. De vitregii a fost ferită, Deși din lemn e construită. Încinsă cu îngust brâu de lemn, Forma acestei funii este semn, Care ne face să fim mai demni, Evlavioși, buni credincioși, Să știm să respectăm strămoșii În care încă ne dorm moșii. Ctitorii, protoșii, slujitorii, Protosul Macarie, Tinca Mărăcineanca, Doamna jupâniță Stanca Și alți
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1429461436.html [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
putere ceșcuța de lut în mâna tremurândă, încât băutura i se revărsase printre degete. Începuse rar, șovăind: „Era pe timpul războiului. Au plecat mulți pe front. Am ajuns de lucrau și femei în laminor. Cald, săracele, nu se puteau dezbrăca până la brâu ca... bărbații. Trist, foarte trist... să lucrezi cu femei în laminor. N-aș mai lucra, să știi... Nooo!...” „Și Petrescu?...” „Petrescu... Era la zincuire. Tot maistor. Afurisit de greu la zincuire. Să stai toată ziua cu nasu’ în băile de
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Umbra_pe_tulpina_unui_nuc.html [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
fără zgomot, ea alunecă în cercuri, formând vălurele care înaintează amenințător până la picioarele noastre goale. Unde să te ascunzi? Pentru că, oricât ai fugi, oricât te-ai înălța, ea vine și vine și vine și crește, ajungându-ți la genunchi, la brâu, la piept, la gât ... până te înghite cu totul. Senzația de neputință este copleșitoare, poate mai cruntă decât înaintarea implacabilă a apei. Condensarea unor imagini-blitz din viața scursă, irosită sau nu, are oare darul de a servi drept trunchi de
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Săndica a simțit că Mircea a fost nemulțumit de gestul său, așa că trebuia să facă ceva pentru ca atenția iubitului său să se abată de la prezența sa în slipul minuscul, pe vârf de munte. Mergea pe lângă el și îl ținea de brâu să se sprijine, mereu solicitându-i săruturi mici și mai ales, îi plăcea să-i fie sărutat boticul ce tot și-l țuguia. Observă cu tristețe că și coborârea de pe munte solicita ceva efort, acest lucru desigur îl va simți
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403283318.html [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
Era ceva special. Ce auzise despre familia lui Mircea începea să se adeverească, mai ales atunci când au ajuns la superba lor vilă cu etaj de pe strada Traian, construită într-un stil baroc, cu ferestre mari și arcade și cu un brâu deasupra ferestrelor de la etaj, plin de stucaturi, cu figurine de îngeri, lei sau războinici antici. Grădinița era o splendoare, cu trandafirii înfloriți și cu gladiolele multicolore ce-și etalau elegantele cupe florale sub mângâierea soarelui de după amiază. Daliile cu florile
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
Din stele-arzând eu am să-ți fac cunună. Altar ceresc va fi a ta privire Când voi sorbi din ochii tăi iubire. Să-ți curgă-n suflet dorința că un râu, Să nu o pierzi îți fac din ea un brâu, Și-l voi picta-n culori de curcubeu Amestecând prin el sufletul meu. Referință Bibliografica: Dor și dorința / Nastasica Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul VI, 22 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate
DOR SI DORINȚĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1466620938.html [Corola-blog/BlogPost/382007_a_383336]
-
Te interesează? Mi-ar face plăcere să mai fiu mângâiată. -Dacă pot, o fac. De ce nu. M-a dus în budoarul ei și m-a invitat să mă așez lângă ea pe canapeaua din fața oglinzii. Busc își ridică rochia, până-n brâu cum spune balada, apoi îndepărtează genunchii care străluceau alb în oglindă. A devenit vizibilă; „strada-ngustă” și-mi duce mâna spre ea. Degetul meu a pătruns în ea spre mirarea mea. Credeam că voi întâlni o rezistență. -Nu se mângâie
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472743316.html [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
nu mi-a plăcut deloc. Doi. Virgil își petrecea viața imobilizat într-un scaun cu rotile. Căzuse rău pe gheață în timp ce executa un salt la patinaj, direct cu spatele spre sol, șira spinării îi fusese afectată și rămăsese paralizat de la brâu în jos. Medicii fuseseră fermi: nu se mai putea face nimic. Nu va mai putea merge niciodată. Și astfel a fost nevoit să-și ducă zilele în ultimii ani. Aproape nemișcat, deplasându-se cu scaunul, fiind nevoit să se îmbrace
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1463779737.html [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > BUNICA MĂRIE... Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Bunica Mărie, cu poale albite, Si colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframa brodata cu spice de grâu, Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastra, Să beau din ulcica frumoasă de-argint. Iar prispa cu
BUNICĂ MARIE... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1497200984.html [Corola-blog/BlogPost/373512_a_374841]
-
din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422341352.html [Corola-blog/BlogPost/359038_a_360367]
-
din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului Împrimăvărare Din pleoapa firavă a iernii Pe cer se ivește o rază, Plăpânzi,ce-i drept,ghioceii Scot capetele să o vază! În rochie cu trei petale Și strânse-n mijlocel cu-n brâu Privesc peste întinsa vale Suratele să-și țină-n frâu. Brândușele și viorele, De sub un petec de zăpadă, Scot căciulițele-albăstrele Sub colțul ierbii în arcadă. Un mănunchi de ghiocei răsar . Pădurea este-o promenadă, De farmecul divin tresar, Iubirii sufletu
ÎMPRIMĂVĂRARE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1458419452.html [Corola-blog/BlogPost/368906_a_370235]
-
trupul acestuia și nu va fi prins făptașul. Între timp, „cazacii, în mulțime de două sotnii, descălecară și se înșirară înaintea primăriei, de-a lungul stradei principale. cazacii, cu priviri crunte, cu cușme mari și mițoase, cu iataganele lungi la brâu, aveau un aspect îngrozitor dar totodată și neobișnuit de atrăgător”. Cetele de cazaci au început să caute prin oraș, „au năvălit prin case, au lovit cu stratul puștei, au biciuit cu nagaica, au furat și jăfuit”. Ultimatumul și steagul de
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Cazacii_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
din când în când câte o privire celor care intrau. Un bătrânel - așa îi părea - târându-și anevoie papucii, se îndrepta cu farfuria ținută de mâinile sale tremurătoare spre o masă. De-a lungul pantalonilor de pijama, prinsă cumva de la brâu, îi atârna o pungă de plastic în care se observa ceva întunecat. Sonia își mută privirea în altă parte. Mergând pe culoar, văzuse pe pereți reclamele acestor pungi. Acum le vedea în realitate și putea înțelege cum se folosesc. Împinse
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473356530.html [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
Așteptare Ograda cu nuc sub ceață plutind, Mic voievodat la marginea râului, Primăvara în roua căzută din frunze , Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpăna
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Asteptare.html [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
de unde trebuia să apară fătuca de la școală. Cum o vedea că se întorcea acasă, se și repezea să o aștepte, stând rezemat de poartă, ca și când era din „întâmplare” acolo. Nici Anei nu-i displăcea Cosmin. Ana avea părul lung până la brâu și îi plăcea să i-l împletească țigănușul, care începea să-l aranjeze cu un pieptăn mare din os din corn de bou, de parcă îl mângâia, așa de ușoare îi erau mișcările, apoi îi împletea codițe și îi lega fundiță
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
alegorii...mi-e teamă! Am vrut s-o rup la fugă desculță, prin zăpadă Cuvinte grele m-au ajuns, ca pietrele de râu Mă țin s-ajung departe, versetele-ți sunt nadă Centura mea de castitate, cu nouă chei la brâu... Am vrut să mă retrag apoi, după un nor de ploaie Ca să m-absolv de vină, să mi se spele viciul Dar mintea mi-e fixată, cuvântul tău o-ndoaie Nu știu cât pot să mai îndur, de frumuseți, supliciul.... Antonela Stoica
SUPLICIU de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1486112486.html [Corola-blog/BlogPost/375503_a_376832]