605 matches
-
pe să descifreze misterul Creației și, totodată, propriul său mod de existență. Deoarece știe omul este prizonierul lui karrnan și în același timp posesorul unui "Sine" nemuritor, el dese peră în Brahman o situație comparabilă. Altfel spus, el recunoaște în Brahman două modi de a fi aparent incompatibile: "absolut" și "relativ", "Spiritual" și "material", "personal" "impersonal" etc. În Brihadăranyaka Up. (II, 3,3), Brahman este perceput sub două form corporală (și muritoare) și nemuritoare. Upanișadele medii 41 dezvoltă în mod mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
posesorul unui "Sine" nemuritor, el dese peră în Brahman o situație comparabilă. Altfel spus, el recunoaște în Brahman două modi de a fi aparent incompatibile: "absolut" și "relativ", "Spiritual" și "material", "personal" "impersonal" etc. În Brihadăranyaka Up. (II, 3,3), Brahman este perceput sub două form corporală (și muritoare) și nemuritoare. Upanișadele medii 41 dezvoltă în mod mai sistemat această tendință - atestată deja în Rig Veda - de a reduce totalitatea cosmică și constiin la un unic principiu. Kaâha Up. (în special
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
la cea "materială"; și mai jos încă, Marel Sine (mahăn ătmă), Spiritul manifestat în materie, urmat pe planuri progresiv descendente de alte forme de conștiință, de organele de simț etc. După Svetăsvatăra Up. (V, 1), în nepieri torul și infinitul Brahman se află, ascunse, cunoașterea (care asigură nemurirea) și ignoranța asimilată morții. Acest nou sistem de omologii implică o reinterpretare a vechii analogii dintre macrocosm și microcosm. De astă dată se pune problema pentru rsi, să înțeleagă "situația sa existențială", meditând
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
asigură nemurirea) și ignoranța asimilată morții. Acest nou sistem de omologii implică o reinterpretare a vechii analogii dintre macrocosm și microcosm. De astă dată se pune problema pentru rsi, să înțeleagă "situația sa existențială", meditând asupra structurii paradoxale a lui Brahman. Reflecția se desfășoară pe două planuri paralele. Pe de o parte, se descoperă că nu numai senzațiile și percepțiile, dar și activitatea psiho-mentală face parte din categoria fenomenelor "naturale". (Această descoperire, schițată în Maitri Upanisad, va fi elaborată mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
modalități contradictorii din Ființa Primordială permite a se da un sens existenței umane (nu mai puțin paradoxală, întrucât este dominată de legea lui karman, deși "conține" un ătman) și, în plus, face posibilă eliberarea, într-adevăr, înțelegându-se analogia dintre Brahman și manifestarea sa, creația materială, pe de o parte și ătman prins în năvodul transmigrației, se descoperă caracterul fortuit și impermanent al teribilei suite: ăvidya, karman, samsar a. Desigur, Upanișadele medii exploatează în mod diferit aceste noi descoperiri. Cele două
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
creația materială, pe de o parte și ătman prins în năvodul transmigrației, se descoperă caracterul fortuit și impermanent al teribilei suite: ăvidya, karman, samsar a. Desigur, Upanișadele medii exploatează în mod diferit aceste noi descoperiri. Cele două modalități ale lui Brahman sunt câteodată interpretate ca reprezentând un zeu personal, superior materiei (modul său impersonal de a fi); în acest sens se poate înțelege Katha Up. (I, 3, 11), care pune principiul personal, purușa, mai presus de modalitățile sale "impersonale" (avyakta, 41
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fost bine evidențiat de H. von Glasenapp, La philosophie indienne, p. 131. 43 Toate aceste interpretări vor deveni populare mai târziu. India înainte de Gautama Buddha lit. "nonmanifestat")44. Svetăsvatăra este și mai semnificativă, deoarece ea asociază speculațiile împrejurul Ființei absolute (Brahman) cu devoțiunea față de un zeu personal, Rudra-Siva. "Triplul Brahman" (1,12), Zeu imanent în întreaga Natură și în toate formele vieții (II, 16-17), este identificat cu Rudra, creator și distrugător al lumilor (III, 2). Cât privește Natura (prakrti), ea este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
indienne, p. 131. 43 Toate aceste interpretări vor deveni populare mai târziu. India înainte de Gautama Buddha lit. "nonmanifestat")44. Svetăsvatăra este și mai semnificativă, deoarece ea asociază speculațiile împrejurul Ființei absolute (Brahman) cu devoțiunea față de un zeu personal, Rudra-Siva. "Triplul Brahman" (1,12), Zeu imanent în întreaga Natură și în toate formele vieții (II, 16-17), este identificat cu Rudra, creator și distrugător al lumilor (III, 2). Cât privește Natura (prakrti), ea este măyă Stăpânului (Rudra-Siva), "magia" creatoare care înlănțuie toate ființele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Upanișade. S-a căutat, pe de o parte, să se separe principiul spiritual (ătmari) de viața organică și psiho-mentală, dinamisme care au fost "devalorizate" treptat, fiind înglobate în pulsiunile Naturii {prakrti}. Numai Șinele purificat de experiențele psiho-mentale era identificat cu Brahman și, prin urmare, putea fi considerat nemuritor. S-a căutat, pe de altă parte, să se descifreze și să se analizeze raporturile între Ființa totală (Brahman) și Natură. Tehnicile ascetice și metodele de meditație, urmărind disocierea Sinelui de experiența psiho-mentală
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
înglobate în pulsiunile Naturii {prakrti}. Numai Șinele purificat de experiențele psiho-mentale era identificat cu Brahman și, prin urmare, putea fi considerat nemuritor. S-a căutat, pe de altă parte, să se descifreze și să se analizeze raporturile între Ființa totală (Brahman) și Natură. Tehnicile ascetice și metodele de meditație, urmărind disocierea Sinelui de experiența psiho-mentală, vor fi elaborate și articulate în primele tratate Yoga. Analiza riguroasă a modului de a fi al Sinelui (ătman, purusa) și structurile și dinamismele Naturii (prakrti
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Prietenia Regelui Vistaspa cu Profetul putea constitui un model exemplar. Dar confruntarea se va preciza mai târziu, sub Sassanizi. Fenomenul este cunoscut și în alte părți: Prințul Siddharta a devenit Buddha, și soteriologia lui a înlocuit-o pe cea a brahmanilor. 107. Problema Magilor. Sciții Propagându-se spre apus, zoroastrismul s-a lovit de alte tipuri de religie și a suferit influențele lor. Tot astfel mazdeismul ahemenizilor nu a rămas nici el neschimbat. Xerxes, fiul lui Darius, a interzis în tot
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
degradarea zoroastrismului, sau, dimpotrivă, ca adevărații discipoli ai lui Zarathustra și ai misionarilor săi în Iranul occidental. Ei par să fi fost, în epoca Imperiului medic (secolul al VTI-lea), o castă ereditară de preoți mezi, comparabili cu leviții și brahmanii 39. Sub ahemenizi el reprezintă clasa sacerdotală, prin excelență. După informațiile lui Herodot, ei interpretau visele (I, 107 sq.), făceau profeții sacrificând cai albi (VII, 113) și în timpul sacrificiilor psalmodiau o "genealogie a zeilor" (1,132), ceea ce constituie indiciul că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în Kăușitakl-Upanisad, I, 3-6: sufletul celui care se angajează pe "drumul zeilor" (devayăna) este primit, printre alte zeități, de Mânași ("înțeleaptă") și de Căkshushî ("Clarvăzătoarea"), traversează apoi un lac și un râu, pătrunde într-o cetate și ajunge înaintea lui Brahman care-1 întreabă: "Cine ești?"61 Nici o aluzie la Podul Cinvat în Hădoxt Nask. Totuși Zarathustra vorbește pe larg despre aceasta (§ 103). E vorba de o concepție indo-iraniană, cunoscută de alte popoare indo-euro-pene, și atestată și în alte părți în istoria
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Mitologiile au considerat întotdeauna vinul drept o băutură divină. Chiar dacă nu era vorba de vin, sucul de Sôma era prezent împreună cu zeul focului, Agni, la ritualul jertfei din India vedică. Pentru ca efectul magic al sacrificiului să aibă loc, preoții indieni (brahmanii) îl aruncau pe zeul Sôma în focul sacru. De la Sôma, alcoolul (cuvânt care provine din expresia arabă din secolul al X-lea al kohol, semnificând "cel mai fin") a fost asociat cu focul iar amestecul îmbătător perceput ca o licoare
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
zeu al luminii, invocat împreună cu cerul, purtînd uneori și numele de Varuna; în morală era recunoscut drept protectorul adevărului și înțelepciunii, potrivnicul falsității și erorii, cel ce era invocat în jurămintele solemne, cel ce îi pedepsea pe strîmbătorii de juruințe. Brahmanii, ca păstrători ai purității sîngelui și tradițiilor aryas, spun că neamul lor a venit de undeva din vest, în India în secolul XXVll î.e.n. și toate tradițiile lor sînt aduse din țara de baștină, numită Bharata(Bihar + ata: tată, strămoș
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
365. Analizată din perspectiva esteticii tantrice, imaginea motociclistului care urcă și coboară coasta abruptă a unui deal redă simbolic Roata Timpului, ca Roată a Devenirii, Samsara. A regăsi Dharma-chakra (Roata Zeului, Atman), Roata timpului istoric înseamnă refacerea identității soteriologice Atman=Brahman și salvarea din ciclul Marii Roți, prin "poarta cea strâmtă", ori printr-un pod; cel care reușește devine Rege al Roții 366. Când centrul discuției celor trei naratori: Onofrei, Gologan și Zamfirescu, îl formează numele prietenului locotenentului de roșiori, ne
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
că "ar fi o schimosire a numelui brachman sau braman" (p. 186). Despre etimologia cuvântului blajin (sl. blaženǔ, "preafericit") care s-a confundat cu blajin, "blând, omenos" (sl. blažinǐ, "bun") și rocman (rohman) din sl. rachmanǔ (împrumutat din ar. rahman, "brahman"), în Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, ed. a II-a, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 182; Mihai Vinereanu, în op. cit., p. 138, nu stabilește o legătură certă între sl. blažinǔ "bun" și blajinii din mitologia românească
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cele mai vechi texte indice, prezintă transcendentul prin atribute care se exclud. Mai apoi, Sutrele brahmane și Upanișadele întrebuințează formule antinomice cu privire la existența divină și sufletul individual. Astfel, în Sutre se afirmă că Jiva, sufletul individual, este o parte din Brahman (existența divină), dar tot aici se susține că Brahman nu simte plăcere și durere. Or', pe de altă parte, Jiva simte plăcere și suferă. Explicația acestor paradoxii este, după Blaga 301, cel puțin dublă. Unii filosofi indieni concep pe Brahman
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care se exclud. Mai apoi, Sutrele brahmane și Upanișadele întrebuințează formule antinomice cu privire la existența divină și sufletul individual. Astfel, în Sutre se afirmă că Jiva, sufletul individual, este o parte din Brahman (existența divină), dar tot aici se susține că Brahman nu simte plăcere și durere. Or', pe de altă parte, Jiva simte plăcere și suferă. Explicația acestor paradoxii este, după Blaga 301, cel puțin dublă. Unii filosofi indieni concep pe Brahman drept acategorial (indeterminabil prin concepte) și atunci despre el
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Brahman (existența divină), dar tot aici se susține că Brahman nu simte plăcere și durere. Or', pe de altă parte, Jiva simte plăcere și suferă. Explicația acestor paradoxii este, după Blaga 301, cel puțin dublă. Unii filosofi indieni concep pe Brahman drept acategorial (indeterminabil prin concepte) și atunci despre el se poate vorbi antinomic, dar în sens metaforic, atributele contrare cu care e numit demonstrând insuficiența oricărei determinări conceptuale. Alții consideră că este determinabil și îl concep drept totalitate a existenței
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
302. În legătură cu antinomiile sau paradoxiile cuprinse în metafizica indiană veche, Lucian Blaga observă că niciodată acestea nu au primit o interpretare dogmatică, deși ar fi putut primi 303. De fiecare dată, ele au o perfectă justificare logică: în varianta lui Brahman ca transcendent acategorial, paradoxurile se justifică prin prisma ideii insuficienței oricărei determinări conceptuale; în cealaltă variantă interpretativă, ca întreg al existenței, formulările antinomice se justifică prin faptul că lui Brahman i se potrivesc toate atributele. În nici una dintre variante nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dată, ele au o perfectă justificare logică: în varianta lui Brahman ca transcendent acategorial, paradoxurile se justifică prin prisma ideii insuficienței oricărei determinări conceptuale; în cealaltă variantă interpretativă, ca întreg al existenței, formulările antinomice se justifică prin faptul că lui Brahman i se potrivesc toate atributele. În nici una dintre variante nu există motiv de ecstazie intelectuală, nici de transfigurare logică. Acest punct de vedere a fost contestat de către Sergiu Al-George. El consideră că Blaga a făcut aceste afirmații bazându-se pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paradox care traversează toată gândirea filosofică chineză. Pentru că, deși nenomabil, a fost totuși numit și i s-au căutat anumite diferențe pentru a putea fi înțeles ca idee. Dintre toate asocierile care s-au făcut, cel mai bine seamănă cu Brahman al indienilor, în sensul că despre acesta nu se poate spune nici că există nici că nu există, fiind dincolo de ființă și neființă. O altă idee care s-a construit în legătură cu Tao este aceea de "non-acțiune" sau de "activitate nelucrătoare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Sergiu Al-George, care leagă prezența structurilor antinomice în filosofia lui Blaga de filosofia indiană. Mai exact, indianistul român interpretează acest fapt din perspectiva ideii indiene de absolut și a celei despre metaforă și simbol. În absolutul impersonal și infinit (Brahman sau atman) Blaga descoperă relația dintre antinomic și incognoscibil (...) dar totodată descoperă rostul simbolului și al tăcerii"386. Pentru Sergiu Al-George, calea influenței este de la absolut și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul este un implicat al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
disimilare, cum este profanul lui Durkheim. Măyă este o realitate de esență antinomică, fiind ceva care există și nu există, având, deci, o natură inefabilă asemănătoare realității supreme. Ea permite un proces cognitiv antinomic, pentru că revelează și totodată ascunde pe Brahman. Ea realizează o identitate a contrariilor. Așadar, în dialectica aceasta a sacrului, mișcarea nu mai este între doi termeni contradictorii, total diferiți, ci între termeni în aceeași măsură similari și disimilari. Semnele acestei dialectici indiene pot fi regăsite în hermeneutica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]