888 matches
-
Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla în jurul mânăstirii. Cu un domeniu de opt sate și jumătate, cu poieni și bălți de pescuit, mânăstirea Tazlău trebuia să fie un puternic centru al ortodoxismului într-o regiune unde se stabiliseră mulți catolici fugiți din Transilvania
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acesteia existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul devenea “mânăstirea noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a dăruit acesteia, la 7 februarie 1403, două sate, Averăuți (Averești) și Hreațca. Între anii 1402-1407, domnul i-a mai dăruit poiana Vlădicăi, locul mai jos de Iași, deoarece
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domeniul domnesc. A cumpărat sate de la boieri și în momentul în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vinde în fiecare an un foarte mare număr de boi de pe moșiile sale, și veniturile sale sunt sporite mult de aceste iarmaroace. Vătafii aduc domnului în visterie, pe fiecare an, până la 400.000 bani de aur...” În afara vitelor crescute pe braniștele domnești, domnul percepe dijmă (desetină) de la locuitorii țării. În 1563, Despot trimisese în Polonia 1425 de vite mari pentru achitarea unui împrumut de 165.000 de florini. În numele domnului se percepea desetina (dijma) din oi, numită gorștină, la fel numindu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de curte, după cum menționa Dimitrie Cantemir. Se lua desetina din albine (miere-burdufuri de miere). Din privilegiile date mânăstirilor, prin care domnul le scutea de dări și slujbe, aflăm care erau aceste dări și munci, Atunci când se dă mânăstirilor locuri în braniștile de la Bohotin și de la Botne, pe Nistru, se menționează darea din mierea de albine. Dacă locurile, cu care erau înzestrate mânăstirile, erau scutite de dări, de munci, de vamă, la Nistru, cele rămase în proprietatea domniei erau, în secolul al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se menționează darea din mierea de albine. Dacă locurile, cu care erau înzestrate mânăstirile, erau scutite de dări, de munci, de vamă, la Nistru, cele rămase în proprietatea domniei erau, în secolul al XV-lea, foarte întinse și în aceste braniști domnești existau prisăci, încât desetina din albine trebuie să fi fost foarte mare, constituind un venit important pentru domnie. Un produs, care revenea în întregime domniei, erau pietrele din ceară de albine. În 1444, domnul dăruia mânăstirii Pobrata “toată ceara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lăudată pentru asta de mulți străini care ajung în Moldova. Domnul percepea o dijmă din toate viile, numită vinăriciul. O altă dare importantă era aceea din cereale, numită iliș, percepută de jitniceri. Pe lângă dijma din grâne se cultiva grâu în braniștele domnești, Dimitrie Cantemir amintind de braniștea de la Bohotin. Ocnele de sare aduceau venituri însemnate domnului. Țările Române au fost și în această privință dăruite de Dumnezeu, sarea fiind necesară atât în gospodăria omului, cât și pentru creșterea animalelor. Vămile au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care ajung în Moldova. Domnul percepea o dijmă din toate viile, numită vinăriciul. O altă dare importantă era aceea din cereale, numită iliș, percepută de jitniceri. Pe lângă dijma din grâne se cultiva grâu în braniștele domnești, Dimitrie Cantemir amintind de braniștea de la Bohotin. Ocnele de sare aduceau venituri însemnate domnului. Țările Române au fost și în această privință dăruite de Dumnezeu, sarea fiind necesară atât în gospodăria omului, cât și pentru creșterea animalelor. Vămile au constituit de asemenea o sursă de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domeniul lor, domeniu care era egal cu acela al regelui sau mai mare decât el. În Moldova, domeniul domnesc format din sate, târguri, locuri așa zise pustii, unde se aflau prisăci și pajiști, pe care pășteau cirezile de vite, din braniști și iezere și bălți era atât de mare în comparație cu moșiile celor mai mari boieri, încât descuraja orice încercare de împotrivire a unui boier. De altfel, toate pârghiile puterii se aflau în mâna domnului. El decidea în problemele de politică internă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în bani (camăna) sau în produse: podvoade, cai de jold, sulgiul (darea pe vite sau pe oi tăiate), ilișul (dare percepută pe cereale), bezmenul de ceară (darea pe ceară), ialovița de siliște (impozit plătit Porții Otomane în vaci grase), de braniște (moșie domnească folosită ca pășune și fâneață) ș.a. În alte documente era menționat termenul ispravnic, superior șoltuzului și pârgarilor; de exemplu: „ispravnici de Huși și Stănilești”. Funcția de ispravnic, menționată mai sus, ce o va înlocui pe cea de pârcălab
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Stancu, Zaharia, Locuri de mormânt, în „Luceafărul", an XIV, 1971, nr. 47/20 noiembrie Stăniloaie, Dumitru Părintele, Rugăciunea lui Iisus și experiența duhului Sfânt, Editura Delsis, Sibiu, 1995 Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, 3, Editura Minerva, București, 1974 Teodorescu—Braniște, Tudor, Emisiuni de altădată, în „Presa noastră", 1967, nr. 8/august Tomuș, Mircea, Cincisprezece poeți, Editura pentru Literatură, 1968 Tudor, Daniil Sandu, Taina Rugului Aprins, Editura Anastasia, București,1999 Ungheanu, Mihai, Amintirea mentorilor, Editura Viitorul Românesc, 2002 Vianu, Tudor, Figuri
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
min. 55), 24-22 (final). ȘTIINȚA: Bogdan (14 intervenții), Angheluță - Matei (8 goluri), Vântu (4), Burghel (4), Chiper (3), Ivan (3), Marin (2). Antrenor: Ion Arsene. HCM Buzău: Iordache (15 intervenții) - Rusu (8), Cîrstea (6), Horjea (4), Roșu (2), Paraschiv (2), Braniște, Chelaru. Antrenor: Romeo Ilie. Rătăciți în arbitraj Handbalistele de la Știința Bacău n-au avut ieri de luptat doar cu adversarele din Buzău, ci și cu doi băieți, îmbrăcați sumar, care s-au jucat cu fluierele în Sala Sporturilor din Bacău
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
incitante, uneori, amuzante, alteori. Prozatorul se deosebește net, în această privință, nu numai de celebrii "biografi" ai Junimii (G. Panu și Iacob Negruzzi), ci și de alți autori români care au redactat memorii sau jurnale, precum Maiorescu, Sextil Pușcariu, Valeriu Braniște și Liviu Rebreanu. Evenimentele deosebite care rețin pana scriitorului sunt următoarele: alegerile pentru Unire din 1859, domnia și detronarea lui Cuza (pe care l-a cunoscut personal, cu prilejul unei vizite a domnitorului la Dorohoi), venirea lui Carol I (10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
creastă. Găsim de cuviință a le consemna în cele ce urmează, spre folosul locuitorilor, ca și spre delectarea cititorului: 1. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug., Arinii Morii, 2 jug., La Moara din jos de sat, 800 stj., Grădina Ocolului Silvic 1200 stj., - prin reforma agrară 1922. - intravilan în Tinărog, Grădină de zarzavat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Institutul „N. Grigorescu” din București. BEJENARIU, Mihail, preot profesor doctor docent, autor de manuale și cărți; BOGOSIEVICI, Cazimir, profesor universitar doctor la Politehnica din Iași; BORDEA, Hariton, magistrat, consilier juridic al Universității „Al. I. Cuza” Iași, doctor în științele jurdice. BRANIȘTE, Constantin (n. 1914), profesor doctor inginer la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, autor; BULGARU, Ion (n. 1933), doctor în chimie, cercetător la Institutul Central de Chimie din București; BUTNARU, Vasile (1911-1968), cariera universitară, cercetător, autor; BUZDUGAN, Adrian, ( n. 22 aprilie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Trifan D. Gheorghe Tucherman I.Arnold Turculeț M. Vasile Vexler I.Lupu Voloacă Gh. Ioan Zota Gh. Gheorghe Registru matricol 79/1933. 1934, f. 241-276; Costin Clit,op.cit.,p.211. 1934-1935 Clasa a VII-a Secția literară Barcă C. Ștefan Braniște Gh. Constantin Copeleanu AI. Victor Chiriac I.Mircea Climescu P. Pavel Condurache Gh. Gheorghe Filip I.Matei Gheorghiu I.Vasile Klein H. Siegfried Lupu I.Victor Manoliu Gh. Dumitru Marcovici A. Solomon Mardare Tr. Mugur Tr. Mocanu A. Tudosie Motoc
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Olaru A. Oreste Rosenbaum L. Lazăr Șișca Gh. Vasile Stăvar V. Cezar Stoian I.Gheorghe Constantinescu E. Victor Demel L. George Registru matricol 80/19341935, f. 233-258; Costin Clit,op.cit.,p.211. 1935-1936 Clasa a VIII-a Barcă C. Ștefan Braniște Gh. Constantin Climescu P. Pavel Condurache Gh. Gheorghe Filip I.Matei Ghiorghiu I.Vasile Klein H. Siegfried Lupu I.Victor Manoliu Gh. Dumitru Marcovici A. Solomon Mocanu A. Tudosie Musteața Ț. Aurel Oanea I.Alexandru Olaru A. Oreste Rosenbaum S.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
13. BĂLȚATU, GHEORGHE (1905-1778), inginer agronom.......................................................... 56 14. BÂRSAN, ANGELA (1921-2001), actriță ................. 59 15. BERLESCU, EUGEN MIRCEA (1953-2002), medic... 63 16. BODOR, GHEORGHE (1929-2002), muzeograf....... 66 17. BOIȘTEANU, ION (1924-1993), medic veterinar 68 18. BORODA, ION (1938-2003), poet........................... 71 19. BRANIȘTE, CONSTANTIN (1914-2001), inginer constructor ....................................................... 74 20. BRĂNIȘTEANU, DUMITRU (1904-1980), medic 76 21. BURSUC, ILIE (1923-2002), fizician ..... ................. 79 C 22. CARAMAN, CONSTANTIN (1939-2003), chimist...... 82 23. CHELCEA, ION (1902-1991), etnograf și geograf ..... 85 24. CHIPAIL, ASIA (1915-2001), medic ...................... 89 25. CHIRU
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de energia limbii, „Convorbiri literare”, aprilie 1999, p.81 -BROASCA, ȘTEFAN, Ion Boroda - poet al Galatei, „Plai românesc”, noiembrie 1998, p.7 -OLTEANU, MAGDA și MATEI, GHEORGHE, Am fost permanent un om bântuit, „Opinia Moldovei”, 28 aprilie 1998, p.4 BRANIȘTE, CONSTANTIN (1914-2001) INGINER CHIMIST Cadru didactic și cercetător, prof. univ. dr. ing. Constantin Braniște a slujit timp de peste patru decenii învățământul tehnic superior ieșean. Sa născut la 7 aprilie 1914, în comuna Boțești, județul Vaslui. A urmat școala primară în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
al Galatei, „Plai românesc”, noiembrie 1998, p.7 -OLTEANU, MAGDA și MATEI, GHEORGHE, Am fost permanent un om bântuit, „Opinia Moldovei”, 28 aprilie 1998, p.4 BRANIȘTE, CONSTANTIN (1914-2001) INGINER CHIMIST Cadru didactic și cercetător, prof. univ. dr. ing. Constantin Braniște a slujit timp de peste patru decenii învățământul tehnic superior ieșean. Sa născut la 7 aprilie 1914, în comuna Boțești, județul Vaslui. A urmat școala primară în localitatea natală și Liceul Cuza-Vodă din Huși, pe care l-a absolvit în 1936
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
iar în perioada 1962-1963 a fost secretar științific al Academiei Române, Filiala Iași. A fost veteran de război, participând în perioada 1 martie 1942 - 5 iunie 1945, la campania celui de-al doilea război mondial. Prof. univ. dr. ing. C-tin Braniște a încetat din viață, după o lungă suferință, la 13 iulie 2001, și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -IFRIM, SAVEL, Promoția 1949-1953 a Facultății de Chimie Industrială Iași , Ed. „Didactică Coresi” - București, p.17, 21
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]