2,542 matches
-
o parte și să scoată o brichetă Zippo, scăpărînd-o. Flacăra acesteia se reflectă scurt În pupilele ei dilatate. Uitînd de orice prudență, Marie se năpusti spre el cu mișcarea taurului care se repede la toreador și avu timp să vadă bricheta zburînd cît colo Înainte de a Încasa o lovitură cu dosul mîinii, În plină față, care Îi sparse arcada și o aruncă pe jos. Zgomotul sec al capului izbind solul se estompă cînd alunecă ușor În leșin, nedîndu-și seama că benzina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Prea bine, aprob din cap ascultătoare. — Te rog să-i pregătești tu patul și să aduci și un birou... cred că-și aduce laptopul cu ea. — Da, doamnă Geiger. — Melissa e o fată foarte isteață. Trish aprinde o țigară cu bricheta ei Tiffany. Extrem de motivată. Una din fetele din City. — Am înțeles, spun, înăbușindu-mi un chicot în clipa în care Nathaniel reușește să-mi dea jos espadrila. Cu ce se ocupă ? E avocată, spune Trish, și eu ridic privirea, rămasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nu l‑am socotit utilizabil. - Utilizabil nu‑i cuvântul potrivit. Voi doi n‑ați fi Îmbrăcat nici o sperietoare de ciori cu el. Ravelstein, fumător În lanț, care aprindea o țigară de la alta, s‑a tras Îndărăt, poate ca să evite flacăra brichetei, poate pentru că se scutura de râs. Când a fost În stare să vorbească, mi‑a răspuns: - Mă rog, nu era chiar Lanvin. Tu ai vrut să‑mi faci un bine. A fost un gest generos din partea ta, Chick, și Nikki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
câteva dintre posesiunile lui: stiloul Mont Blanc din aur masiv, ceasul de mână În valoare de 20.000 de dolari, cuțitașul de aur cu care Își reteza havanele obținute prin contrabandă din Cuba, cutia uriașă de țigări plină cu Marlboro, brichetele Dunhill, scrumierele pătrate din cristal greu, - mucurile lungi ale țigărilor din care pufăise nervos unul sau două fumuri și apoi le rupsese. Mormane de scrum. Lângă perete, pe un raft Înclinat, un elaborat set de aparate telefonice cu multe butoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
am scris adresa unde să‑l trimiți, mi‑a spus și mi‑a Înmânat un petic de hârtie. - E ca și făcut. - Am să‑ți Înapoiez banii. - Lasă asta! Mă Întrebam dacă nu cumva vreunul dintre musafiri Îi șterpelise o brichetă sau un bibelou și Ravelstein plătea acum răscumpărarea. Dar mi‑am spus că n‑are rost să‑mi bat capul. Îmi vorbise de apetitul lui sexual În continuă creștere. Îmi repeta: - Mă simt excitat, și ce pot face? Unii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
la prelegerile lui publice și participase la unele dintre seminariile noastre reunite. Aprecia mult părerile și glumele lui Ravelstein. Când conferenția la universitate, Ravelstein, având În spate o pancartă mare pe care scria „Fumatul interzis”, Își aprindea o țigară cu bricheta Dunhill și declara: - Celor care pleacă pentru că detestă fumatul mai mult decât iubesc ideile nu li se va simți lipsa. Rostea aceste cuvinte cu atâta comică seriozitate și bună dispoziție, Încât atunci când l‑a auzit, Pargiter s‑a Îndrăgostit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
rușine. Voluntar în Sonderkommando - lucrul cel mai rușinos care se putea face! — Nu cred, i-am zis. — Ba eu cred, a replicat el. Rușinos tare, a adăugat el. Nu mai vreau să vorbesc despre asta cât oi trăi. CAPITOLUL TREI BRICHETE... Gardianul care îl schimbă pe Andor Gutman la ora șase în fiecare seară este Arpad Kovacs. Arpad este un om ca un joc de artificii, vesel și zgomotos. Când a venit să-și preia serviciul la ora șase seara trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Nu le-a citit. Le-a lăudat pentru ce și-a imaginat el că ar conține. — Arată-le la toți ticăloșii ăia care se mulțumesc cu orice! a strigat el seara trecută. Spune-le-o verde-n față la toate brichetele alea împăcate cu soarta lor. Prin brichete înțelegea oamenii care atunci când naziștii veniseră la putere nu făcuseră nimic ca să-și salveze viețile lor sau ale altora, care se arătaseră gata să meargă supuși până la camerele de gazare, dacă așa voiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
pentru ce și-a imaginat el că ar conține. — Arată-le la toți ticăloșii ăia care se mulțumesc cu orice! a strigat el seara trecută. Spune-le-o verde-n față la toate brichetele alea împăcate cu soarta lor. Prin brichete înțelegea oamenii care atunci când naziștii veniseră la putere nu făcuseră nimic ca să-și salveze viețile lor sau ale altora, care se arătaseră gata să meargă supuși până la camerele de gazare, dacă așa voiau naziștii. O brichetă este, bineînțeles, o formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cu soarta lor. Prin brichete înțelegea oamenii care atunci când naziștii veniseră la putere nu făcuseră nimic ca să-și salveze viețile lor sau ale altora, care se arătaseră gata să meargă supuși până la camerele de gazare, dacă așa voiau naziștii. O brichetă este, bineînțeles, o formă obținută prin presarea pulberii de cărbune, personificarea însăși a comodității în privința transportului, depozitării și arderii. Arpad, confruntat cu problema de a fi evreu în Ungaria nazistă, n-a devenit brichetă. Dimpotrivă, Arpad și-a procurat acte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
gazare, dacă așa voiau naziștii. O brichetă este, bineînțeles, o formă obținută prin presarea pulberii de cărbune, personificarea însăși a comodității în privința transportului, depozitării și arderii. Arpad, confruntat cu problema de a fi evreu în Ungaria nazistă, n-a devenit brichetă. Dimpotrivă, Arpad și-a procurat acte false și a intrat în SS-ul maghiar. Acest fapt stă la baza simpatiei lui față de mine. — Spune-le să știe ce face un om ca să trăiască! Ce-i așa de nobil să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Arpad și-a procurat acte false și a intrat în SS-ul maghiar. Acest fapt stă la baza simpatiei lui față de mine. — Spune-le să știe ce face un om ca să trăiască! Ce-i așa de nobil să fii o brichetă? mi-a zis el seara trecută. — Ai auzit vreuna din emisiunile mele la radio? l-am întrebat. Crimele mele de război se petrecuseră prin intermediul programelor radiofonice. Am lucrat la radio ca propagandist nazist, am fost un antisemit spurcat la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
vânt și le-a măturat pe toate, iar eu am rămas gol și moale. M-am liniștit. Pui i-a dat un pachet din care ea a tras o țigară lungă și subțire, pui i-a aprins-o cu o brichetă metalică, pui a pus bricheta în buzunar și a făcut semn la picoliță, picolița a venit, pui a zis că vrea un suc, că e cu mașina, picolița a adus sucul, pui a plătit imediat și a dat pe gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pe toate, iar eu am rămas gol și moale. M-am liniștit. Pui i-a dat un pachet din care ea a tras o țigară lungă și subțire, pui i-a aprins-o cu o brichetă metalică, pui a pus bricheta în buzunar și a făcut semn la picoliță, picolița a venit, pui a zis că vrea un suc, că e cu mașina, picolița a adus sucul, pui a plătit imediat și a dat pe gât sticla de parcă ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
la ora adevărurilor. — Adică vrei să fiu rău, să fiu bătăuș, sau ce? - Nu mă înțelege greșit... Nu știu cum să spun. Hai să nu mai vorbim despre asta. Vrei o țigară? — Nu. — Dă-mi, te rog, țigările de pe pervaz... Mulțumesc. Și bricheta. I-am întins pachetul și bricheta. Le-a luat cu mâna dreaptă, care-i tremura puțin, și a scos o țigară. S-a chinuit s-o aprindă vreo treizeci de secunde - bricheta făcea scântei care-i săreau pe obraz. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fiu rău, să fiu bătăuș, sau ce? - Nu mă înțelege greșit... Nu știu cum să spun. Hai să nu mai vorbim despre asta. Vrei o țigară? — Nu. — Dă-mi, te rog, țigările de pe pervaz... Mulțumesc. Și bricheta. I-am întins pachetul și bricheta. Le-a luat cu mâna dreaptă, care-i tremura puțin, și a scos o țigară. S-a chinuit s-o aprindă vreo treizeci de secunde - bricheta făcea scântei care-i săreau pe obraz. În sfârșit, cu un gungurit de satisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mi, te rog, țigările de pe pervaz... Mulțumesc. Și bricheta. I-am întins pachetul și bricheta. Le-a luat cu mâna dreaptă, care-i tremura puțin, și a scos o țigară. S-a chinuit s-o aprindă vreo treizeci de secunde - bricheta făcea scântei care-i săreau pe obraz. În sfârșit, cu un gungurit de satisfacție, a reușit să tragă primul fum. - Ai... așa, un fel de nevinovăție pe față, a continuat. Am mormăit ceva, plictisit. - Bine, am hotărât că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Nu-i așa că nu te-ai uitat direct la flacără? — Nu-ți face griji, zise Hugo. Dacă era să fie, crede-mă că până acum eram deja orb. O țigară? Nu, mulțumesc. Scoase o Gauloise și o aprinse cu o brichetă din aceea antică, cu butoi, care scoate ditamai flacăra. — Credeam că fumezi Sobraine pastel, observai eu. —Azi nu. Nu merg cu hainele. Cu mâna grea de inele de argint, îmi arătă pantalonii în carouri alb cu negru, cămașa albă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Măcar de data asta nu au reușit să-ți ia geanta. — O, excelent, se răsti Steff un pic mai veselă. Ce dracu’, acum ar trebui să fiu recunoscătoare sau ce? — Așa, bravo, așa-mi placi. Uite, ia o Silk Cut1. Brichetele au scăpărat, fetele au tras adânc în piept, în timp ce eu împingeam de ușă s-o deschid. — Încep să înțeleg de ce și-a făcut Lisa gașcă, spuse Steff pe un ton morocănos, dând fumul afară. Poate ar trebui s-o întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
care vorbea ca și cum s-ar fi adresat mesei. Rămase apoi pe gânduri și scotoci în haină până dădu peste un pachet de țigări. Luă una și le oferi și celorlalți, care acceptară tăcuți. Gubern, avocatul, se grăbi să caute o brichetă și să-i ofere foc șefului său. — Înțeleg problema dumneavoastră, spuse Stevens, după ce scoase o gură de fum. O înțeleg și aș vrea să o rezolv. Își împreună mâinile într-o atitudine de implorare. Dar, înțelegeți poziția noastră. Industria mondială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pot emoționa publicul mai mult decât zece mii de muncitori cerând un tratament corect. Căută în buzunare, nu găsi țigări și întinse mâna cu siguranța că Gubern îi va oferi de îndată un pachet. Îl luă fără să-l privească, aprinse bricheta pe care celălalt i-o dădea și se instală pe iarbă, sub un bananier. Poate că o să vă par cinic, spuse el, dar vă asigur că nu vreau decât să fiu sincer. Mă interesează să rezolv această problemă repede și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Înțelegi ce discutăm? Carabinierul clătină afirmativ din cap. Americanul Își Încrucișă picioarele la nivelul gleznelor și scoase un pachet de țigări din buzunarul cămășii. Îl Întinse italienilor, Însă amândoi refuzară cu o scuturare din cap. Își aprinse o țigară de la brichetă, având grijă s-o adăpostească În căușul palmelor de vântul inexistent, apoi strecură atât pachetul, cât și bricheta Înapoi În buzunar. — E vorba de treaba asta cu doctorul, nu-i așa? Întrebă el, lăsând capul pe spate și suflând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de a-i da cuiva tălpășița în felul acesta... Individul se decise, în sfârșit, să spargă tăcerea, dar numai după ce scoase din buzunarul drept al impermeabilului un pachet de țigări, mototolit corespunzător, și își aprinse o altă țigară, cu o brichetă care se dovedi binevoitoare abia pe la a patra încercare. - Să știți că situația este foarte gravă, spuse, și nu reușesc să găsesc o cale de rezolvare. De-asta m-am gândit să vin la dumneavoastră, aveți experiență... Experiență în ce
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nou și strângerea sigură a unei pânze de păianjen. Strigă: - Taci! Taci! Se așeză în fața laptopului... 6 „Omul cu Tatuaj stătea pe bancheta din dreapta a Land Roverului și fuma un Camel fără filtru pe care tocmai îl aprinsese cu o brichetă Zippo de aur”... Privi cuvintele. - Pot să îmi exprim o umilă părere? Firesc, pot, ești conștient de asta. Comercial. Hollywoodian. De doi bani, adică, în cea mai mare parte dintre cazuri, iar acesta este unul dintre exemplele sugestive, nicidecum acea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
amândoi? Pierdem spectacolul. - Nu. Vreau să le văd privirile atunci când îi strâng de gât. Ploaia se înteți, iar huiduma coborâ geamul câțiva centimetri și scuipă. - A dracu` vreme, șefu`! De numărat bani, ha, ha! Omul cu Tatuaj nu râse. Scoase bricheta din buzunar și aprinse încă un Camel...” Merse din nou la fereastră. 10 minute. De ce nu? Am timp să mai beau un pahar. Am timp să mai scriu un paragraf. În 10 minute scap și de voi. Reveni la birou
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]