31,862 matches
-
să se lase învins, biruit. Privea și Ester într-acolo, înfrigurată strângându-mă de braț ori de câte ori bila aceea imensă, după lung balans, lovea zidul care se îndârjea să rămână în picioare, aruncându-i demolatorului, din când în când, câte o bucată de tencuială, o ciozvârtă de zidărie sau câte o halcă de pietroaie. Dăm peste câte o făcătură de-asta", a oftat inginerul, văzându-ne cum urmăream loviturile bilei ruginii, "de ne vine să credem că înadins nu se lasă spartă
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
morale burgheze". Și repetând parcă obsesiv: "o întrupare tipică a decadentismului culturii burgheze românești." Odată lipită această etichetă infamantă pe versurile lui T. Arghezi, critica proletcultistă își atingea apogeul. Opus igne auctor patibulo dignus. Poetul era eliminat pentru o bună bucată de vreme (6 ani) din literatura română. Ana Selejan trage concluzia că studiul-pamflet al lui Sorin Toma a reprezentat instaurarea criticii literare marxiste, atât de așteptată de către înalții politruci ai partidului. Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei își exercită imediat influența
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
un nod care se ține prea înverșunat de mijlocul lemnului, sparse țeasta care se ivi în calea loviturii, piezișe și ochiul lui din dreapta zări cu spaimă cum sare în lături, ca o așchie, o parte din cap. Cum țâșnesc departe bucăți storcoșite de creier. Văzu parcă cum se lasă frântă în zgârciurile pielii, urechea, ca o floare închisă în ea însăși și nefolositoare și începu să urle, să urle ca un apucat, fugind ca ducă-se pe pustii, bătând câmpurile, ca
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
unor indivizi banali, obișnuiți și nu unor eroi excepționali. Treptat ajungem să nu mai putem spune în ce fragment de lume ne aflăm, și atunci ne cuprinde o bănuială, care corespunde, fără îndoială, intenției scriitorului: că această lume făcută din bucăți nu este o lume imaginară, ci este lumea noastră de toate zilele, lumea oricărui individ anonim, că aici ne putem întâlni cu vietăți ca pisifonele sau putem fi urmăriți de umbre amenințătoare, (vezi ipostaza rea a câinelui de aer), că
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
Nash Kato, Meat Puppets sau alte uzine ale infernului. Bocancii izbesc furibund în podea. Virajele psihedelice ale musafirilor se fac auzite prin pereții niciodată suficient de groși. Răcnetele crapă tencuiala. Ai impresia inconfortabilă că plouă cu sânge și ninge cu bucăți de creier uman. Mintea nevinovaților din apartamentele învecinate e terciuită nemilos, dar nimeni nu schițează vreo urmă de protest. Ar fi complet inutil. Participanții la bairam n-ar auzi nici dacă li s-ar sparge ușa de la intrare cu un
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
climaxul meu legionar, l-am simțit aproape. Am câștigat enorm din prietenia lui. Contam pe această prietenie, ca să mă reîntorc în viața și cultura românească. Și acum s-a dus călcat de o mașină. Cu el se duce încă o bucată bună și foarte frumoasă din tinerețea mea. Mă simt și mai singur. Majoritatea oamenilor pe care i-am iubit sunt acum dincolo. La revedere, Mihai!" Reacția exegetului e și acum destul de severă: Nu putem aprecia sinceritatea lui Eliade atunci când scrie
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
care le adun din băile hotelurilor tale, europa au toate același parfum ca apa de colonie mărgăritar cumpărată din tutungerii nu înțelegi că lucrurile nu-s chiar atît de diferite acolo unde tu nu vei mai ajunge? * istoria e o bucată de zid într-un oraș din centrul europei istoria e un colț într-o fotografie în fiecare aurolac jerpelit e ceva din mine în fiecare cîine flămînd și hăituit e ceva din mine în bărbații beți și plini de vomă
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
mi-aș scoate mințile din mîinile celui ce nu se mai roagă decît atîrnat cu capul în jos 2 o femeie nu este decît un cîntec de lebădă o femeie nu este decît un gunoi fosforescent ce se masturbează o bucată de carne roșie macră bună sănătoasă fibră marfă ce trebuie violată cu creierul eu m-am născut gata violată de creierul meu 3. să-ți placă numai politica de culise a poeziei de cartier florile imobile și mari ale sîngelui
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
îndatoritor spațiul dintre freziile inodore știm că tu nu ești tu eu nu sînt eu și nici eu nu sînt tu și nici tu nu ești eu (eu și tu două obiecte umile ce-mpiedică lumea a se desface-n bucăți). Șterge Soarele de praf Șterge Soarele de praf ca pe o mobilă lustruiește-l cu gîndul în altă parte apoi deretică-n continuare fă ordine în restul odăii năpădit de umbrele ude ale unei ploi care n-a căzut niciodată
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
pretinde dovezi nici pămîntul care putrezește nici apa care putrezește nici soarele care putrezește și el nu se abat de la regulă doar sfințenia nu putrezește e un etern început gata cel mult a se sparge rece și inumană cum o bucată de sticlă. Păpuși Pînă și-aceste păpuși sînt dedate la furtișaguri asemenea unor servitoare netrebnice afară e-o inconștiență senină un cer lipit de trup cum transpirația.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
pe care abia îl auzi are legătură cu superproducțiile aburului ieșit din canale aburul repezit ca o floare fantastică să devoreze iarna foșnetul ăsta nu te-a părăsit niciodată se lărgesc luminile peronului subteran zgomotul pașilor crește spre uși când bucățile mari de sticlă glisează zgomotos e numai o umbră sonoră sub respirația aproape imperceptibilă prezentă vezi auzi simți gândurile futute Precul e un trotuar jupuit o dată cu distanța pașii îți consumă ceea ce cărțile numesc suflet micile chipuri în care ți-ai
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
de nevoie) și, tot râzând de ele, le învață. Cum se învață și iubirea. În Criptoportico, în Uccelliera. Stupid sunt de tandri. Consul se crede libertul. Cum scrie-n cartea sa, expertul, în dragoste, care o păți apoi, el dezghețând bucăți de vin din amintirea Urbei, dintr-un sloi. Printre tufișuri, rozmarin și spin, imperială e grădina, Domus augustana, Ce gol, presimți, ce rol, interpretează ei în Palatin pe lângă reședința Flavilor îmbrățișați sub pinii parasol? Cine-și secretă lin rășina, rana
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
nici nu se mai vede într-un colț al curții troace strînse de la casele în ruină vor fi însuflețite de-un foc generos ca o binecuvîntare dată unui întreg oraș demolat în acele ore pe zidul dinspre vecin pot prăji bucăți de pîine ori pot usca rufe e un decalaj de vieți netrăite ca atunci cînd barometrul indică ploaie în toiul caniculei și primești un telefon de la prietena din grecia care dispăruse acum mulți ani într-un naufragiu 4. (întîlniri) Întîlnești
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
îl vor pune la uscat ca pe o piele de lup hăituit, vor face din el buzunare în care se vor strecura mîinile unor străini care se vor tăia în cuta lăsată de tine, în golul din care, rupt în bucăți, mă voi trezi să te țin în brațe, așa cum făceam cînd te luam de sub duș, trup în care intram mistuit ca în flăcări cămașa lui Nessus, un pot de arginți lustruiți de degetele care au alergat peste sănii tăi ca
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
Zălog, Degustare, Venin. Mă oblig pe cuvînt de onoare și pe omenie a nu multiplica, tipări, răspîndi, comercializa aceste schițe, operațiunile de mai sus rămînînd excluziv la libera Dvs. voință și alegere, eu nemaiavînd nici un drept de nici un fel asupra bucăților de mai sus. De asemeni să confirm că nu există copii în circulație după schițele în chestiune, iar persoanele care le-au cunoscut au dispărut de mult." Din cuvîntul introductiv mai aflăm că textele fuseseră ,păstrate cu pietate zeci de
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
E.P.L., 1969), în fapt o selecție extrem de restrînsă din manuscrisul încredințat editurii. Am fost și eu implicat în destinul acelei cărți, întocmindu-i ca referent extern o călduroasă recomandare. Autorul și-a manifestat gratitudinea dăruindu-mi o copie manuscrisă a bucăților neincluse în volum (85 de proze). Nutream amîndoi speranța unei viitoare ediții adăugite. Din păcate, peste vreo doi ani, Vasilică Urechia a încetat din viață. Voluminosul dosar cafeniu (Amintiri. Caragiale, Doctorul Urechia, eu) a rămas să se odihnească în fundul unui
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
de a o da publicității avea, desigur, semnificația lui. O integrare mai bună în fluxul preocupărilor de durată ale autorului vădește studiul dedicat lui A. Mirea. Este, parțial, o revenire la tema tratată în Despre arta parodiei (cu observația că bucățile lui Topîrceanu date drept parodii după A. Mirea n-au fost compuse cu atare intenție, ci s-au născut ca scrieri autonome, în confluență cu formula Caleidoscopului) și, totodată, o "promisiune" a Antologiei umorului liric, ce va apărea peste două
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
Dați-mi un bec de 40 wați și-o sută și douăzeci volți!" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în neguri n-oi sta ca un putred sobol. Priviți! Hei, priviți cum răsare al beznelor frînte de-a pururi simbol - un bec luminos ca un soare! Bucata apare sub un titlu cam lung: Versuri despre becul cel nou sau cum înțeleg unii să-l "continue" pe Maiakovski, fiind dedicată "Lui Șt. Iureș, Gavril Mihai, Toma George Maiorescu etc.". în realitate, scrisă încă în timpul studenției, parodia persifla direct
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
sublimată în spirit, "așa cum o idee, la presiunea puternică a unei conștiințe, poate sublima în patetism". E ciudat și aproape inexplicabil cum o gîndire modernă, de subtilă răscolire a substraturilor, eșuează nu o dată în impresia de desuetudine care persistă în bucățile lui literare, oricît de infuzate cerebral ori "lucrate cu frăgezime" (I. Negoițescu) ar fi ele. E salvat în permanență de stilul cordial și ingenuu, reușind să-și îndeplinească pînă la sațietate dezideratul întru creație : Aș fi fericit să scot din
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
uita la tine de sus în jos apoi de jos în sus vor trage adânc aer în piept și vor mușca din abdomenul tău bronzat. Va trebui să stai de vorbă cu ei pe îndelete în timp ce gurile lor vor rupe bucăți din tine. După ospăț vor rămâne două tălpi trandafirii pe masă. Aruncă-le în marea pură oh tu copilă crelioasă copilă mânjită cu sânge pe obraz, aruncă-le și spală-te în baia comunală. Dragă eternitate Azi în oraș s-
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
te aștept și mâine sub felinar poate vii să mă vezi poate vrei să știi că vocea ta nesigură m-a lovit în moalele capului acum cerul se sparge deasupra mea plouă în piața pustie tună și fulgeră (din miezul bucății de chihlimbar mă privește buimacă o zână) Zid Am lăsat ceștile goale pe masa din lemn de nuc am ieșit să ne privim unul pe altul în lumina rece a dimineții ne-am oprit pe aleea galbenă frunzele se roteau
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
în hălci de muzică zdrențuite, dezghioca din carnea aburindă ochii albi cu miez vinețiu în care mai pîlpîia spaima vitei înjunghiate împroșcînd cu spumă roșu sidefie partiturile și primele rînduri. bemolii însîngerați clipoceau în vaietele orchestrei peste care cădeau încet bucăți de viscere din tavanul boltit. ai țipat și pereții s-au apropiat amenințător strivindu-ți pieptul cînd botul mielului hăcuit s-a închis prinzîndu-te în întunericul lui umed. te-ai trezit întins pe zăpadă. aproape de urletul galben, în valuri, al
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
alta a pomului, până în vârf, deasupra pământului, cu umbra ta în mână. - Unii spun că pe-a lui și-a lăsat-o în spatele calului cu opt picioare, ca să ajungă în ținuturile îndepărtate, unde trupul tău zace, ciopârțit în tot atâtea bucăți, câte litere numele tău are. - Alții spun că și-a lăsat-o întinsă pe țărâna de jos a mormântului tău până în clipa când șirul nesfârșit de numere te va scoate la lumină, spânzurat de o stea. Rugul de pe apă Trei
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
și eu am rămas în cameră și am zis vreau să-mi și ea n-a zis nimic și am zis peste genunchi și s-a întors cu mâna stângă prinsă cu unghiile în mâna dreaptă și obrazul ca o bucată de lemn și ochii și eu am zis vreau să-ți treci părul și ea nu a zis nimic se împlinesc mâine șapte de când părul ei nu mai e părul ei și nici genunchii mei genunchii mei termină odată mi-
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
Iulian, Mircea Iorgulescu și Alexandru Papilian. Pe Rodica o cunoșteam de cînd am fost la primul cenaclu bucureștean. Nu mai țin minte cine și ce a citit, dar felul în care vorbea ea m-a făcut să frecventez o bună bucată de vreme cenaclul acela. Prin 1982 sau 1983 ea a scris o cronică excelentă pentru "Europa liberă" despre volumul meu Linia vieții. Dat fiind că în sumarul lui se aflau și poemele din cauza cărora a fost retrasă de pe piață revista
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]