690 matches
-
Bălți: un oraș care crește”, profitând de statutul de profesor pe care l-a avut în acest oraș pentru o perioadă relativ scurtă. Și astfel se scrie încă o filă din peregrinările profesionale ale magistrului. În studiul „O colonie de bucovineni în Ținutul Fălciului” (1947) este vorba despre satul Rediu din ținutul Fălciului (de lângă Albeștiă, sat în care s-au stabilit 18 familii de bucovineni din localitățile Ciocănești și Iacobeni (județul Suceavaă. Profesorul Gugiuman face o analiză antropologică de profunzime, a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
astfel se scrie încă o filă din peregrinările profesionale ale magistrului. În studiul „O colonie de bucovineni în Ținutul Fălciului” (1947) este vorba despre satul Rediu din ținutul Fălciului (de lângă Albeștiă, sat în care s-au stabilit 18 familii de bucovineni din localitățile Ciocănești și Iacobeni (județul Suceavaă. Profesorul Gugiuman face o analiză antropologică de profunzime, a cauzelor și problemelor cu care s-au confruntat bucovinenii stabiliți aici în 1922. Sunt luate în analiză și motivele de ordin psihologic, geograful Ion
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Rediu din ținutul Fălciului (de lângă Albeștiă, sat în care s-au stabilit 18 familii de bucovineni din localitățile Ciocănești și Iacobeni (județul Suceavaă. Profesorul Gugiuman face o analiză antropologică de profunzime, a cauzelor și problemelor cu care s-au confruntat bucovinenii stabiliți aici în 1922. Sunt luate în analiză și motivele de ordin psihologic, geograful Ion Gugiuman făcând o demonstrație de interdisciplinaritate a geografiei dar și de finețe a gândirii sale. În 1948, lucrarea „Cartografierea populației prin metoda cercurilor proporționale - Evoluția
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
economică, Edit. Științifică, București,1943; Regimul hidrologic al Mureșului, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol.XXX., nr. 4, Iași,1944; Contribuții la istoricul cercetărilor meteorologice din Moldova, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol. XXXI, nr. 4, Iași; O colonie de bucovineni în Ținutul Fălciului, în „Revista geografică”, tomul III, fasc. 4, București, 1946; Frecvența inundațiilor la Bahlui, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol.XXXIV, nr. 2 5, Iași 1946; Cartografierea populației prin metoda cercurilor proporționale în „Revista științifică V. Adamachi”, vol
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nuanță etnică bulgărească în partea de S - E a acestui oraș, în celelalte cartiere, Plopeni și Răești, procesul de deznaționalizare fiind aproape terminat. Notă: Material prelut din „Sociologie Românească”, IV, nr. 1-3, ianuarie - martie 1939, p. 72-76 O COLONIE DE BUCOVINENI ÎN ȚINUTUL FĂLCIULUI Ion Gugiuman Trăind într-o regiune naturală anumită - munte, depresiune intra ori submontană, dealuri, câmpie etc. - elementul omenesc își adaptează funcțiile organismului său influențelor exercitate de către factorii fizici specifici regiunilor respective. Omul de munte, de exemplu, are
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
caz recent de colonizare voită a unui grup de locuitori dintr-o regiune muntoasă, a Carpaților Orientali, într-o regiune de dealuri silvo-stepice din ținutul Fălciului (Moldova). Care sunt faptele? În toamna anului 1922, un grup de 18 familii de bucovineni din satele Ciocănești și Iacobeni de pe valea Bistriței superioare (jud. Câmpulungă, sub impulsul informațiilor fascinante despre bogăția holdelor și a podgoriilor din Țara Moldovei - informații aduse de oamenii care în anii deficitari de după primul război mondial umblau ca și acum
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cumpărat, la marginea de nord și vest a satului Rădiu (Fălciuă, un rest de moșie rămas neexpropiat. Pe acest teren, în suprafață de cca. 200 hectare, și au întemeiat la marginea septentrională a vechiului sat Rădiu, o mică mahala - mahalaua bucovineni. Aici șiau construit gospodării după chipul și asemănarea celor pe care le avuseseră în satele lor de munte: case și grajduri cu pereții de bârne și cu acoperișul în două ape învălit cu draniță, cu coșare de șipci de brad
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sau localnicilor, ori vin numai în epocile muncilor agricole și a recoltării produselor câmpului. Aceștia practică așadar transhumanța agricolă. Să vedem acum care sunt cauzele care au stat și stau în calea stabilirii definitive și a dezvoltării acestui grup de bucovineni în regiunea noastră. O analiză cât mai sumară a condițiilor fizice din cele două regiuni - de unde au plecat și unde s-au așezat - ne va scoate în evidență o serie de fapte interesante asupra mediului de viață din cele două
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
este mult mai frământată: procentajul calmului lunar mereu sub 58, ceea ce indică o mare diferență în frecvența vânturilor. Din această prezentare și analiză sumară a principalelor elemente climatice a regiunilor de unde au plecat și unde s-a stabilit grupul de bucovineni, reținem că diferența dintre aceste elemente, așa de marcantă la unele dintre ele, este una din cauzele imposibilității de adaptare a celei mai mari părți a coloniștilor. Dar, în afară de aceste diferențe înregistrate de stațiunile metereologice respective, sunt și o sumă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
venirea lor aici le-a împuținat terenul de muncă și islaz. După ultima reformă agrară (1945), raporturile dintre localnici și coloniști au devenit și mai puțin prietenoase , din cauză prin cumpărarea în 1922 a restului de moșie de către cei 18 bucovineni, Rădenii s-au văzut acum fără posibilitate de a-și mai mări loturile vechi prin adausul unor noi parcele, fie ele cât de mici. Că n-au existat raporturi strânse de vecinătate între coloniști și localnici se vede și din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
județul Hotin (Basarabia) și județul Cernăuți (Bucovina). Erau două orașe despărțite de o apă. Noua Sulița bucovineană modernă și Noua Sulița basarabeană (rusească) plină de noroi, case din chirpici și locuitori săraci. Și nivelul material și cultural diferea foarte mult. Bucovinenii aveau la Cernăuți liceu românesc și Universitate cu facultăți în limba română. Aveau conștiința națională dezvoltată. La întoarcerea din refugiu, în vara anului 1941, am găsit casa complet devastată. În timpul ocupației sovietice bunicii au trăit cu frică deoarece începuseră deportările
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
George Călinescu capitala austriacă oferindu-i excelente mijloace de cultivare: biblioteci, muzee, teatre, ediții ieftine de clasici, reviste. Se simțea bine la Viena printre românii veniți la studii din toate provinciile românești, mai ales printre cei aproape o sută de bucovineni. Anii 1869-1872 aveau să fie foarte rodnici în cunoștințele acumulate. După cum se știe, Eminescu a frecventat prelegeri exclusiv de filozofie, audiindu-i pe Zimmermann, Barach-Rappaport și Vogt, apoi a asistat la cursuri de limbi romanice, de drept și filozofia dreptului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și bolilor și ai căror părinți erau decedați au fost duși în diferite orașe ale Rusiei unde, în “cămine de ocrotire“, își pierdeau identitatea, limba maternă, frecventau școli în limba rusă și, astfel, deveneau cetățeni sovietici. Urmașii românilor basarabeni sau bucovineni sub 40 de ani, deja nu mai vorbesc românește, cunosc vag evenimentele anilor 19401941 și nu știu cum au ajuns părinții și bunicii lor în Siberia, Kazahstan sau alte locuri din Rusia. Românii rămași în Basarabia, care erau considerați ca “refractari“ la
CALVARUL ROMÂNILOR, SUB OCUPAŢIA REGIMULUI STALINIST DIN 1940-1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1662]
-
avut consecințe tragice pentru populația românească din Basarabia, Bucovina de Nord, ținutul Herța și sudul Basarabiei. Anexarea la U.R.S.S., la 28 iunie 1940, a acestor provincii românești a fost urmată de măsuri represive și de deznaționalizarea românilor basarabeni și bucovineni de către regimul stalinist, deportări în masă și trimiteri la muncă forțată în Siberia și Kazahstan, în anii 1940 1950, a zeci de mii de persoane, de unde, unele, nu s-au întors nici până astăzi. Deportarea din 12-13 iunie 1941 29
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
de a se întoarce în “patria socialistă”, mai ales pentru acei care au rămas în 1940-1941 sub stăpânirea sovietică. La sfârșitul anului 1944 și începutul anului 1945, autoritățile sovietice de ocupație au procedat la ridicarea forțată a numeroși basarabeni și bucovineni; până la 31 martie 1945, din totalul de 54.576 refugiați trecuți pe listele predate Comisiei Aliate (sovietice), au fost “repatriate” 50.050 de persoane. Numeroși români din Basarabia și Bucovina de nord au adresat oficialităților române și străine memorii din
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
de la Moscova de a determina pe locuitorii veniți din cele două teritorii să se “repatrieze”. Acestora li se “acorda dreptul nestânjenit” de a se întoarce acasă și li se promitea hrană și transport gratuit. Verificările și “vânătoarea” de basarabeni și bucovineni a continuat în anii următori, fiind însoțite adesea de persecuții pe linie personală, de arestări, condamnări la domiciliu obligatoriu, la deportări în Bărăgan și la închisoare. Peste aceste suferințe și zile de restriște s-a așternut, timp de aproximativ 45
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
guvernator. După anul 1775 împărații Austriei au dus o politică de germanizare treptată a Bucovinei. Pe acest teritoriu au fost colonizați mulți germani, evrei, ucraineni, polonezi etc, astfel că structura demografică a populației s-a modificat mereu în defavoarea românilor. Dar bucovinenii au protestat deseori împotriva stăpânirii austriece. Amintim marea manifestație națională de la Putna din anul 1871, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii. Între principalii organizatori ai serbării s-a aflat și tânărul student și poet Mihai Eminescu
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
austriece. Amintim marea manifestație națională de la Putna din anul 1871, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii. Între principalii organizatori ai serbării s-a aflat și tânărul student și poet Mihai Eminescu. Puțin mai târziu, în 1877, bucovinenii au comemorat împlinirea unui secol de la asasinarea domnitorului-patriot Grigore alIII-lea Ghica. În ziua de 28 noiembrie 1918, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar multinațional și a luptei popoarelor pentru autodeterminare, Congresul General al Bucovinei a votat “Unirea necondiționată și
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
e gata să se stingă în orice clipă, dar recapătă scânteie atunci când reușești să realizezi ceva demn pentru urmași. În "Septentrion foaia societății pentru cultura și literatura română în Bucovina", Nr. 29 din 2007, la pagina 28, la rubrica "Cărțile bucovinenilor" mi-au publicat volumele: "Pe valurile vieții..." și "Peste vremi... Istoria unei generații. Promoția 1952 a fostului Liceu de Fete "Elisabeta Doamna" din Rădăuți, Editura Pim, Iași, 2007. Cu prilejul centenarului Asociației Învățătorilor bucovineni "George Tofan", Rădăuți, Mișcarea pentru progresul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
folosind ca tehnică acuarela pe hârtie udă. După un exercițiu lung a ajuns un adevărat maestru în tehnica acuarelei, lucrările sale emanând "un lirism intens de sorginte romantică". Își alege subiectele din domeniul istoriei, din peisajul brăilean sau din cel bucovinean. Uneori abordează și compozițiile metaforice inspirate din lupta omului cu natura. Liric prin datul naturii, se inspiră din poezia clasică, în special cea eminesciană, creând cicluri tematice, adevărate narațiuni pictate. În portret a ajuns la un rafinament și o virtuozitate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de Control”, numită „aliată”, dar în realitate rusească (conform înțelegerii între aliați). Din partea României se înființase „Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului”, care avea ca atribuție aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce reveneau României. În culegerea de documente numită “Basarabenii și bucovinenii, între drept internațional și dictat” (1995) sunt prezentate stenogramele ședințelor care au avut loc între cele două părți, precum și o serie de documente legate de problema „repatrierii” basarabenilor și bucovinenilor. Parcurgând astăzi, după mai bine de jumătate de veac, aceste
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
ce reveneau României. În culegerea de documente numită “Basarabenii și bucovinenii, între drept internațional și dictat” (1995) sunt prezentate stenogramele ședințelor care au avut loc între cele două părți, precum și o serie de documente legate de problema „repatrierii” basarabenilor și bucovinenilor. Parcurgând astăzi, după mai bine de jumătate de veac, aceste materiale de o reală valoare istorică, ne dăm seama cât de încordată și dificilă a fost misiunea părții române, în încercarea pe care o făcea de a se opune repatrierii
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
au avut loc se pot distinge mai multe etape. Unul din primele argumente aduse de specialistul comisiei de drept internațional, Alexandru Danielopol, era dreptul la opțiune al cetățenilor atunci când un teritoriu este cedat altui stat. El cerea ca basarabenii și bucovinenii refugiați în România să se poată bucura de dreptul la opțiune potrivit prevederilor dreptului internațional, respectiv să poată opta liber pentru cetățenia română sau cea sovietică, după cum doresc. El aducea în sprijinul acestei susțineri numeroase texte și exemple din legislația
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
permisiunea să plece la Moscova, în calitate de delegat al Comisiei Române pentru a susține cauza și a da explicațiile necesare, considerând că numai prin discuții contradictorii se pot lămuri problemele. El încheie nota cu următoarele rânduri: “problema acută a basarabenilor și bucovinenilor a devenit un capitol care în istoria românilor de peste hotare va trebui să aibă față de urmași conștiința împăcată că s a făcut tot ceea ce omenește se putea face pentru salvarea acestei populații”. Tot în vederea clarificării acestei probleme, partea română, prin
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
Ministerului Afacerilor Interne al României să aducă, până la 15 martie 1945, pe toți cetățenii sovietici, chiar și cu forța, și să-i predea reprezentanților Comisiei aliate de Control. Al. Danielopol arată, potrivit aceleiași stenograme, că „lăsând pe toți basarabeni și bucovinenii la discreția autorităților sovietice, aceasta ar constitui o adevărată crimă națională...” Reprezentantul american a sfătuit ca Președintele Comisiei Române pentru aplicarea Armistițiului să provoace o nouă discuție în problema definirii cetățeniei sovietice. Comandorul Brannen a încheiat: “Dacă nici în cursul
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]