4,786 matches
-
română Sherban Lupu, au apărut recent inclusiv în programele obișnuite ale Filarmonicii; au fost economisite importante cheltuieli de transport internațional. Trebuie să o recunoaștem, în actualele condiții, echipa managerială a instituțiilor noastre de concert, în aceste ultime situații ale Filarmonicii bucureștene, probează abilități dintre cele mai sbutile, probează imaginație, pentru a construi o stagiune ce poate lăsa impresia că aparține unei stări de normalitate. E drept, nu numai cu bani mulți se pot crea concerte valabile, chiar concerte-eveniment. Ne aflam însă
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
Constantin Țoiu ori d-ale gramaticilor - ...Ziariștii, publiciștii bucureșteni nu se gîndiră nici pînă azi, de la primul rezbel mondial încoace spre anul 2000 să aducă careva vro vorba de laudă "jupînului" lor de-acum trei sute de ani și ceva, ei care au sau avură și ei limba ascuțită și
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
ochiul sarcastic, nemilos, avid de scene grotești". Am recitit paginile lui Crohmălniceanu având sub ochi cea mai recentă carte a lui Ioan Lăcusta, În șoaptă, apărută la Editură "Cartea Românească". După ce a debutat la "Junimea" (e vorba, bineînțeles, de cenaclul bucureștean al lui Ov.S. Crohmălniceanu), Ioan Lăcusta a luptat mai apoi - cu succes - în rândurile Desantului ^83, volumul care avea să devină "blockbuster"-ul unei generații fulminante. Și, cum altfel nu se putea, într-o anumită secvență (cea mai importantă, după
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
vorbind, un eșec notabil, deși autorul continua să creadă că e capodopera sa. Memoria îl înșela pe autorul nostru și cînd notează "cu mare precizie" că în vara lui 1938, întîlnindu-se cu Cioran, ca doi noctambuli singuratici pe un bulevard bucureștean, autorul Schimbării la față a României i-ar fi spus că, aici, în România, nu se poate crea nimic valabil, condamnați la un etern anonimat datorită destinului de ignorare a limbii române și că o realizare posibilă e de înfăptuit
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
Europa 2000". Înaintea românilor au concertat, în Sala Filarmonicii, Orchestra RAI Torino, iar ulterior, Orchestra BBC Londra. Într-un asemenea context, dirijorul Horia Andreescu și Orchestra Națională Radio nu se reprezentau doar pe ei înșiși, nu reprezentau doar instituția Radioului bucureștean ci însăși imaginea noastră a tuturor, o imagine la care - oameni de rînd sau parlamentari, oameni de cultură sau oameni de afaceri - ținem cu toții, în importantă măsură. Este bine să menționăm acest lucru, din punct de vedere financiar, participarea românească
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
lucru, din punct de vedere financiar, participarea românească a fost asigurată integral de către partea germană. Resursele noastre, interne, în acest moment, nu ar fi putut susține o atare deplasare. Personal nu am asistat la concertul de la Köln. Deși mijloacele Radiodifuziunii bucureștene nu erau solicitate, am fost împiedicat în acest sens. Publiciști, critici de artă din afara instituției Radiodifuziunii bucureștene, nu au fost invitați. A fost refuzată inclusiv participarea unei echipe de reporteri aparținând Televiziunii publice; se dorea realizarea unui reportaj ce urma
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
interne, în acest moment, nu ar fi putut susține o atare deplasare. Personal nu am asistat la concertul de la Köln. Deși mijloacele Radiodifuziunii bucureștene nu erau solicitate, am fost împiedicat în acest sens. Publiciști, critici de artă din afara instituției Radiodifuziunii bucureștene, nu au fost invitați. A fost refuzată inclusiv participarea unei echipe de reporteri aparținând Televiziunii publice; se dorea realizarea unui reportaj ce urma a fi transmis de către TVR Internațional, un aspect al posibilei noastre integrări europene pe o direcție în
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
dorea realizarea unui reportaj ce urma a fi transmis de către TVR Internațional, un aspect al posibilei noastre integrări europene pe o direcție în care, în adevăr, putem fi competitivi. În cultură, în artă, în muzică. Din partea factorilor responsabili ai Radioului bucureștean, din motive greu de înțeles, nu s-a dorit acest lucru. Cine avea căderea să ne refuze? Cursa charter "Romavia", transportatorul formației, dispunea de locuri libere. Nu fac supoziții, nu cer motivații, dar nu pot să nu observ că politica
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
Societății Române de Radiodifuziune sunt, în momentul de față, cel mai bine retribuiți dintre oamenii de muzică de la noi. Alte aspecte privind concertul de la Köln? Aplauze entuziaste. Sala plină. Peste 2000 de melomani au venit să-i întâmpine pe muzicienii bucureșteni. Un public minunat pentru o muzică, în general, bine realizată! Melomanii noștri ar avea de la cine învăța. Ne bucurăm pentru succesul muzicienilor noștri și, este firesc să ne dorim ca nivelul atins la Köln să se constituie, treptat, într-un
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
tobe. Cum varianta apărută anul trecut în "ArtPanorama" i-a scăpat Cronicarului, versiunea definitivă publicată acum a fost o revelație prin originalitatea aliajului de fantezie, livresc (referirea la Borges se impune), umor, inteligență speculativă și poezie ce îmbracă o realitate bucureșteană familiară. Pentru un cititor impenitent de ficțiuni literare, Să auzi forma unei tobe chiar și prin ecran e o sărbătoare. * În secțiunile de arte, am remarcat eseul lui Andrei Mladinescu despre tabloul lui Paul Klee, Ad Parnassum, subtil și convingător
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
creînd un anumit conflict, rezolvat, cel puțin stilistic, în favoarea celei din urmă. După studii temeinice și documentate, între care monografia despre Agârbiceanu, în descendența unui D. Popovici, Mircea Zaciu a trecut pe neașteptate la maniera critică și istorică a școlii bucureștene, îndeobște respinsă de școala clujeană, fără a-și trăda însă vocația de pedagog și de cercetător al izvoarelor. Spiritul transilvan a fost pînă tîrziu pentru Mircea Zaciu, care nu s-a despărțit niciodată de Cluj, însoțit de o ciudată nostalgie
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
Frumusețea sunetului nu a compensat însă aplatizarea frazării și lipsa de vlagă, într-o piesă în care verva ritmică este esențială. Un moment inedit a fost apariția la pupitrul Madrigalului a lui Stelian Olariu, excelentul Maestru de cor al Operei bucureștene care a înfățișat o altă latură a lui Marin Constantin, cea de compozitor - 2 piese cu amprentă folclorică și scriitură rafinată. "Missa brevis" de Haydn cu Orchestra de Cameră Radio sub bagheta lui Horia Andreescu ne-a purtat în alte
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
toate scrisorile primite, adăugînd o mișcător recunoscătoare prefață. Fapta îl onorează, reamintindu-ne tuturor celor ce i-am fost prieteni și l-am stimat mult, de personalitatea fermecătoare și cuceritoare a lui Paul Georgescu. Paul Georgescu, Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie. Corespondență către Ion Simuț, prezentată și adnotată de către destinatar. Biblioteca Apostrof, 1999.
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
și o schiță de proiect. În '92 și '96, s-a votat geografic. Vestul țării a fost pentru schimbare. A apărut un clivaj. Da, dar la fel s-a votat și la București. Nu poate fi vorba de un separatism bucureștean. E vorba de aspirații conștientizate. Ele arată direcția bună. Ce am dorit noi, ca și bucureștenii, a fost ca reforma să reușească. Deocamdată, n-a prea reușit. S-ar putea ca la viitoarele alegeri să asistăm la o omogenizare teritorială
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
să fac o paranteză și să reamintesc că, din punct de vedere al mitificării, Nichita Stănescu se află într-o serioasă competiție cu Mihai Eminescu ; revistele de liceu nichitizează abundent, am văzut de curînd un exemplar al unui prestigios liceu bucureștean, liceenii se simt avangardiști și cîștigă premii cu poezii în stilul Frunză verde de albastru, un onorabil inspector financiar voia să mă convingă nu de mult că Nichita mînca și dormea poezește. E bine, e rău? Vorba lui Moromete, depinde
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
publicată. Dar pot fi considerate operă filosofică foiletoane de gazetă? Eventual, alături de cîteva cărți. Dar, repet, acestea din urmă nu există. Mircea Eliade, alt student al său strălucit, cîțiva ani chiar asistent pe lîngă conferința lui Nae Ionescu de la universitatea bucureșteană, povestește, în Memorii, că în lagărul de la Miercurea Ciuc, unde amîndoi fuseseră încarcerați pentru legionarism, profesorul i-a împărtășit gîndul să scrie o carte, Căderea în Cosmos, pe care însă n-a mai apucat să o redacteze pentru că, rău bolnav de
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
exact la antipod - nu e lipsit de interes să ne reamintim; ba chiar dimpotrivă, acum e momentul s-o facem! Presupun că domnia sa se va fi simțit în apele sale, vizionînd pe micul ecran vandalismele minerilor de la Costești, dezorientarea populației bucureștene potențial asediate (pentru a cîta oară, doar într-o decadă?) și poza caricaturală de Hannibal ante portas afișată pentru mass media de Miron Cosma. Ca să nu mai vorbim de ordinea de drept amenințată, sau de felicitările expediate de un senator
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
șoptit la un moment dat zîmbindu-i preotului, - că ne facem de rîs, încercam să-l înduplec. Ce-i venise lui să facă pe grozavul tocmai aici unde, orișicît, grandoarea locului măcar te obliga la respect... Ai grijă, strigai în argoul bucureștean ca să nu fim înțeleși, ai grijă că ginește mangafaua, te dai de Scaraoțchi. Mai bine, lasă, spune-i și tu o poezie, că ne facem de rîs, zi-i! Atunci, V. începu imediat să recite din Eneida, slăbiciunea lui: Vertitur
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
securiștii bazându-mă pe acea inițială apreciere de natură estetică. Ceea ce nu era frumos nu putea fi bun! Și invers! Eram - și probabil am rămas - un "kalokagathon"-ist impenitent! Mai târziu, după 1985, când am început să cunosc viața literară bucureșteană, impresia de acasă mi s-a consolidat: scriitorii buni erau în general și oameni de onoare, în timp ce leprele ce parazitau restaurantul scriitorilor erau, tot în general, niște rebuturi estetice. Când "grupul Barbu" s-a adresat lui Ceaușescu pentru a cere
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
competiția, concursurile tinerilor muzicieni performeri, se constituie într-o cale importantă de lansare în lumea cea mare a vieții de concert. Este drept, nu este unica. Dar este cea mai importantă. Astfel - mă voi referi doar la cazurile cunoscute publicului bucureștean - au apărut pe firmamentul vieții de concert, în acest ultim deceniu al secolului, personalități artistice pe cât de captivante pe atât de diferite cum sunt pianiștii Nelson Goerner, laureat al concursului de la Geneva, Mihaela Ursuleasa, laureată a concursului "Clara Haskil", tot
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
cererile sau ofertele de serviciu, lărgirea sensului cîte unui cuvînt (deosebit, menajeră), atribuirea de calificative ("zonă civilizată"), modul umanizat sau obiectualizat de a vorbi despre animale, îndrăznelile anunțurilor mai mult sau mai puțin matrimoniale, desemnările neoficiale ale cartierelor și zonelor bucureștene, pitorescul remarcabil și stilul hibrid al anunțurilor vrăjitorești, strategiile persuasive preluate de la publicitatea propriu-zisă etc. Reluînd acum, după o anumită pauză, trecerea în revistă a genului, pentru a înregistra eventuale noutăți (folosind paginile de mică publicitate din ultimele luni din
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
Kremnitz. Lucrurile sînt, așadar, destul de încurcate cu începuturile devenirii lui Tzigara-Samurcaș, care a fost, totuși după temeinice studii în Germania, din 1900 director al Fundației Universitare Regele Carol I, în 1912 profesor suplinitor la catedra de istoria artei la universitatea bucureșteană, director al Muzeului de Artă Națională din 1906, neizbutind să se titularizeze profesor la București, ci, în 1926, la Cernăuți. Piatra de temelie a Muzeului Național a izbutit să o pună în 1913. Dar clădirea de la Șosea, unde astăzi funcționează
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
întîlnire citadin: Mateiu Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu... "...În România, ca și în Franța, e romanticul timp al lui Napoleon al III-lea și al împărătesei lui, Eugenia, iar la București, agent oficial al Prea Puterei lor, e Beclard, după care multe bucureștene din lumea mare se prăpădesc. El, si nespus de muieraticul beizadea Mitică, șunt cocoșii Capitalei țării, după cum fusese, înaintea lor, o altă beizadea cu nuri, mult îndrăgitul de fuste printipe Iorgu... În alee, salcîmii și teii își ning zăpadă lor
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
Condeescu, un fenomen care depășește cu mult cadrul instituțional consacrat; Muzeul Literaturii... este acum un climat, un loc de confluenta a artelor, un reper cotidian pentru artiști, pentru numeroși oameni de cultură și pentru o bună parte din boema artistică bucureșteana. Dintr-o instituție necrofila, introvertita și glaciala, așa cum era înainte de 1990, cu privirile întoarse exclusiv către memoria difuza și către arhiva sistematizata, el a ajuns astăzi un factor dinamic al vieții culturale românești, un laborator în care se realizează atît
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
ne-am strădui să-i găsim un echivalent, caracterul ne scăpa. Nu-i de pe la noi. Nu ni se potrivește. Nu e, într-un cuvînt, autohton. El vine direct din apus, de la Paris, de prin jurul anului 1797. Și nu cu ifosele bucureștene ale bojuristului nostru de mai tîrziu. Nici cu amnezia conașului, căruia numele greblei nu i se revelează decît prin mișcarea nărăvașa a cozii proiectată în nas. Ci cu prestanta, cu morgă celei mai depline autenticități. Produsul este eminamente străin, importat
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]