1,277 matches
-
discordiile, războaiele interne care au stagnat înflorirea din cele patru secole ale dinastiei Han. în acele veacuri înflorise și cultura, comerțul și orașele. Filosofia confucianistă se generalizase, coexistând cu perceptele curentelor daoist și Yin-Yang și făcând loc, în paralel și budismului. Medicina chineză stă în acest timp mai mult sub semnul ei curent, pe axa om-cer, într-o viziune cosmologică pe care am mai întâlnit-o și în alte lumi antice. De aici refuzul disecțiilor, apărarea integrității microcosmosului uman de sub zodia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
înălța spre liniști omul amenințat imprevizibil. Acestor munți zeificați, japonezii le-au închinat poeme de o sensibilitate deconcertantă pentru europeanul infatuat și improvizator. Acești munți sunt scări între cer și pământ, între aspirația și obișnuința cotidiană. Între timp, Buda și budismul contemplativ a ajuns în arhipeleag înălțând temple, lampioane și chemări la meditație înainte de a bea ritualic ceaiul și după ce s-au aranjat florile. Verticalitatea bambușilor trimite omul la forjarea caracterului. Japonezii au trăit milenii cu medicina lor populară, cu experiența
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
școala de arte, care insista că vital este să te concentrezi asupra „marilor probleme“ - tăierea pădurilor ecuatoriale, distrugerea stratului de ozon, globalizarea - mai degrabă decât să-și ocupe gândurile cu niște plăți Întârziate la taxele de stat. Mai cocheta cu budismul - adică citea cărțile din domeniu, dar niciodată nu făcea pasul de a se integra Într-un grup de practicanți - și credea de asemenea că „universul ne dă ceea ce vrem“. De fiecare dată când banca Îi amenința că le va retrage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Jack. Ești tare supărată pe mine? Trebuie să-mi zici dacă ești. E tare nesănătos să ții lucruri În tine. Oare cât Îi trebuise lui Ronnie să treacă la starea de terapeut? Cam un minut? Pe lângă faptul că cocheta cu budismul, se ducea la un psihoterapeut de 16 ani Încoace. Phil o implorase să se ducă la terapeut - deși acum recunoștea că ajunsese să regrete asta amarnic. Pe vremea aia i se părea imposibil să ții pasul cu optimismul constant al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de la bursele viitorului. Toate astea se întâmplau în vederea păcii și a spațiilor de manevră pe care aceasta se bănuia că avea să le ofere. Pe de altă parte, erau cercuri în care se studia Biblia. Chiar și o introducere în budism a trezit un interes considerabil. Și, deoarece o multitudine de instrumente muzicale mai mici supraviețuiseră retragerilor bogate în pierderi din ultimii ani de război, zi de zi se reunea o orchestră de muzicuțe, repeta cu sârg în aer liber și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
proastă calitate, epuizat, marginal (vezi sensuri asemănătoare în folosirea cuvântului în romanul lui Kerouac, On the Road). Kerouac a încercat să îi adauge cuvântului conotațiile mistice ale lui beatific. Experiența mistică și revelațiile sale sunt foarte mult marcate de influența budismului, mai ales asupra lui Allen Ginsberg (vezi). Poveștile legăturilor picarești între membrii și figurile importante ale acestei generații (Ginsberg și Cassady, Huncke, Carl Solomon, Jack Kerouac, Burroughs) transpar din remarcabilul poem al lui Ginsberg, "Howl", precum și din romanul lui Kerouac
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
perfecțiunea mai degrabă prin ceea ce ni se întâmplă decât prin ceea ce facem, ar fi spus compozitorul în 1949" (în Rangno: 50). Cage, ca și mulți alți californieni mai puțin conformiști ai perioadei imediat postbelice, a fost atras de misterul Zen Budismului, ce invita la meditație și liniște. Cage a meditat profund, și a creat piesa care l-a cam descumpănit până și pe dodecafonicul Schoenberg, 4'33''. A fi părtaș la un eveniment muzical precum interpretarea (sau ne-interpretarea) acestei piese
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
arheală a căldurii erotice. Dar și în aceste cazuri arheitatea nu a dispărut complet. Pe de altă parte, identificarea cu diverse și numeroase euri, aparent străine propriei identități, constituie un spor de arheitate. Eminescu spunea, urmând ideea identității numerice din budism, că într-un om se ascund nenumărați oameni, pe care geniul îi descoperă cu forța iluminării lăuntrice. Cam în aceeași vreme, Rimbaud vorbea de heterogenia eului, iar, mai târziu, ca să dau un exemplu celebru, Pessoa și-a descoperit peste 70
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de exemplu, dreptatea sau utilitarismul, ci și aspecte particulare ale acestor teme. Astfel, pentru tema „uciderea”, v-ați g]și al]turi de intrarea principal] și subintr]ri care v] vor conduce la discuții asupra aspectelor etice ale uciderii în budism, hinduism și jainism, la distincția între a ucide și a l]să s] moar], la eutansie și uciderea în r]zboi, la analiza uciderii prin prisma teoriilor consecințialiste, deontologice, utilitariste și a teoriilor etice bazate pe conceptul de virtute, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și violent] în mod evident. În acest punct, Gandhi consider] preceptul jainist ahimsa sau „a nu face r]u și a nu r]ni o alt] ființ]” drept extrem de instructiv. În mod evident, nu vom trece cu vederea faptul c] budismul pune accentul exact pe același aspect. Gandhi recunoaște aceast] înv]ț]tur] și utilizeaz] preceptul negativ al nev]ț]m]rii pentru a defini satyagraha, astfel încât s] nu apar] nici un act de violent] sau v]ț]mare a unei ființe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
model de formare moral] alc]tuit din trei p]rți constând în practicarea virtuților și evitarea viciilor, practicarea meditației și dezvoltarea înțelepciunii. Prin intermediul C]r]rii în Opt Trepte omul are posibilitatea de a atinge idealul suprem de moral] a budismului. iii. Filosofia moral] a budismului În viziunea lui Buddha, elementul premerg]tor oric]rui sistem etic este conceptul filosofic de liber arbitru, în al doilea rând, distincția dintre bine și r]u, iar în al treilea rând, noțiunea de cauzalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tuit din trei p]rți constând în practicarea virtuților și evitarea viciilor, practicarea meditației și dezvoltarea înțelepciunii. Prin intermediul C]r]rii în Opt Trepte omul are posibilitatea de a atinge idealul suprem de moral] a budismului. iii. Filosofia moral] a budismului În viziunea lui Buddha, elementul premerg]tor oric]rui sistem etic este conceptul filosofic de liber arbitru, în al doilea rând, distincția dintre bine și r]u, iar în al treilea rând, noțiunea de cauzalitate în raport cu acțiunea moral]. Cel de-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constituie țelul tuturor acțiunilor omului). În raport cu st]rile jh³nas, concepte precum hedonismul și eudemonismul (în cadrul c]ruia „fericirea” îndeplinește același rol pe care îl are „pl]cerea” în concepția hedonist]) nu mai cunosc o aplicabilitate precis] în sfera eticii occidentale. Budismul poate fi asociat atât eticii consecințialiste, deoarece include idealul de fericire suprem], cât și eticii sociale de natur] utilitarist], datorit] preocup]rii pentru bun]starea material] și spiritual] a omului. R]mânând pe aceeași poziție utilitarist], putem sesiza și o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este pedepsit] prin lege. Așadar, anumite informații relevante cu privire la afirmațiile obișnuite pot fi obținute prin percepția senzorial], prin autoanaliz], prin observarea celorlalți etc. Ins] alte informații, cum ar fi consecințele faptelor asupra vieții viitoare, dep]șesc puterea noastr] de înțelegere. Budismul accept] ideea c] exist] mai multe trepte în dezvoltarea spiritual] și c] diferențele dintre percepția obișnuit] și cea extrasenzorial] sunt mai degrab] de nivel decât de tipologie. Noțiunea de „fapt”, despre care vorbește Buddha, precum și relevanță faptelor în raport cu valorile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost un adept al experimentalismului, percepând faptele așa cum acestea ap]reau în lumea real]. Dar în opinia sa, faptele reale prezint] o semnificație aparte în virtutea doctrinei budiste, semnificație ce reiese din ins]și natura lucrurilor, nefiind impus] din exterior. v. Budismul că etic] a valorii și a viciului Ca sistem etic preocupat de dezvoltarea moral] a omului, budismul a studiat atât natură st]rilor de r]u, care întunec] mintea, precum și st]rile mentale s]n]toase, care lumineaz] mintea. Sutta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sa, faptele reale prezint] o semnificație aparte în virtutea doctrinei budiste, semnificație ce reiese din ins]și natura lucrurilor, nefiind impus] din exterior. v. Budismul că etic] a valorii și a viciului Ca sistem etic preocupat de dezvoltarea moral] a omului, budismul a studiat atât natură st]rilor de r]u, care întunec] mintea, precum și st]rile mentale s]n]toase, care lumineaz] mintea. Sutta menționeaz] mai multe vicii: pofta, l]comia, r]utatea, ura, ranchiuna, ipocrizia, disprețul, invidia, zgârcenia, tr]darea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiile altruismului umanist cu noțiunea de ordine social], moral] și politic], toate aceste elemente fiind menite s] asigure bazele etice ale societ]ții. Deși formarea moral], ca o cale spre eliberare, reprezint] de fapt un ideal consecințialist, etică socio-politic] a budismului are un caracter deontologic, fiind o etic] a drepturilor și a datoriilor, dar și parte integrant] a eticii sociale, în general. În cadrul eticii sociale budiste, familia constituie un element central. În interiorul familiei exist] datorii reciproce care îi leag] pe membrii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viața adepților s]i, exist] un amestec consistent de ritualuri și practici aparținând fiec]rei culturi, care pe de o parte contribuie la îmbun]ț]țirea înv]ț]turilor lui Buddha, iar pe de alt] parte împiedic] propagarea acestora. Astfel, budismul conținu] s] se mențin] în mințile oamenilor în diferite stadii, cum ar fi cel al practicii obișnuite sau de ritual, cel al reflecției intelectuale sau de controvers] sau cel al descoperirii eului propriu prin practicarea meditației. Rererințe Cititorul interesat de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din perioada clasic] în pragul dezastrului. Aceast] dinastie s-a stins la puțin timp dup] moartea celui dintâi împ]rât. vii. Influență constant] a gândirii clasice La mijlocul Erei Întunecate, împ]rații din dinastia Han au declarat confucianismul că tao oficial. Budismul preluat din civilizația Indiei a adus elemente conceptuale de origine apusean]; aceste elemente au predominat în Chină mai ales în perioada Evului Mediu Timpuriu. Mai tarziu, pe fondul declinului budismului, a ap]rut o versiune mai nou] a teoriei lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rații din dinastia Han au declarat confucianismul că tao oficial. Budismul preluat din civilizația Indiei a adus elemente conceptuale de origine apusean]; aceste elemente au predominat în Chină mai ales în perioada Evului Mediu Timpuriu. Mai tarziu, pe fondul declinului budismului, a ap]rut o versiune mai nou] a teoriei lui Mencius. Doctrina confucianist] a suferit o serie de diviz]ri în interpretare, ins] teoria lui Mencius a fost acceptat]. Ambele reprezint] versiuni concurente de interpretare a intuiționismului nativ în etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
posedă ceea ce Hume numește „virtuți c]lug]rești”, printre care amintim umilință și castitatea; dar pe de alt] parte, Nietzsche nu pare s] considere compasiunea ca fiind o virtute care descinde din tradiții c]lug]rești precum iudaismul, creștinismul și budismul. Omul cu suflet în]lt]tor situat la nivelul spiritual a lui Zarathustra poate veni uneori în ajutorul celor s]rmani ca semn al puterii și m]rinimiei sale și dup] bunul s]u plac. El consider] c] sentimentele și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar la 90 de ani arăta ca de 30. În timpul domniei Împăratului Liang Wu (aprox. 500 e.n.) sistemul chinez de Îngrijire a sănătății a făcut un mare pas Înainte. În acea vreme, Bodhidharma Dharma, un budist indian care este fondatorul budismului zen, a venit În China să răspândească această credință. Dharma era al treilea fiu al unui rege indian, Sughanda. El aparținea respectatei caste a războinicilor și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei. A studiat budismul și, În
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
este fondatorul budismului zen, a venit În China să răspândească această credință. Dharma era al treilea fiu al unui rege indian, Sughanda. El aparținea respectatei caste a războinicilor și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei. A studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului. Dharma s-a stabilit În provincia Henan, În centrul Chinei, și a Început să propovăduiască budismul În templul Shaolin de pe muntele
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
rege indian, Sughanda. El aparținea respectatei caste a războinicilor și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei. A studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului. Dharma s-a stabilit În provincia Henan, În centrul Chinei, și a Început să propovăduiască budismul În templul Shaolin de pe muntele Song Shan. Este interesant de observat că templul Shaolin a devenit mai celebru pentru realizările În artele marțiale decât
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
din sudul Indiei. A studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului. Dharma s-a stabilit În provincia Henan, În centrul Chinei, și a Început să propovăduiască budismul În templul Shaolin de pe muntele Song Shan. Este interesant de observat că templul Shaolin a devenit mai celebru pentru realizările În artele marțiale decât pentru cele din budism. Motivul este faptul că Dharma nu a fost doar părintele budismului chinez
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]