924 matches
-
se volatilizează în așteptarea răsăritului de mâine. Apar și fluturii multicolori, greierii și-au pregătit elitrele de cântec, albinele s-au refugiat în casa șlefuită cu aur, pasărea magică a absorbit demult picăturile animate din palmă și a dispărut. Doar bufnița este gata să prevestească întunericul liniștii de dincolo. Incertitudinile scrijelesc mintea omului, parcă silexul tăios îi trece prin măruntaie, i se năzare că până și irișii din grădina-i sunt atrași de bolta plină cu vrăbii. Fântâna dintre arborii vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mai mult decât era cazul. Și, astfel, toată lumea a fost mulțumită. Nu și V.I., care s-a văzut iarăși ignorat. Așa că l-a înjunghiat în plină stradă, chiar pe corso, pe G. J. Fitacek (a nu se confunda cu Fitacek Bufnița, personajul dintr-un celebru roman). Care nici el n-a făcut caz de incident, fiindu-i rușine că a putut fi agresat de cineva nu mai înalt de 145 centimetri. Totuși, organele statului, considerând că micuțul nebun a devenit o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
din picturile lui Dali, pușculițe porci, pasări în care pui apa și fluieri, piulițe, lighene, lavoare. Căni și ulcioare, ceramică imitând porțelanul chinezesc sau ceramică îndantelată, ceramică decupată și ceramică deocheată, ceramică legată cu fâșii de piele, arici de ceramică, bufnițe; cred că niciodată nu mi-a fost dat să văd concentrate într-un astfel de spațiu atâtea forme din ceramică, bunul gust alături de cel îndoielnic, lucrul de valoare autentică alături de prostioare care te pot bucura doar pe parcursul a unei singure
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
specii neraționale - să nu mai fie valabil În acest caz. Și atunci, poate ar trebui să limităm conștient populația, fapt ce ar permite și limitarea dezvoltării tehnologice. Putem s’o facem? E bine, e rău? Se poate supune omul legii bufniței? Paranteză: bufnița hrănește un număr de pui proporțional cu cantitatea de hrană disponibilă, deși depune Întotdeauna un același, mai mare, număr de ouă; restul puilor pier. Da, atenție, bufnița nu-și produce hrana, precum omul, ci doar o caută. E
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să nu mai fie valabil În acest caz. Și atunci, poate ar trebui să limităm conștient populația, fapt ce ar permite și limitarea dezvoltării tehnologice. Putem s’o facem? E bine, e rău? Se poate supune omul legii bufniței? Paranteză: bufnița hrănește un număr de pui proporțional cu cantitatea de hrană disponibilă, deși depune Întotdeauna un același, mai mare, număr de ouă; restul puilor pier. Da, atenție, bufnița nu-și produce hrana, precum omul, ci doar o caută. E clar că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o facem? E bine, e rău? Se poate supune omul legii bufniței? Paranteză: bufnița hrănește un număr de pui proporțional cu cantitatea de hrană disponibilă, deși depune Întotdeauna un același, mai mare, număr de ouă; restul puilor pier. Da, atenție, bufnița nu-și produce hrana, precum omul, ci doar o caută. E clar că problemele ridicate de protecția mediului cer resurse cu mult mai mari decât În prezent și mai judicios folosite, fie măcar pentru a răspunde la această dilemă. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
este și zeița înțele pciunii, nebiruită în războaie, protectoare a artelor frumoase, a științei și a meșteșugurilor, ocrotitoare a ora șelor, născută, după legendă, din capul lui Zeus, gata înarmată cu scut, coif, lance și platoșă. Emblema zeiței Atena era bufnița, simbolul înțelepciunii. La romani ea s-a numit Minerva. Despre Athos se știe că este un munte în Grecia, în Peninsula Calcidică, locul unde se află o mulțime de mănăstiri ortodoxe, existente încă din secolul al XĂlea. Vreme îndelungată, cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
includă o nuvelistică de un larg evantai tematic: „nuvele comice, tragice, fantastice, unele cu caracter etnografic, altele mistice sau de moravuri”, cum le caracterizează S. într-o notă. SCRIERI: Sub semnul paloșului, pref. Șerban Cioculescu, București, 1989; Ma-ho, fiul bufniței, îngr. Constantin Măciucă și Getta Săvescu-Slătineanu, București, 1993. Repere bibliografice: Irina Petraș, „Sub semnul paloșului”, ST, 1990, 7; Ștefan Agopian, Barbu Slătineanu, un scriitor necunoscut (dialog cu Stroe Slătineanu), LCF, 1990, 38; Cornel Ungureanu, De la capăt, O, 1993, 12. I. D
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
Supărat, mânios. 165 Obișnuință. 166 Totdeauna te agăți de femeile frumoase și de rochiile lungi (franceză). 167 Ace cu gămălie lungi. 168 Haina. 169 Nepriceput, lipsit de îndemânare. 170 Cauciuc (la încălțăminte). 171 Birjar, vizitiu (de obicei, erau ruși). 172 Bufnițe. 173 A se cocoța. 174 Înalta societate (engleză). 175 Priveau cu binoclul. 176 Tur de forță (franceză). 177 Doamne (engleză). 178 Pariu. 179 Cocoțat. 180 Zdruncinați. 181 Trăsură închisă. 182 Șindrilă. 183 Ațâțați, stârniți. 184 S-a potolit. 185 Abruptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
grădinei botanice, prin intermediul primăriei. Ne-a rugat și pe noi să-l ajutăm pentru că omul se simțea depășit de posibilități, iar primăria nu avea nici spațiu și nici fonduri pentru a-i găzdui plantele. Am mai admirat și cele două bufnițe de care avea grijă bătrânul, pe care nu știu prin ce minune le domesticise. Erau cumpărate de la cineva și îi dădeau multe bătăi de cap lui nea Vida. Aveau colivii proprii unde locuiau, dar erau deschise și umblau unde și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
răpitoare, mai mergeau prin vecini și ucideau cîte o pasăre,iar oamenii veneau și reclamau,motiv pentru care nea Gheza trebuia să plătească. Avea înțelegere cu vecinii, să nu le prindă și să nu le ucidă, deoarece el plătea paguba. Bufnițele stăteau pe umerii bătrânului ca niște porumbei îmblânziți, iar el se simțea ca un rege. Nea Gheza spunea că unii vecini nu mai veneau să reclame, pentru că bufnițele ucideau găinile, iar ei le puneau în oală la fiert. Unii chiar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nu le prindă și să nu le ucidă, deoarece el plătea paguba. Bufnițele stăteau pe umerii bătrânului ca niște porumbei îmblânziți, iar el se simțea ca un rege. Nea Gheza spunea că unii vecini nu mai veneau să reclame, pentru că bufnițele ucideau găinile, iar ei le puneau în oală la fiert. Unii chiar admirau isprava bufnițelor care-și făceau meseria de răpitoare.Erau însă foarte precaute să nu le prindă câinii să le ceară socoteală. Dar despre Vida Gheze artistul scluptor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
umerii bătrânului ca niște porumbei îmblânziți, iar el se simțea ca un rege. Nea Gheza spunea că unii vecini nu mai veneau să reclame, pentru că bufnițele ucideau găinile, iar ei le puneau în oală la fiert. Unii chiar admirau isprava bufnițelor care-și făceau meseria de răpitoare.Erau însă foarte precaute să nu le prindă câinii să le ceară socoteală. Dar despre Vida Gheze artistul scluptor vreu să scriu și despre importantele monumente și obiectele scluptate lăsate în urma lui,care atrage
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
îmbătrâniți. Aurul verde al planetei ajuta aerul să fie muzical și plin de magie. Solul ca o mare de verdeață împrospătează casele mici și cele mari. Steaua înflăcărată coboară încet, dar în mister, iar luna vine mlădioasă împreună cu steluțele argintii. Bufnița stă cu ochii în patru și apără pădurea, liliacul stă și ascultă glasul dulce al doam nelor parfumate, lupul singuratic strigă după fericire, iar căprioarele adulmecă pericolul... Pădurea ascultă cu interes poveștile micilor cercetași, care adorm încet copleșiți de liniștea
ANTOLOGIE:poezie by Valentina-Daniela Mocanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_683]
-
cât dură drumul până la catedră, Luana gândi: "Te-ai ascuns în podul magaziei și ai stat la taclale cu Baba-Cloanța. Acum nu va mai fi la fel de simplu!" Se apropie de catedră cu ochii nefiresc de mari, ca o căutătură de bufniță, într-o stare generală anormală. Întinde mâinile cu palmele în sus. Palmele mici, albe, priviră spre înalt. Ca dintr-un cer înnorat se prăvăli peste ele cantul riglei de lemn. Cu putere. O dată, de două ori, de trei ori... De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
doboară la pământ, crește în toată măreția lui. Apoi, când îi e sorocul, înainte de a da mugurii, i se usucă ramurile, îi cad frunzele și moare. Rămâne de folos doar pentru ciocănitoarea care îl găurește căutându-și hrana, precum și pentru bufnița și cucuveaua ce-și fac în el cuibul. Aici zace un trunchi de stejar, și eroul care era întemnițat în el va călări acum cu cel căruia lupul i-a mâncat mâna, cu marele rege cu un singur ochi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
adună în volumul Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri (1932). După o încercare în dramaturgie - piesa Vâltoarea (sau Învingătorii) este acceptată în 1934 în repertoriul Teatrului Național din București, dar nu e reprezentată - mai dă tiparului „studiul psihico-social” Tâlcuirile bufniței albe sau Religia aristocrației intelectuale (1937), un volum memorialistic, Din volbura vremii. Însăilări (1939), și romanul Cântec în amurg (1942). Prezent cu niște amintiri în „Convorbiri literare” și cu însemnări de călătorie în „Jurnalul de dimineață”, după 1944 scriitorul nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
antimodernist și antidemocratic. Execrând, ca Lucrețiu, „aurul” care corupe totul, autorul propovăduiește o întoarcere la valorile cardinale (frumos, elegant și moral), singurele ce pot conduce la țelul dorit - „Țară mândră și oamenii destoinici și tari”. „Coloritul literar” al lucrării Tâlcuirile bufniței albe, ce ar fi fost cerut de C. Rădulescu-Motru, este destul de stângaci, pueril chiar pe alocuri, încât cititorul nu e convins în privința modalităților de atingere a obiectivelor, dar o anume vervă pamfletară nu-i lipsește autorului când descrie „decăderea” contemporană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
totuși, credibil și cu finețe înfiriparea iubirii dintre cincagenarul Andrei Codru și studenta Irina Severeanu, în ciuda numeroaselor obstacole exterioare sau interioare, a căror înfrângere asigură tensiune și dinamism intrigii. SCRIERI: Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri, București, 1932; Tâlcuirile bufniței albe sau Religia aristocrației intelectuale, București, [1937]; Din volbura vremii. Însăilări, București, [1939]; Cântec în amurg, București, [1942]. Repere bibliografice: Radu Stănescu, Unul din cei mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
1939]; Cântec în amurg, București, [1942]. Repere bibliografice: Radu Stănescu, Unul din cei mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
Radu Stănescu, Unul din cei mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii”, „Ordinea”, 1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii”, „Ordinea”, 1939, 2267; Iosif E. Naghiu, „Din volbura vremii”, F, 1939, 10; a. m., „Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii”, „Ordinea”, 1939, 2267; Iosif E. Naghiu, „Din volbura vremii”, F, 1939, 10; a. m., „Din volbura vremii”, „Jurnalul”, 1940, 109; Predescu, Encicl., 587
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
pădure cu rădăcinile-n sus, Un val cu gura deschisă, un nasture înaripat, un pitic mâncat de-o alună - și o portocală. Un drum răsucit de trei ori Și, la capătul lui, un ou de zahăr în care locuiește o bufniță de catifea, un țânțar de aur - și o portocală. Un șarpe de miere, o cheie de pâslă, Stele amorțite Una câte una - Și o portocală aruncată-n noaptea goală. Luna. ̋ (Nina Cassian, Jocul cu portocala) Scrie răspunsuri pentru următoarele
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]