893 matches
-
000 de români care încercau să se refugieze în România au fost blocați de trupe ale NKVD și un număr estimat la 200 dintre ei au fost uciși la Fântâna Albă. Teritoriul RSS Moldovenească a fost compus din Basarabia (cu excepția Bugeacului, și a ținutului Hotinului, alipite Ucrainei) și dintr-o parte a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (Transnistria), înființată în 1924 pe teritoriul Ucrainei. În documentul de creare a RSSA Moldoveneaști, din 12 octombrie 1924, frontiera de vest a republicii nu
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
limba maternă, situația fiindu-le mai rea decât în timpul regimului sovietic . Cetățile moldovenești din Ucraina (Hotin, Cetatea Albă) sunt prezentate ca fiind succesiv slave (ale principatului Halici, Polono-lituaniene) apoi turcești, fără vreo referință la trecutul lor românesc. Satele românești din Bugeac au rămas cu numele schimbate în ciuda cererilor exprimate de localnici (1991: Adămești=Primorske, Păpușoi=Rascoșne, Gălilești=Desantne, Jibrieni=tot Primorske, Frumușica-Veche=Alexandrivka, Frumușica-Nouă=Mykolaivka, Zoreni=Staroselie). În Ucraina, prezența românească în dreapta Nistrului este caracterizată exclusiv ca ocupație străină, nicidecum ca
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
raionului fac parte orașul Reni și 7 comune rurale. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Ismail al României Mari. În prezent, Reni a rămas singurul raion din Bugeac, care încă mai are o populație majoritară românească. Orașul Reni, centru raional, este situat pe malul stâng al Dunării. Prima mențiune scrisă a orașului datează din anul 1548. În acea perioadă, Reniul făcea parte din componența Principatului Moldova. Localizarea geografică
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Localitățile componente ale actualului
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Dolineni, Hotin () [Corola-website/Science/315828_a_317157]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Atachi, Hotin () [Corola-website/Science/315803_a_317132]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Harta etnică a lui
Bazarianca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318518_a_319847]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). După războiul ruso-turc, începând
Bulgărica, Bolgrad () [Corola-website/Science/318247_a_319576]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida
Tropoclo, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318472_a_319801]
-
luptat în cel de-al doilea război mondial, 175 dintre ei murind pe front. După 1944, România a pierdut așezarea ca și întreaga Basarabie în favoarea Uniunii Sovietice. Perioada ce a urmat a fost caracterizată de o sovietizare forțată a întreg Bugeacului și încercări de rupere de trecutul românesc milenar(regiunea făcea parte din Dacia și din Moldova lui Ștefan cel Mare). În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Tropoclo în cea de Trapîvka. În
Tropoclo, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318472_a_319801]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Vasileuți, Secureni () [Corola-website/Science/315979_a_317308]
-
Tătarii bugeaceni sunt un popor turcic puțin numeros, constituit pe teritoriul Bugeacului (sudul Basarabiei), prin amestecarea câtorva triburi turcice nomade, principalul fiind cel nogaic, strămutat de calmâcii din Caucaz, care sa așezat de-a lungul secolelor XVI-XVIII (1484-1728) în stepa din sud-estul Basarabiei. De asemenea, înaintea acestor tătari au existat alte valuri
Tătari bugeaceni () [Corola-website/Science/333865_a_335194]
-
nogaic, strămutat de calmâcii din Caucaz, care sa așezat de-a lungul secolelor XVI-XVIII (1484-1728) în stepa din sud-estul Basarabiei. De asemenea, înaintea acestor tătari au existat alte valuri nomade turcice, cum ar fi cele ale cumanilor și pecenegilor. În Bugeac periodic vedeau tătarii din Crimeea, care cumpărau de la aceștia prizonieri, capturați se presupune mai ales de pe teritoriul principatului Moldovei. În 1569 stepa între gurile Nistrului și Dunării a fost simbolic recunoscută ca proprietate a nogailor, de către sultanul Suleiman al II
Tătari bugeaceni () [Corola-website/Science/333865_a_335194]
-
Unele denumiri toponimice întâlnite în munții Bucegi ridică interesante probleme de filologie. Numele de Bucegi are o formă arhaica de Buceci. Formă Buceci este identică cu a antroponimicului Bucșa sau că numirea ar fi o variantă a lui Bugeac ""un complex de mai mulți mușchi care formează un covor verde și moale"". În actul ctitoricesc din 1695 al Mănăstirii Sinaia, se spune ca mănăstirea a fost ridicată ""la pustie sub muntele Buceciul"". Numele de Buceci în loc de Bucegi mai este
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
cu toți în zilele noastre Bucegi. Lingviștii spun că "huceagul" sau "buceagul" este un păduriș des și jos, ori covorul de mușchi verde și moale, sau chiar pământul pustiu, lipsit de păduri, doar cu buruieni și ierbărie. Localități cu numele Bugeac sau Buceag existau în județele Constantă, Ialomița și Teleorman, Bugeacul istoric din Basarabia, teritoriu aparținând regatului dacic al lui Burebista. Poate că tufele joase de jnepeni, numite și buceag, au dat numele Bucegilor. Lingvistul Sextil Pușcariu susține chiar că Bucșoiul
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
sau "buceagul" este un păduriș des și jos, ori covorul de mușchi verde și moale, sau chiar pământul pustiu, lipsit de păduri, doar cu buruieni și ierbărie. Localități cu numele Bugeac sau Buceag existau în județele Constantă, Ialomița și Teleorman, Bugeacul istoric din Basarabia, teritoriu aparținând regatului dacic al lui Burebista. Poate că tufele joase de jnepeni, numite și buceag, au dat numele Bucegilor. Lingvistul Sextil Pușcariu susține chiar că Bucșoiul, unul din brațele stelei de munți ce se întâlnesc în
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
în 2012 crearea unui nou stat în care să intre cinci republici autonome: Moldova de Est (Regiunea autonomă Basarabia), Moldova de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia și Republica Bucovina (este vorba de Bucovina de sud; cea de nord și Bugeacul, deja stăpânite de un stat slav, nu sunt incluse în această propunere, care reanimează abordarea imperială panslavistă). Mișcării respective i s-au asociat în 2014 alte forțe politice de stânga precum și unele personalități, pentru a constitui o platformă politică centrată
Moldova Occidentală () [Corola-website/Science/334184_a_335513]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Percăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315893_a_317222]
-
Iași, la est cu județele Lăpușna și Cahul, iar la sud și sud-vest cu județul Tutova. Județul Fălciu era situat pe cursul mijlociu al râului Prut, în dreptul vestitei păduri a Tigheciului, adică la o fostă margine de țară (marginea dinspre Bugeac). Relieful județului era reprezentat de podiș crestat, cu aspect deluros. Partea nordică a județului făcea parte din regiunea de sud a Moldovei înalte, care se ridcă la peste 400 de metri (masivul Bârladului de sus), iar cea sudică era formată
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
patronajul căruia se află Despărțământul moldav al Astrei - a fost cel care a „inspirat” calea de urmat a „Revistei române”, bineînțeles că în funcție de realitățile de astăzi și anume apărarea și, mai ales, susținerea drepturilor românilor din Basarabia, Bucovina de Nord, Bugeac, Bulgaria, Macedonia, fosta Iugoslavie și Ungaria.
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
dintre care se trag rușii). În același document, Choniates a făcut distincția între cumani și vlahi. Denumirea "brodnici" a dispărut pentru totdeauna din izvoare odată cu marea invazie mongolă din 1241). După Spinei, teritoriul brodnicilor acoperea spațiile aflate astăzi în sud-vestul Bugeacului (astăzi în Ucraina) și județele Vrancea și Galați și probabil coasta dintre Nistru și Nipru. Istoricul A. Boldur a remarcat că brodnicii erau infideli față de catolici (creștini ortodocși și nu păgâni) și că originea românească este acceptată de Nicolae Iorga
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Satul Sulița a fost
Sulița, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318477_a_319806]
-
trilineata polylepidota", "Lacerta trilineata trilineata"). Subspecia gușterul vărgat dobrogean ("Lacerta trilineata dobrogica") trăiește în România, în estul Bulgariei (mai ales pe litoralul Mării Negre) și, probabil, în Turcia europeană. În România această șopârla este destul de rară, găsindu-se numai în Dobrogea (Bugeac, Mangalia, Cernavodă, Techirghiol, Năvodari, Casimcea, Jurilovca, Elena Pavel, Atmagea, Măcin, Somova, Tulcea etc.). Este de mărimea gușterului. Lungimea totală (cap + trunchi + coadă) 90-317 mm, lungimea cap + trunchi până la 137 mm, lungimea cozii 172-236 mm. Are botul conic, relativ înalt, rotunjit
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
În această perioadă orașul devine și reședință a Hanatului Crimeei. Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. Treptat, s-a dezvoltat agricultura, meșteșugăritul, comerțul ș.a. După includerea Basarabiei în componența Imperiului Rus, orașul degradează treptat până la localitate sătească. În toamna anului 1940 autoritățile sovietice au transformat Căușeniul în centru raional. În perioada postbelică Căușenii și-au lărgit
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
trupelor turcești.De aici turcii organizau atacurile cotra armatei rusești. Pînă la urmă în rezultatul multiplilor războaie Căușeniul este devastatCși ars din temelii. Fostele case și castele au fost transformate în scrum și ruine. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. După semnarea tratatului de pace de la București la 1812 Basarabia este anexată la imperiul rus. Orașul Căușeni în 1829 devine centru regional. Ceva mai târziu după 1918 odată cu unificarea României orașul devine centru de putere.Datele din 1923 atestă că
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]