958 matches
-
pe de altă parte, se intensifică trăirile provocate de sentimentul trecerii, resimțită ca o îngropare sub umbra „aripei uitării”, pe când în suflet „se zbate tristă” „candela vieții” „ca-ntr-un cavou pustiu”, iar plânsul seacă inima și o face „rece bulgăr de țărână”. „Drumeț rătăcitor”, cu „visuri fără rost”, cu viața risipită, cu „un gol în piept, nemărginit”, poeta are viziunea coșmarescă a invaziei tristeții, ca niște duhuri rele care năvălesc de pretutindeni și dau senzația copleșitoare a unei lente implozii
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
de cuget și simțire românească”, TR, 1982, 37; Calinic Argatu, O restituire de valoare, LCF, 1985, 2; Gabriel Țepelea, Un eminescolog și o importantă arhivă, RL, 1985, 2; Mircea Anghelescu, „Lazăr Leon Asachi în cultura românească”, T, 1985, 3; Gheorghe Bulgăr, „Lazăr Leon Asachi în cultura românească”, ST, 1985, 12; Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 203-210; George Munteanu, Un scriitor necunoscut: Lazăr Leon Asachi, RL, 1986, 11; [Antonie Plămădeală], MA, 1986, 6 (număr omagial); I. D. Lăudat, Amintirea unui scriitor: Lazăr
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Ungheanu, „Lucian Blaga printre contemporani”, LCF, 1988, 19; Ion Bălu, „Romanul vieții lui B.P. Hasdeu”, RMB, 1991, 14 503; Florin Faifer, Hasdeu sau Setea de absolut, CRC, 1991, 8; Teodor Vârgolici, O viziune românească a lumii, ALA, 1995, 253; Gh. Bulgăr, Tudor Vianu, „Dicționar de maxime comentat”, ALA, 1997, 349; Teodor Vârgolici, B.P. Hasdeu și folclorul, ALA, 1997, 375; Datcu, Dicț. etnolog., II, 130-131; Micu, Ist. lit., 732; Teodor Vârgolici, Jurnalul lui Grigore Nandriș, ALA, 2000, 503; Daniel Cristea-Enache, Posteritatea lui
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Stănescu. La rubrica „Planete lirice” sunt găzduiți mai ales poeții afirmați în cadrul cenaclului „Perpessicius”: Ion C. Ștefan, E. Cojocaru, Dumitru Dumitrică, Constantin Mosor și alții. O serie de interviuri aduc date noi despre Șerban Cioculescu (text inedit, din 1984), Gheorghe Bulgăr, Solomon Marcus, Theodor Codreanu, Emil Manu ș.a. Marcel Crihană este prezent cu editoriale, cu un lung studiu intitulat Calitățile criticului literar, dar și cu recenzii, poezii, cugetări. Din 2002 este anexat un supliment pentru femei, „Theia”, iar în 2003 se
PARADOX-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288686_a_290015]
-
viteazului Heracle, București, 1959; Legendele Olimpului, I-II, introd. Nicolae I. Barbu, București, 1960-1962; ed. pref. Demostene Botez, București, 1983; Alte povești cu tâlc, București, 1961; Povești despre Păcală, București, 1961; Din marile legende ale lumii, I-II, pref. Gheorghe Bulgăr, București, 1963-1965; Găina cu ouăle de aur, București, 1963; Flori pentru Mihaela, București, 1964; Întoarcerea lui Neghiniță, București, 1966; Săgeata căpitanului Ion, București, 1967; Povești cu tâlc (Povești cu tâlc. Alte povești cu tâlc. Povești despre Păcală), București, 1967; În
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Olimpului”, R, 1979, 3; Silvian Iosifescu, Premio Europeo - 1980, RL, 1980, 47; Mihai Duțescu, „Iașii în legende și povestiri”, R, 1980, 12; St. Hof, „Aradul în legende și povestiri”, „Neue Literatur”, 1983, 3; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 120-133; Gh. Bulgăr, Un povestitor înnăscut, RL, 1984, 44; Dicț. scriit. rom., III, 257-258; Firan, Profiluri, II, 93-97. L.Bz.
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
bibliografice: Ilie Dan, Jean Bart, „Scrieri”, CRC, 1975, 22; Petru Ursache, „Fântâna dorului”, CRC, 1975, 52; D. Macrea, Limba și poezia folclorică, RL, 1976, 2; Iordan Datcu, „Fântâna dorului”, O, 1976, 2; Virgiliu Florea, „Fântâna dorului”, ST, 1976, 7; Gh. Bulgăr, Ioan Slavici, „Opere”, CNT, 1977, 16; Gh. Bulgăr, Slavici, „Opere”, IX. „Memorialistică”, LL, 1978; Al. Piru, „Ioan Slavici interpretat de...”, LCF, 1978, 5; Mircea Anghelescu, Nesățios scrutător al limbii, T, 1983, 6; Gabriel Țepelea, Ioan Slavici, „Opere”, XIII, RL, 1985
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
22; Petru Ursache, „Fântâna dorului”, CRC, 1975, 52; D. Macrea, Limba și poezia folclorică, RL, 1976, 2; Iordan Datcu, „Fântâna dorului”, O, 1976, 2; Virgiliu Florea, „Fântâna dorului”, ST, 1976, 7; Gh. Bulgăr, Ioan Slavici, „Opere”, CNT, 1977, 16; Gh. Bulgăr, Slavici, „Opere”, IX. „Memorialistică”, LL, 1978; Al. Piru, „Ioan Slavici interpretat de...”, LCF, 1978, 5; Mircea Anghelescu, Nesățios scrutător al limbii, T, 1983, 6; Gabriel Țepelea, Ioan Slavici, „Opere”, XIII, RL, 1985, 27; Valeriu Rusu, Elogiul Ardealului, SPM, 1985, 6
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
pe casă”). În a doua jumătate a cărții, ne spune povestea unui bulgăre de zăpadă. Când primăvara mijise chiar și în zona montană a Sâmbetei, părintele a primit din partea cabanierului un dar din dar. Niște copii aduseseră la cabană câțiva bulgări de zăpadă, dintre care unul era și pentru părintele Teofil. Cu această bucurie a reamintirii și cu gândul la o strângere de mână anonimă, pe care a primit-o cu drag, părintele ne relatează „trei cumpene” din viața sa. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
gros de frunze - pe care ați avut grijă să nu le înlăturați - sau de compost. Încorporați cu hârlețul bălegarul în sol. Cum vă veți ocupa de un sol greu? Cât despre solurile grele, acestea trebuie arate toamna. Veți împrăștia peste bulgării de pământ compost sau bălegar. Adaosurile Adaosurile reprezintă elemente pe care le încorporați solului și care permit schimbarea proprietăților acestuia: adică îi oferiți pământului elementele care îi lipsesc pentru a-l echilibra. Însă adaosurile nu sunt totuna cu îngrășămintele și
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
solului Pietrele Anumite legume, cum ar fi morcovii, napii sau sfecla, au din rădăcini pivotante. Este, deci, absolut necesar ca solul și subsolul să fie foarte afânate, ceea ce înseamnă că trebuie sfărâmați bulgării de pământ. Afânarea, care constă în fărâmițarea bulgărilor de pământ, se face cu hârlețul. Pentru asta, veți săpa pământul trasând șanțuri de aproape un metru lățime pe toată lățimea stratului. Dacă aveți o grădină completă, fiecare strat va fi divizat în brazde de mai mult de un metru
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
mai mult. Dacă ați început grămada în martie, ea va fi utilizabilă în iulie. Dacă ați început-o toamna, va trebui să așteptați până vine primăvara. Cum știți dacă compostul este gata? Este suficient să constatați că prezintă foarte mulți bulgări mici și să simțiți că degajă un miros de pământ. Contrar prejudecăților, un compost reușit nu duhnește! Trebuie să miroasă ca vegetația măruntă din păduri și să semene cu mranița. Odată gata, puteți să-l mărunțiți. În aceste condiții, o
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
vor reuși să răzbată prin această pătură. Le veți pune pe stratul de paie. Vă este grădina invadată de buruieni? La sfârșitul iernii, acoperiți-o cu o folie mare de plastic negru, pe care o veți fixa pe sol cu bulgări de pământ. Două luni mai târziu, iarba lipsită de lumină moare. Grădina de-a lungul anotimpurilor Iarna este o perioadă de dezgolire și odihnă a solului. În fiecare an, la începutul acestei perioade, veți săpa toate straturile la o adâncime
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de dezgolire și odihnă a solului. În fiecare an, la începutul acestei perioade, veți săpa toate straturile la o adâncime de 20 de centimetri; veți utiliza în acest scop furca de săpat. Pământul astfel săpat este lăsat sub formă de bulgări mari. Nu e nevoie să vă apucați să fărâmițați bulgării, pentru că veți lăsa acest lucru în grija gerurilor iernii. La începutul primăverii, veți săpa din nou, dar ușor, cu hârlețul, până la o adâncime cuprinsă între 10 și 15 centimetri, fără
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
începutul acestei perioade, veți săpa toate straturile la o adâncime de 20 de centimetri; veți utiliza în acest scop furca de săpat. Pământul astfel săpat este lăsat sub formă de bulgări mari. Nu e nevoie să vă apucați să fărâmițați bulgării, pentru că veți lăsa acest lucru în grija gerurilor iernii. La începutul primăverii, veți săpa din nou, dar ușor, cu hârlețul, până la o adâncime cuprinsă între 10 și 15 centimetri, fără a intra în profunzime. Apoi veți nivela solul, înainte de a
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
și „purice de pământ”. Adaos Adaosurile corectează natura solului, calcaros sau acid. Astfel, terenul devine mai permeabil, mai puțin acid etc. În acest scop, folosim mai ales nisip, turbă, oxid de calciu sau calcar. A afâna A lucra pământul sfărâmând bulgării cu o sapă. Anuală O plantă anuală este o plantă care are un ciclu complet (germinare, creștere, înflorire, ofilire) de-a lungul unui singur an. Apiacee (familia) Mărar, anason, angelică, morcov, țelină, hasmațuchi, coriandru, chimen, fenicul, păstârnac, pătrunjel. Asteracee (familia
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
, publicație care a apărut la București, lunar, din 28 septembrie 1944 și până la 17 februarie 1945, sub direcția lui Radu Câmpeanu, prim-redactor fiind Ion Gh. Bulgăr. Cu numărul 2, în casetă apare ca fondator Țețe D. Remus și e menționat comitetul de redacție, format din Dan Dem. Lungescu, Mihnea D. Marmeliuc, Alex. Săndulescu și Iorgu T. Vântu. Secretar de redacție: Mihai Gafița. Cu numărul 16/1945
ACADEMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
Literar de la Sibiu și este apreciat „talentul masiv și fecund” al lui Ștefan Aug. Doinaș. Versuri semnează Emil Manu, Alex. Lungu, Grig. Condrus ș.a., iar proză Mihai Gafița, Laura Săulescu ș.a. Publicistică scriu M. Liveanu, P. Dumitriu, I. Sălăjanu, Gh. Bulgăr, D. D. Lungescu, V. Staicovici, M. Papadopol, Sandu Tzigara-Samurcaș, I. V. Săndulescu ș.a. Traduceri realizează B. Poligriv (din Horațiu și Ovidiu), G. A. Oprescu (din Tolstoi), Sandu Tzigara-Samurcaș, Marian Zbaski. Cronica literară o semnează Mihail Moldovan, Nae Antonescu, sub pseudonimul
ACADEMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
să cunoaștem direct și să putem deci studia ortografia emitenților scrisorilor. Editorii au actualizat ortografia, fără să ne ofere o analiză detaliată a ei În nota asupra ediției sau Într-un studiu introductiv (p. 329). În 1959, F. Asan, Gh. Bulgăr și C. Căplescu au publicat un Proiect de transcriere a textelor cu caractere latine din secolul al XIX-lea, ale cărui principii au rămas În cea mai mare parte valabile și astăzi. Principiile de transcriere se referă la aspecte fonetice
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
păstra acele particularități care corespund unei pronunțări Învechite sau regionale, fie că ele corespund intenției autorului de a caracteriza prin particularități de grai un personaj, de a obține anumite efecte artistice etc., fie că sunt proprii vorbirii autorului Însuși (Asan, Bulgăr, Căplescu, 1959, p. 21). Conform acestui principiu, o ediție din Sadoveanu, de pildă, va conserva forme precum: barbat, băiet (cum Întâlnim și la Eminescu: „Fiind băiet păduri cutreieram...”), calare, carare, cămeșă, cutriera, dadacă, galbăn, năcaz, pacat etc., care sunt specifice
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
știe cauza nemulțămirii lui, l-Întrebă mai departe: Nu cumva ar fi carnea prea scumpă!? Observație Uneori, la transcrierea textelor e nevoie de lungi note explicative. Aici sunt doar câteva precizări lingvistice, literare, istorice etc. Bibliografie specială Asan, F.; Gh. Bulgăr; Căplescu, C., „Proiect de transcriere a textelor cu caractere latine din sec. al XIX-lea”, Limba română, anul VIII, nr. 1, 1959, pp. 21-24. Fisher, I., „Aplicarea noii ortografii În editarea scriitorilor noștri”, Limba română, anul IV, nr. 3, mai-iunie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
BULGĂR, Gheorghe (13.IV.1920, Sanislău, j. Satu Mare - 13.VI.2002, București), filolog și istoric literar. Și-a făcut studiile liceale la Oradea (1932-1940), iar după ocuparea Transilvaniei de Nord de către trupele horthiste, s-a refugiat la București, unde a urmat
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
carte despre evoluția limbii române literare, ARG, 1984, 9; Mihai Drăgan, Mircea Eliade în actualitate, „Opinia” (Iași), 1991, 29 noiembrie; Emil Manu, Prezența lui Mircea Eliade, VR, 1992, 5; Gabriel Țepelea, Interpretări și restituiri, București, 1996, 144-150; Emil Manu, Gh. Bulgăr - 75, ALA, 1995, 262; Săluc Horvat, Gh. Bulgăr. Biobibliografie, București, 1997; Popa, Ist. lit. II, 1 105; Al. Săndulescu, Momentul Eminescu, RL, 2000, 23; Emil Manu, Despărțirea de filologul și scriitorul Gh. Bulgăr, ALA, 2002, 621; Un om pentru eternitate
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
9; Mihai Drăgan, Mircea Eliade în actualitate, „Opinia” (Iași), 1991, 29 noiembrie; Emil Manu, Prezența lui Mircea Eliade, VR, 1992, 5; Gabriel Țepelea, Interpretări și restituiri, București, 1996, 144-150; Emil Manu, Gh. Bulgăr - 75, ALA, 1995, 262; Săluc Horvat, Gh. Bulgăr. Biobibliografie, București, 1997; Popa, Ist. lit. II, 1 105; Al. Săndulescu, Momentul Eminescu, RL, 2000, 23; Emil Manu, Despărțirea de filologul și scriitorul Gh. Bulgăr, ALA, 2002, 621; Un om pentru eternitate, îngr. Liviu Bulgăr și Ion C. Ștefan, București
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
restituiri, București, 1996, 144-150; Emil Manu, Gh. Bulgăr - 75, ALA, 1995, 262; Săluc Horvat, Gh. Bulgăr. Biobibliografie, București, 1997; Popa, Ist. lit. II, 1 105; Al. Săndulescu, Momentul Eminescu, RL, 2000, 23; Emil Manu, Despărțirea de filologul și scriitorul Gh. Bulgăr, ALA, 2002, 621; Un om pentru eternitate, îngr. Liviu Bulgăr și Ion C. Ștefan, București, 2003. T.V.
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]