733 matches
-
al lui Stalin. Din mass-media românească nimic nu s-a putut afla până la 21 august. În ajun, pește 300.000 de soldați din trupele Tratatului de la Varșovia au început invadarea Cehoslovaciei cu materiale diverse, de la rachete nucleare sovietice, până la autoclave bulgărești cu mâncare. Au trecut frontieră, în prima zi, 24 de divizii, fără a mai socoti suportul aerian și unitățile aeropurtate. În ansamblu, la această mârșava operațiune militară au fost angajate 16 divizii sovietice, trei poloneze, două est-germane, două ungurești și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Basarabia, unul având nume românesc, Moise Nicolae Pacu). Au mai obținut doctoratul în drept la Universitatea Liberă din Bruxelles în această perioadă câte două persoane din Luxemburg, Șerbia, respectiv câte una din Arabia, Austria, Egipt, Grecia, Italia, Japonia, Macedonia (nume bulgăresc), Spania și din orașul Varșovia 14. Pentru moment nu avem prea multe cunoștințe despre carierele profesionale ori de altă natură pe care le-au avut de-a lungul timpului acești români. Vom stărui pe viitor asupra acestui aspect. Totuși putem
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
români (cărora li se adaugă și Nicolae Popovici din Transilvania / în Austro-Ungaria la acea dată), mai erau consemnați 21 de bulgari (inclusiv cei ce proveneau din provincia Rumelia Orientala), patru japonezi, doi sârbi, doi turci (dintre care unul avea nume bulgăresc, iar celălalt evreiesc), câte o persoană originară din Anglia, Brazilia, Costă Rica, Franța, Italia, Germania, ca și din zona arabă ori din Macedonia 39. Dintre cei care au obținut un doctorat în științe politice și administrative și s-au remarcat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
social nu explică mai mult decât așa numită "paradigmă clasică", în termenii lui Rose și Weller (2003), ce ia în calcul influența variabilelor capitalului uman, resurselor economice și atitudinilor civice. Constatarea aceasta, comună contextelor noastre local și național, românesc și bulgăresc, este în deplină concordonață cu rezultatele cercetării efectuată de Rose și Weller în Rusia. Cercetarea s-ar putea orienta în viitor spre comparația contextelor naționale din fostele țări comuniste, cu scopul de a stabili atât importanța capitalului social pentru funcționarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
-i linșa astăzi îi aplaudă și îi votează orbește? Într-un deceniu și jumătate, societatea românească nu a fost capabilă să stopeze nici măcar ascensiunea celeilalte categorii - sinecuriștii. Pe unul dintre cei mai faimoși îl știu de pe vremea când bătea piuneze bulgărești în blugi polonezi pe care îi vindea la preț de speculă drept dangarezi americani. Pica de fiecare dată în aceeași cursă pe care i-o întindea un vecin de cartier: „Bă, Ioșca, vezi că te caută Interpolul”. „De ce, domn’le
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sevă și a căpătat o nemărginită dragoste pentru natură care îmi ține loc de mângâiere în ceasurile grele. Răscoala din 1907. Venisem din nou în oraș, la Huși, părăsisem pustietățile, eram în clasa întâi la școala primară. Locuiam în mahalaua bulgărească, pe șoseaua ce ducea afară din oraș spre Stănilești. Iarna fusese grea și îmi amintesc că în târg nu se mai găsea nutreț pentru vite, văcuța ce o aveam, se stingea de foame văzând cu ochii. Tata făcea dese drumuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Est, englobant un nombreaux groupe de village situés a l'Est du Prut. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, nr. 3-4, iulie - decembrie 1943, p.306-309 MIGRAȚIUNEA SEZONALĂ A BULGARILOR HUȘENI Ion Gugiuman I. Elementul bulgăresc ocupă partea de Sud-Est a orașului. Mai compacți în mahalaua care le poartă și numele „Bulgari”, ei se întind apoi și în partea de răsărit a cartierului Plopeni, din Sudul orașului, unde sunt însă destul de mult împestrițați cu Români. Dintre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
omeni streini din olatul Turcesc... până în 12 oameni, să fie poslușnici Sfintei Episcopii” O carte asemănătoare capătă la 2 martie 1757 și Episcopul Inochentie. Fără îndoială însă, că cea mai sigură dovadă despre existența precisă și destul de numeroasă a elementului bulgăresc la Huși, o constituie planul acestui oraș, ridicat la 1771 de către Dichiul Episcopiei de atunci, Iorest Danu. „Deși fără de nici o artă științifică, este însă de mare preț pentru poziția topografică de atunci a localităților.” În adevăr, descifrarea însemnărilor din cuprinsul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mulți bulgari, iar drept completare, în „Recensământul bulgarilor din Bugeac, alcătuit în luna Octomvrie anul 1811”, satele Peicanii și Popenii, tot de pe Elan, sunt trecute ca având, primul 98 și al doilea 21 locuitori Bulgari. Tot privitor la sporirea elementului bulgăresc la Huși, în acest timp, avem și informația din 1806, prin care aflăm că Episcopul Meletie a adus și așezat pe moșiile Episcopiei de aici, și care moșii treceau în parte și peste teritoriul actualului oraș, nu mai puțin de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aici, de către Domnitorul Scarlat Calimachi, se spune între altele, că: „adunarea târgului acestuia este acum mai multă”. În legătură cu înmulțirea aceasta a adunării târgului, Episcopul Melchisedek precizează: „în chrisov se face alusiune la colonisarea în elu a unui numeru de familii bulgăresci ce emigrase din Turcia, cu ocasia resbelului ce fusese între Rosia și Turcia”. În sfârșit, încă o dovadă că din populația adusă sau venită la Huși, o mare parte era de origine bulgărească, este și aceasta: atunci când la 1847 (și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în elu a unui numeru de familii bulgăresci ce emigrase din Turcia, cu ocasia resbelului ce fusese între Rosia și Turcia”. În sfârșit, încă o dovadă că din populația adusă sau venită la Huși, o mare parte era de origine bulgărească, este și aceasta: atunci când la 1847 (și apoi la 1868), se pune problema lichidării unui vechi conflict ce exista între Episcopie și târgoveți, prima câștigă între altele și „dritulu de a avea mori de apă și grădini în întindere de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
iaz al Vlădicăi”, destule grădini de zarzavat, aparținând bulgarilor hușeni, poate vechii poslușnici ai Episcopiei. Tot în legătură cu bulgarii de la Huși, Ghibănescu crede că aceștia „au venit aici în trei răstimpuri, ceea ce se constată și din dialectele ce vorbesc: unul curat bulgăresc, altul amestecat cu turcisme și al treilea cu rusisme”. Afirmația aceasta a sa cuprinde în ea un bun și real amănunt. Și pentru a lămuri și mai bine lucrurile, să apelăm la sinteza istorico - geografică pe care d-l conferențiar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
rusisme”. Afirmația aceasta a sa cuprinde în ea un bun și real amănunt. Și pentru a lămuri și mai bine lucrurile, să apelăm la sinteza istorico - geografică pe care d-l conferențiar universitar Gh. I. Năstase o face asupra elementului bulgăresc din Bulgaria estică, Dobrogea, Basarabia și Țările Române. De aici aflăm că migrațiunea bulgarilor din patria lor, către Nord și Nord Est, s-a făcut în deosebi în trei mari perioade, între anii: 1769 - 1791, 1806 - 1812, 1828 - 1829, corespunzând
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Cronica” lui Melchisedec nu ne-o semnalează, ea a existat, deoarece mulți dintre bulgarii bătrâni de azi, pot da încă informații destul de bune. Cât privește dialectele de care vorbește Ghibănescu, ele există, și în parte corespund marilor perioade de migrațiune bulgărească. Deocamdată însă, ne mulțumim a atrage atenția cititorului, că dialectul cu turcisme există și din cauza că între bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și din cauza că între bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc, Ciolpan, Turcu, Găgăuță, Calmuc, etc. Stabilirea diverselor pâlcuri de bulgari în cadrul orașului, s-a făcut aproximativ în ordinea venirii lor aici. Din rândurile de mai sus, ca și din tradițiile locale, grupurile cele mai vechi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
venite după 1828, au ocupat toată partea de jos a acestui cartier. Cât privește cele câteva familii de bulgari, venite la oraș, în urma reformei agrare de la 1862, din satele: Plotunești, Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Berezeni, etc., s-au răspândit în masa bulgărească deja existentă, acolo unde au găsit loc liber sau la marginea cartierului acestora. Dintre cele trei răstimpuri, cel mai mare procent de bulgari cred că a venit la Huși după răpirea Basarabiei(1812), deoarece, după această dată, în provincia de peste
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înainte de a veni la Huși, mulți dintre bulgarii de aici au întârziat prin Basarabia, ne-o spune și faptul că în tradiția lor este încă foarte vie amintirea locurilor și oamenilor de la Leova, Comrat, etc. III. Izolați de marea masă bulgărească din Basarabia și de peste Dunăre, bulgarii de la Huși au trebuit, încetul cu încetul, să se supuie procesului de românizare. Aceasta cu atât mai mult, cu cât ei n-au avut niciodată, cred, o conștiință națională a lor, deoarece, spre deosebire de cei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cărții în școlile românești, înțelegem ușor de ce în preajma anului 1900 erau la Huși peste 2000 de locuitori bulgari, iar astăzi, numărul acestora să nu se ridice decât la 1631 suflete. Cu toate acestea, până astăzi mai sunt încă, aici, familii bulgărești în care copiii până la 7 - 8 ani nu știu deloc românește, după cum unii bulgari veritabili nuși cunosc deloc limba maternă. IV. Ceea ce a rămas însă la Huși, ca semn distinctiv al Bulgarilor, nu este atât portul, limba și obiceiurile, cât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
până deasupra cu semințuri, alimente, nutreț, pluguri, așternuturi, cuști cu păsări ori câini și vaci legate din urmă, părăsesc ogrăzile și casele mari, ferecându-se în urma lor porțile și ușile, cu lanțuri și lacăte. Și așa, aproape pustii, stau casele bulgărești toată primăvara, vara și toamna. Doar câte-un paznic răzleț, câte-o bătrână uitată, câte-un chiriaș nevoiaș sau câte-un proprietar întors vara în zilele de sărbătoare, se mai vede prin cartierul pustiu ... ! Târziu, după Sf.Dumitru și mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a unora pe locul de cultură sezonală, face ca grupul de bulgari de la Huși să scadă mereu.Toate aceste cauze au făcut ca astăzi să nu se mai poată vorbi în mod serios despre existența aici a unui grup etnic bulgăresc, ci mai degrabă despre un cartier cu nuanță etnică bulgărească în partea de S - E a acestui oraș, în celelalte cartiere, Plopeni și Răești, procesul de deznaționalizare fiind aproape terminat. Notă: Material prelut din „Sociologie Românească”, IV, nr. 1-3, ianuarie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de bulgari de la Huși să scadă mereu.Toate aceste cauze au făcut ca astăzi să nu se mai poată vorbi în mod serios despre existența aici a unui grup etnic bulgăresc, ci mai degrabă despre un cartier cu nuanță etnică bulgărească în partea de S - E a acestui oraș, în celelalte cartiere, Plopeni și Răești, procesul de deznaționalizare fiind aproape terminat. Notă: Material prelut din „Sociologie Românească”, IV, nr. 1-3, ianuarie - martie 1939, p. 72-76 O COLONIE DE BUCOVINENI ÎN ȚINUTUL
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
eu, care sunt lângă tine, nu primesc câțiva stropi pe haine? Numai câțiva stropi din moștenirea ta cer și eu, Iancule. Toți cei de față au râs, a râs și Caragiale cam silit, dar a adăogat răutăcios: — Ăsta e spirit bulgăresc. Istoria nu ne spune dacă bietul Drugoiu, prietenul decepționat, a fost stropit. [em. pache protopopescu, primar al capitalei] Cu totul altceva a fost activitatea lui Pache Protopopescu la Primărie. Fără nici o exagerare, Em. Pache Protopopescu a fost cel mai capabil
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
iadul se dezlănțuise. Casa pe care o părăsiseră cu un an înainte, de teama invaziei inamicilor, era acum goală și stătea să cadă. Fusese devastată, nu mai avea nici măcar tocurile ușilor sau ferestrelor, tot lemnul fusese luat de trupele nemțești, bulgărești și turcești pentru foc, atunci când au ocupat orașul, înainte de Crăciunul lui 1916. Toate obiectele luate, nici măcar o farfurie sau o lingură cu care să poți mânca, doar parchetul putred și plin de pământ în care mai erau impregnate urme de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
casa pentru găzduirea drumeților", care stăpânește două poduri ș-o fântână. de la 31 Ianuarie 3 Fevruarie = 9 bucăți. [ÎN DOBROGEA 1907] Lângă Babadag, este un sat, în care părinții învață bulgărește și-și deznaționalizează singuri copiii trimițându-i la școli bulgărești în care le dau îmbrăcăminte și cărți. Club bulgăresc, care dă baluri și serbări pentru scopurile lor culturale. Cotizează și elevi bulgari. La școlile rom. propune bulgărește d-ra Dranovschi și d-l Gospodin cari caută pe toate căile să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o fântână. de la 31 Ianuarie 3 Fevruarie = 9 bucăți. [ÎN DOBROGEA 1907] Lângă Babadag, este un sat, în care părinții învață bulgărește și-și deznaționalizează singuri copiii trimițându-i la școli bulgărești în care le dau îmbrăcăminte și cărți. Club bulgăresc, care dă baluri și serbări pentru scopurile lor culturale. Cotizează și elevi bulgari. La școlile rom. propune bulgărește d-ra Dranovschi și d-l Gospodin cari caută pe toate căile să facă copiilor români dragă limba bulgărească. Corurile sunt ceva la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]