KorAP: Find »[drukola/base=bunăstare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...471 >

11,764 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418

decât avantaje. În perioada unui șomaj de masă acest aspect este foarte important. Promisiunea Predicii de pe munte e valabilă pentru cei "milostivi": "[...] deoarece vor găsi milostenie" (Mt., 5, 7). Consumul cumpătat Să vorbim, în continuare, despre problema creșterii economice și bunăstarea societății: pe baza unei teorii economice lăudate în unanimitate, trebuie să se producă mereu astfel încât să se poată consuma mereu. Cuvântul de ordine este: consumul trebuie să fie mereu mai mare a fi posibilă extinderea la maxim a producției. Nivelul

Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
abisal între bogați și săraci, între țările industrializate și cele în curs de dezvoltare. Dar mesajul creștin mă învață să echilibrez presiunea consumismului și libertatea față de consum. Nu are nici un sens construirea propriei fericiri numai pe baza consumului și a bunăstării, nu trebuie să mă las condus de legile prestigiului și competiției, nu ar trebui să se participe la cultul lucrurilor superflue. NIciuna din multele pofte ale momentului nu trebuie să sufoce cea mai importantă dorință a omului, cea a fericirii

Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
fumatul, alcoolul, drogurile, excesele de orice tip, lenea, boala psihică. Chiar dacă nu își distrug viața, este probabil că îi produc daune și o scurtează. Nu intenționez să ofer rețete pentru o alimentație și un somn sănătos, pentru menținerea liniei și bunăstării, deoarece o fac deja zilnic cei din mass-media. Desigur, faptul că mă mențin în formă practicând zilnic puțin sport, având o alimentație sănătoasă, consumând vin cu măsură și ducând în general o viață regulată a contribuit la atingerea veneratei mele

Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
timp am avut mereu limpede în minte că sănătatea nu este binele suprem. Dacă în viață totul se învârte în jurul ei, sfârșim prin a deveni egocentrici. Sănătatea, pe care Organizația Mondială a Sănătății o definește ca pe condiția de completă bunăstare fizică, psihică și socială, nu poate fi obținută cu toate mijloacele. Consumul continuu de pastile de tot felul cu greu va produce o astfel de bunăstare. Chiar și recurgerea repetată la chirurgia estetică nu este în măsură să procure tinerețea

Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
Sănătatea, pe care Organizația Mondială a Sănătății o definește ca pe condiția de completă bunăstare fizică, psihică și socială, nu poate fi obținută cu toate mijloacele. Consumul continuu de pastile de tot felul cu greu va produce o astfel de bunăstare. Chiar și recurgerea repetată la chirurgia estetică nu este în măsură să procure tinerețea veșnică. Probabil, în unele cazuri, ar fi mai potrivită pentru psihicul chinuit o vizită în casa Domnului în schimbul unei ședințe la un centru de sănătate. Faptul

Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

intrerupere) sunt unități de măsurare obiectivă a reușitei în cazul adopției o serie de studii se centrează asupra unor indicatori subiectivi, precum: evaluarea impactului adopției asupra familiei 78, rezultatele în termenii dezvoltării copilului 79, calitatea relației părinte-copil80, satisfacția maritală și bunăstarea individuală a mamei după adopție 81, satisfacția generală în raport cu adopția 82. Groza 83 constata că, pentru aproximativ 91% dintre părinții adoptatori din România, care au adoptat prin intermediul Holt Internațional, adopția a avut efecte pozitive. Cu toate acestea aproximativ 25% dintre

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea factorilor care contribuie la pregătirea părinților să adopte un copil eșantion format din 368 părinți adoptatori (peste 90% dintre respondenți au fost mame). Media de vârstă a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
lipsa copiilor determină trăiri negative mai intense, cu atât tendința părinților de a adopta mecanisme de rejectare a diferențelor va căpăta o amploare mai mare. Kirk (1964) a sugerat existența unei relații liniare între comportamentul de recunoaștere a diferențelor și bunăstarea psihologică a familiei adoptive. De altfel mecanismele de respingere a diferențelor sunt asociate cu o slabă empatie a părinților adoptatori față de nevoile copilului adoptat și cu o comunicare deficitară în familie care tinde să întărească convingerea copilului că "a fi

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
reprezintă o bază pentru felul în care copilul se va dezvolta psihologic și va interrelaționa mai târziu. Eșecul în formarea unei astfel de legături bazate pe securitate sau întreruperea/pierderea acestei legături atrage după sine o serie de riscuri pentru bunăstarea copilului. În domeniul adopției copiilor, teoria atașamentului își găsește utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptați la nivel social 7.4 Concluzii 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale Este dovedit faptul că, stigmatizarea socială produce efecte profunde asupra persoanelor, periclitând stima de sine, autopercepția, identificarea cu grupul, motivația, performanța, interacțiunea socială și bunăstarea acestora 346. Analizele contemporane asupra acestui fenomen își au rădăcinile în lucrările lui Erving Goffman. Acesta definea stigmatul ca fiind un atribut care discreditează profund individul 347. Este vorba de un atribut care diferențiază persoana care-l posedă de alte

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Transaction Publishers, Rutgers, New Brunswick, New Jersey, 1990. Greenwell, Fern K. "The Impact of Child Welfare Reform on Child Abandonment and Deinstitutionalization: Romania 1990-2000", în Annales de Démographie Historique, 2006, vol. 1, nr. 111, pp. 133-157. Greenwell, Fern K., Reforma bunăstării copilului în România: abandon și dezinstitutionalizare, 1987-2000, Raport pregătit pentru Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internațională în România USAID, 2001, citat în 02 februarie 2009, disponibil pe internet la adresa http.//pdf.usaid.gov/pdf docs/PNACN 657.pdf. Greenwell, Fern K., The

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, 2006, citat în 8 octombrie 2010, disponibil pe internet la adresa http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT FINAL CPADCR.pdf. 58 Fern K. Greenwell, Reforma bunăstării copilului în România: abandon și dezinstitutionalizare, 1987-2000, Raport pregătit pentru Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internațională în România USAID, 2001, citat în 02 februarie 2009, disponibil pe internet la adresa http.//pdf.usaid.gov/pdf docs/PNACN 657.pdf. 59 Gail Kligman, The

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

și nereflective, în virtutea unui aquis comunitar). Reglementările moderne nu au venit ca o cerere internă public exprimată (în cele mai multe cazuri). În consecință, ele reflectă experiența unor țări cu lungă tradiție de corecție social-democrată a inegalității șanselor, precum și prin politicile liberalismului bunăstării generale, în locul celor strict egoiste ale unui liberalism neîmblânzit de acceptarea unei astfel de egalități. Aceste legi se grevează la noi pe o vastă redistribuire a sărăciei într-un stat asistențial, un stat în care competitorii pentru asistare sunt foarte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
o perspectivă asupra maternității cumva la limită, pe care am numit-o maternitatea haiducească 19. Alături de acest concept, remarc drept semnificative, în cadrul analizei făcute, concepte specifice pentru demersul de față, cum sunt familia monoparentală, drepturile părinților naturali, dependența de statul bunăstării, protecția socială a maternității 20, iar altele menite să circumscrie ansamblul social din perspectiva teoretică asumată: gen, patriarhat, discriminare de gen, relații de putere 21. Familia formată din copil și singurul său părinte trebuie recunoscută ca un tip aparte de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
fiecare copil în parte (copiii nu sunt aducători de venit pentru familiile lor; alocația pe care o primesc este nesemnificativă față de costurile presupuse de creșterea lor)24, fie de absența unuia dintre părinți, în sensul implicării lui efective în realizarea bunăstării familiei (este șomer, s-a separat de familie sau a divorța, a decedat, este grav bolnav ori ispășește o perioadă de detenție). În România ultimilor ani, procentul copiilor aflați în stare de sărăcie este mult mai mare decât al adulților

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
al unei personalități care își caută împlinirea, chiar dacă aceasta implică și grija de tip matern. 3. Familia monoparentală și politicile publicetc "3. Familia monoparentală și politicile publice" Familia a fost considerată, în mod curent, ca o sursă de producere a bunăstării. Specifică societății tradiționale, familia extinsă constituia modalitatea de organizare a activității producătoare de venituri, presupunând participarea membrilor ei din mai multe generații. La baza acestei stări de fapt se aflau relațiile de rudenie și proprietatea acumulată în timp. Chiar sprijinul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
dar și mai vulnerabili, când sunt implicați afectiv într-o familie. Aceasta are un rol de ponderare a conflictelor, este un mecanism de conservare a ordinii sociale. Familia este în mod primordial grupul ce oferă suport indivizilor, orice stat al bunăstării fiind interesat să promoveze manifestarea rolurilor familiei, degrevându-se astfel de o parte din responsabilitățile de susținere a celor aflați în nevoie. Destrămarea familiei este o cauză semnificativă a sărăciei (Fr. Fukuyama, 1999, p. 139). Mai mult, sociabilitatea umană începe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
determinare a modului de abordare a multora dintre problemele pe care le întâmpină indivizii în comunitățile lor. 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familiatc "3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia" În societatea contemporană, în statul bunăstării, familia constituie un sistem principal de referință față de care se pot articula măsurile de politică publică. Conform paradigmei liberale, în sensul sprijinului acordat familiei, se observă tendințe de tip rezidual: statul intervine pentru a-i proteja pe cetățeni doar dacă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
aducătoare de venituri în economia de piață, și nici familia sa nu reușesc să acopere necesarul privind nevoile curente (R. Titmuss, 1974). În principal, este recunoscut rolul economiei și al mecanismelor naturale ale pieței. Se poate vorbi despre state ale bunăstării restrânse, orientate spre piață 26. Acestea se regăsesc ca model de funcționare în toate sferele sociale, inclusiv cele legate de familie. Ponderea nevoilor, structurarea consumului sunt reglate prin raporturi de tip cerere-ofertă. Astfel, instituțiile de producere a bunăstării sunt complementare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
state ale bunăstării restrânse, orientate spre piață 26. Acestea se regăsesc ca model de funcționare în toate sferele sociale, inclusiv cele legate de familie. Ponderea nevoilor, structurarea consumului sunt reglate prin raporturi de tip cerere-ofertă. Astfel, instituțiile de producere a bunăstării sunt complementare pieței, iar rolul redistribuirii bunăstării este secundar. Principiile și practicile universaliste sunt considerate drept pârghii prin care se creează dependența. Important este ca oamenii să fie stimulați să facă eforturi directe pentru bunăstarea lor. Ajutoarele oferite sunt modeste

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
26. Acestea se regăsesc ca model de funcționare în toate sferele sociale, inclusiv cele legate de familie. Ponderea nevoilor, structurarea consumului sunt reglate prin raporturi de tip cerere-ofertă. Astfel, instituțiile de producere a bunăstării sunt complementare pieței, iar rolul redistribuirii bunăstării este secundar. Principiile și practicile universaliste sunt considerate drept pârghii prin care se creează dependența. Important este ca oamenii să fie stimulați să facă eforturi directe pentru bunăstarea lor. Ajutoarele oferite sunt modeste, punctuale, menite să amelioreze o situație de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Astfel, instituțiile de producere a bunăstării sunt complementare pieței, iar rolul redistribuirii bunăstării este secundar. Principiile și practicile universaliste sunt considerate drept pârghii prin care se creează dependența. Important este ca oamenii să fie stimulați să facă eforturi directe pentru bunăstarea lor. Ajutoarele oferite sunt modeste, punctuale, menite să amelioreze o situație de criză. Pentru acordarea lor, se apelează la filtrarea beneficiarilor prin testarea mijloacelor. Contextele de investigare a nevoilor, acordarea efectivă a suportului public sunt stigmatizante. Serviciile publice sunt preponderent

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de locuire la cele de consum (sferă în care devenise apăsătoare mai ales raționalizarea alimentelor)41. Politicile publice aveau, în perioada comunismului, în România, temeiuri de factură socială. Prin acestea, statul se legitima în fața cetățenilor ca un adevărat stat al bunăstării sociale bazate pe muncă 42. Se dorea eradicarea definitivă a sărăciei prin realizarea unor standarde de viață minime pentru toți; mai mult, era vizată realizarea unei bunăstări colective. În acest sens, statul subvenționa generos produsele de bază, promova o largă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
socială. Prin acestea, statul se legitima în fața cetățenilor ca un adevărat stat al bunăstării sociale bazate pe muncă 42. Se dorea eradicarea definitivă a sărăciei prin realizarea unor standarde de viață minime pentru toți; mai mult, era vizată realizarea unei bunăstări colective. În acest sens, statul subvenționa generos produsele de bază, promova o largă politică a locuirii, mai ales prin urbanizarea accelerată 43. Se aprecia că șomajul era un efect al exploatării capitaliste și, ca atare, trebuia eradicat. Statul socialist se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]