13,186 matches
-
e în buzunărelul copiilor. E în aerul pe care-l respirăm, în apele ce curg mângâind văile și colinele strămoșilor noștri, e-n zâmbetul fecioarelor și-n jocul călușarilor, e-n cântecul de leagăn și al cocoșeilor. E în povestea bunicului și-n rugăciunea mamei. Se scriu multe și se însăilează fapte dar și interpretări cu scopul de a ne denigra tot ce avem mai sfânt identitatea. Tot ce avem mai sfânt poetul. Și sfânt îmi este. Eminescu a fost un
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
pe descinderea a doua veacuri, Cornelia Pillat și-a trasat un portret al omului pe care, desigur îl cunoscuse mai întâi personal, intrându-i în familie, un portret la care nu putem să nu aderam: "Scrisorile trimise de Ion Pillat bunicii sale, părinților și mătușilor, în tinerețe prietenei sale Florica Rosetti, iar de-a lungul maturității, soției sale Mărie, si, de asemenea, prietenilor, formează jurnalul vieții lui prodigioase, dezvăluindu-ne că în ciuda sănătății sale precare avea o puternică pofta de a
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
în cămașă și cozondraci, zborsindu-se la diverși demnitari în criză de palme. Doi Marius Țuca - mă înșel oare? - pot fi cedați pe Sorin Roșca Stănescu, cel mai inspirat purtător din republică de ochelari pe aripile nasului. Va fi un bunic fermecător... Nici unul dintre ei n-a avut încă norocul unui corespondent telefonic în stare să lege două fraze - cu notabilă excepție a d-lui Tinca. (Deci nu e de disperat !). S-a întunecat de-a binelea, felinarul valid din cele
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
la Liege pentru a comemora începutul Primului Război Mondial, liderii europeni au îndemnat lumea de azi să 'învețe din lecțiile trecutului', într-un context în care stabilitatea continentului este amenințată de criza din Ucraina, relatează AFP. "Europa pașnică, Europa unificată, Europa democratică. Bunicii noștri au visat la ea. Noi, astăzi, o avem. Să avem grijă de ea și să continuăm să o îmbunătățim", a pledat în alocuțiunea sa regele Belgiei Philippe. Nu putem fi simpli gardieni ai păcii, depănători de amintiri, ne aflăm
Un secol de la Primul Război Mondial. Liderii europeni, la Liege by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21546_a_22871]
-
la Liege pentru a comemora începutul Primului Război Mondial, liderii europeni au îndemnat lumea de azi să 'învețe din lecțiile trecutului', într-un context în care stabilitatea continentului este amenințată de criza din Ucraina, relatează AFP. "Europa pașnică, Europa unificată, Europa democratică. Bunicii noștri au visat la ea. Noi, astăzi, o avem. Să avem grijă de ea și să continuăm să o îmbunătățim", a pledat în alocuțiunea sa regele Belgiei Philippe. Nu putem fi simpli gardieni ai păcii, depănători de amintiri, ne aflăm
Un secol de la Primul Război Mondial. Liderii europeni, la Liege by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21547_a_22872]
-
respecte și drepturile celorlalți și că integritatea teritorială, unitatea, suveranitatea statului pe teritoriul căruia trăiesc sunt principii sacrosante”. El a subliniat că ”ceea ce nu este acceptabil potrivit Constituției României, voi spune de pe acum că nu are cum să fie susținut”. Bunicul lui Corlățean, și el împotriva autonomiei Titus Corlățean le-a dezvăluit celor prezenți că poziția sa referitoare la autonomia teritorială coincide cu cea a bunicului său, Nicolae Corlățean, care a trăit la Luduș și care s-a declarat, la vremea
Corlățean despre pericolul declarațiilor liderilor de la Budapesta privind autonomia teritorială by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21729_a_23054]
-
acceptabil potrivit Constituției României, voi spune de pe acum că nu are cum să fie susținut”. Bunicul lui Corlățean, și el împotriva autonomiei Titus Corlățean le-a dezvăluit celor prezenți că poziția sa referitoare la autonomia teritorială coincide cu cea a bunicului său, Nicolae Corlățean, care a trăit la Luduș și care s-a declarat, la vremea respectivă, împotriva Regiunii Autonome Maghiare. În final, ministrul de Externe le-a spus celor prezenți că și românii au dreptul la propriile lor sensibilități, care
Corlățean despre pericolul declarațiilor liderilor de la Budapesta privind autonomia teritorială by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21729_a_23054]
-
cereri de șomaj, iar în Sălaj 535 de cereri. Îngrijorător este faptul că, în proporție de 90%, cei care s-au interesat de locuri de muncă sau de condițiile de obținere a șomajului pentru foștii elevi au fost parinții sau bunicii acestora. În peste 90 la sută din cazuri, interesul pentru ajutorul de șomaj sau găsirea unui loc de muncă a fost al părinților sau al bunicilor, care ne-au contactat în primă fază. Tinerii au venit la sediul instituției doar
Rezultatele de la BAC, invers prporționale cu rata șomajului by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21775_a_23100]
-
revistele Povestea vorbei și Foaie pentru toți. În anumite cazuri a folosit pseudonimul Nirvan, deoarece unul dintre profesori l-a obligat să citească mai mult, decât să-și piardă timpul cu scrisul. Vacanța de vară o petrecea la Slatina, la bunicii materni. La un moment dat rămas corigent și repetent, perioadă pe care a descris-o cu mult haz, în romanul autobiografic Corigent la limba română. Revenit în București, s-a înscris la pensionul Brânză și Arghirescu, unde, pentru a recupera
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
repere exacte: cupola Circului de stat sau silueta magazinului Victoria întrezărite prin fereastra dormitorului, magazinele, străzile din cartier minuțios localizate, spitalul Colentina, bulevardul cinematografelor, Piața Obor... Cu aceeași precizie este semnalată și identitatea de clasă sau de profesie a personajelor. Bunicii sunt țărani de origine bulgară stabiliți în comuna Tântava, tatăl e tehnician, mama muncitoare, nenea Ionel securist, soția lui propagandistă U.T.M. Nici istoria Bucureștiului nu e absentă din roman. Într-un continuu du-te-vino pe axa timpului, o întreagă porțiune
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
trecuți, unde se pomeneau școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar în Iași să fi fost așa ceva și la mânăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolit Iacob, care era oleacă de cimotie cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mânăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smaranda, al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine, și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
altor Crengești (Vasile, Chirilă) mi se par, în ordinea chestiunii urmărite, cam bine inutile. Dar temeiurile încuscririi a lui David Creangă și Petrea Ciubotariul, prin căsătoria lui Ștefan (al treilea după fondatorul Ștefan) cu Smaranda sînt bine surprinse. David Creangă, bunicul după mamă al scriitorului s-a născut, arătase încă arhivistul Gh. Ungureanu, în 1796, în satul Pipirig. Memoria scriitorului, venită fals din familie cum se vede și din mărturisirea pomenită la începutul acestei cronici, cam încurcă lucrurile despre strămoșii săi
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
cu ei închiși. Tocmai apăruse în ziarul UNIVERSUL zilele acelea un articol în care se vorbea că vărul meu Aurelian Sacerdoțeanu (băiatul unchiului NĂIȚĂ fratele mai mare al tatei, căci așa se explică diferența de vârstă dintre el și mine bunicul având 16 copii și NĂIȚĂ fiind primul născut iar tata ultimul) luase doctoratul în istorie la Sorbona la Paris. Lucru excepțional pe acele vremuri ca un copil de popă de țară să plece prin concurs cu bursă la Paris și
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
cu dragostea. Unul dintre copii, Claudiu, pentru care autorul are o preferință declarată, așteaptă în afara casei, îmbrăcat în costum și cravată (așa cum l-au obligat să se îmbrace părinții săi, interzicându-i totodată să intre în casă), să-i moară bunicul. Copilul folosește prilejul pentru a se juca nesupravegheat. El pleacă la râul din apropiere, unde își întâlnește prietenii de joacă: un țigănuș, Feri, maturizat devreme, din cauza vieții aspre pe care o duce, și un băiat răzgâiat, fiul unui preot, Cosmin
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
preot, Cosmin. îl însoțește, antipatică din punctul lui de vedere, pentru că e... fată și pentru că el nu vede încă într-o fată decât o nevolnică, verișoara lui, Ancuța. Deși absorbit de joacă, băiatul se gândește mereu, involuntar, și la moartea bunicului său, pe care încearcă să și-o reprezinte. Cu o extraordinară capacitate de substituire (sau de rememorare a ceea ce a simțit pe vremea când era el însuși copil), autorul reconstituie diversele reprezentări, în toată ingenuitatea lor. Iată una dintre ele
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
erau niște Gulliveri de care se murea. Da' și Gulliver putea fi omorât de uriași, în țara lor. Poate că moartea este totdeauna un lucru mai mare decât cel care moare. Se lasă asupra lui și gata. Nu zicea și bunicul în ultimul timp că-l apasă ceva pe piept?" La fel de tulburătoare este înregistrarea rezonanței pe care o are în mintea naivă a copiilor prima manifestare a atracției erotice. Protagoniști sunt Ancuța, cu tentativele ei repetate de a învăța să meargă
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
o fixează definitiv în hieratica unui ritual. ,,în toate zilele de sîmbătă, scrie Chagall pictînd, de fapt, cu vorbe, unchiul Noieh își punea talesul - nu conta care - și citea Biblia cu voce tare. Și cînta la vioară ca un cizmar. Bunicul îl asculta și visa. Numai Rembrandt ar fi putut spune la ce visa bătrînul meu bunic, măcelar, negustor, dascăl, în timp ce fiul lui cînta la vioară în fața ferestrei, în fața geamurilor murdare, acoperite cu picături de ploaie și de urme de degete
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
fapt, cu vorbe, unchiul Noieh își punea talesul - nu conta care - și citea Biblia cu voce tare. Și cînta la vioară ca un cizmar. Bunicul îl asculta și visa. Numai Rembrandt ar fi putut spune la ce visa bătrînul meu bunic, măcelar, negustor, dascăl, în timp ce fiul lui cînta la vioară în fața ferestrei, în fața geamurilor murdare, acoperite cu picături de ploaie și de urme de degete. Dincolo de fereastră - noaptea. Numai preotul doarme și, în spatele lui, în spatele casei sale - vidul, spiritele. Dar unchiul
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
acest volum, Heim răspunde simplu că nu are timp, pentru că sînt prea multe capodopere care așteaptă încă să fie traduse. Asaltat de partenerii săi de discuție, Michael Heim construiește un colage fascinant compus din narațiuni personale (cu personaje memorabile, precum bunicii săi unguri, tatăl, patiser celebru între războaie, cu școala făcută la Viena, mama, o femeie frumoasă și inteligentă, pasionată ca și fiul ei de literatură, dar care nu ajunge să se împlinească profesional deoarece trăiește într-o lume care domesticește
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
lucru spunea și abatele din Nazaret, arab palestinian, preot catolic, cetățean israelian. Cum să împaci toate aceste conflicte îngemănate, toate aceste contradicții, care sînt cele ale întregului Orient Mijlociu, mai ales cînd în biografia ta figurează un unchi și un bunic uciși de israelieni? Cea mai simplă cale ar fi fost aceea a cantonării în militantismul politic antievreesc, pe care l-au ales atîția conaționali arabi. Nu aceasta a fost calea lui Choufani. Crescut și educat într-un spirit de "pacificare
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
în vârstă de 26 de ani, cu Cecilia Frederica Storck, în vârstă de 20 de ani, fiica artiștilor plastici Frederich Storck și Cecilia Cuțescu Storck, româncă născută Brăneanu, la Râul-Vadului, comuna Câineni, județul Vâlcea, și înfiată, la 15 ani, de bunicii dinspre mamă: Constantin și Elena Cuțescu. Conform actului dotal din 18 martie 1935, părinții dau de zestre fetei "un corp de casă situat în str. Vasile Lascăr nr. 114, compus din parter și etaj, în valoare de 600.000 lei
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
4 camere în strada Atena nr. 1, colț cu Bd. N. Bălcescu". Căsătoria se desface la 22 mai 1948. După război, Stroe-Eugen continuă să practice avocatura. Face și politică social-democrată. (Cu ideile social-democrate simpatizase în tinerețe -, și nu numai - și bunicul său, Eugeniu Botez.) La începutul anului 1948, Stroe-Eugen Botez, care făcuse stagiul militar la Marină, este numit secretar al Comisiei interimare a Ligii Navale Române, sub auspiciile căreia apărea revista Marea noastră, la care a colaborat și el. Lucrează, pentru
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
imaginile onirice din jurnal, e sortită eșecului. Visele notate aici - unele cu tentă �arhaică", altele amintind de grotescul desenelor animate realizate pe computer - nu diferă prea mult de cele ale omului �obișnuit": în ele se amestecă familia, amintiri mai vechi, bunicii morți, cu mesaje ce au aerul de a fi revelații, imagini pasagere, probleme mărunte ale vieții de zi cu zi. Și, firesc, vise fără nici o noimă și unele ce par a ascunde un simbolism tentant, care se dizolvă însă în
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
reprezintă însă un trend important) propune scriitura ingenuă, în forță, nepretențioasă. În același timp, este departe de proza de consum, prea accesibilă, pretenția rămîne înalt culturală. Impactul tematic este decisiv: în loc să întîlnim mărturii directe despre comunism, aflăm aceste povești prin intermediul bunicii tinerei protagoniste. Nu se mai simte nevoia demonizării acelei perioade. Compromisul, funcția în acel regim își pierd din importanță. Mizele sînt mai �mici", dar universale: în locul crizelor de identitate, găsim crize de iubire; în locul psihologiei complexe, o notație precisă, cinică
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
Nicolae Manolescu Nu cred să mai fi relatat întîmplarea de mai jos care mi-a marcat adolescența. Am consemnat-o, imediat după ce s-a petrecut, într-un caiet care s-a rătăcit, dacă nu cumva a fost distrus de bunicul meu matern, din teama că va cădea în mîinile cui nu trebuie. O vreme caietul a stat ascuns în seiful din peretele camerei în care mă refugiam să citesc. E vorba de camera strămătușii mele, despre care am tot scris
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]