678 matches
-
anunțase de la apariția primului volum. Cartea descrie o altă vârstă a eroinei-martor, Ann, înfățișând experiențele erotice ale studentei pierdute într-un mare oraș, probabil Bucureștiul, de dinaintea celui de-al doilea război mondial, proiectat însă printr-o localizare incertă într-un burg al Guvernatorului, „ființă misterioasă și atotputernică”. Alunecarea spre parabolic este de această dată mult mai evidentă decât în primul roman. Din păcate, Les Amours impitoyables recurge la o complicare polițistă a intrigii, sporind senzaționalul. Totuși, prozatoarea știe să recreeze atmosfera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
mai evidentă decât în primul roman. Din păcate, Les Amours impitoyables recurge la o complicare polițistă a intrigii, sporind senzaționalul. Totuși, prozatoarea știe să recreeze atmosfera încărcată de suspans și de mister a vechilor palate, a interioarelor somptuoase dintr-un burg ce pare filtrat prin luminile unui amurg prelungit. G. și-a câștigat repede un statut aparte în viața intelectuală a exilului românesc. Colaborează săptămânal, o bună perioadă, la postul de radio Europa Liberă - și încearcă să organizeze viața culturală românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
epocii antice, sub influența cărora vechile orașe antice aproape că au dispărut. Viața socială proprie cetăților antice nu putea dăinui și a fost preschimbată într-o alta, dominant rurală, a comunităților sătești, între care legătura era asigurată de orășele târguri (burguri), total diferite de cetățile antice. Vechea ordine democratică a cetății, dominată de stăpânii de sclavi, a fost transformată în alta, clădită pe relațiile dintre feudali și masa de țărani producători de bunuri materiale. Deși la fel de analfabeți ca sclavii, iobagii erau
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și până la Rattkov, împrejurimi minunate, Kremnitz foarte frumos așezat. Ora 2 Rattkov. Ora 4½ Teschen, deja în Silezia austriacă. Suntem cu toții puțin surprinși că Hatzfeld vine la Breslau, unde îl aștept și pe Brătianu. Ora 5½ Odenberg. Generalul von der Burg de la Divizia din Breslau și maiorul von John, care mi-au fost puși în serviciu comandat. Cinat ușor. 40 min. La granița sileziană mă așteaptă președintele provinciei Silezia, baronul von Seidewitz. În toate gările sunt autorități, populație. Ratibor. Brieg etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Infanterie. Ora 9 Brătianu la mine. Vine de la Aix și merge la Sinaia, discutat îndelung cu el, este de părere să nu cedăm în problema Dunării. Ora 10½ plecarea din Breslau. La gară președintele superior von Seidewitz, care mă însoțește. Burg, John. Peste tot întâmpinări. Dejunat la ora 12½ în Kohlfurt. Ora 3 Frankfurt a.d. Oder, întâmpinare. Ora 5½ Berlin, Stadtbahnhof, unde mă așteaptă Fritz. Comandantul Berlinului. O jumătate de oră prin Charlottenburg spre Potsdam, ora 6½. Prințul de coroană și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
drăguță. Toată familia până la ora 10. Duminică, 7/19 august. Potsdam. Ora 7 sculat. Ora 8 la palatul cel nou, pentru dejunul en famille al prințesei de coroană, foarte plăcut, Edinburg, Albany etc. Plecat la ora 9. Ora 10 cu Burg la biserica catolică. Vizită la familia Bentheim. Dejunat la Wilhelm până la ora 11. La prințul Friedrich Karl la Glienicke, Wilhelm de Prusia, palatul de marmură, ora 12½ înapoi. Fritz și Wilhelm la mine. Ora 1 plecat la botez, en gala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Majestățile Lor, care îmi dau portretele lor. Rămas-bun de la Fritz și Louise. Ora 10 în pat. Răcit foarte rău. Joi, 11/23 august. Potsdam-Dresda. Ora 7 sculat. Ora 8 cu Pückler și Perponcher la gara Potsdam, ceva lume, John și Burg călătoresc cu mine. Wilhelm merge cu noi la Dresda. Ora 9 la gara Berlin-Anhalt, acolo Liteanu, Ghica-Comănești cu familia. Ora 8¼ plecarea spre Dresda, prin Jütenbock, Rödenau. Ajuns la ora 12 în Dresda, comandantul și prezidentul poliției, gardă de onoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ora 4 în Brünn, din nou gardă de onoare, generali etc. Carp aici. 10 minute, defilare. Ora 7 și 10 minute sosirea în Viena. Împăratul la gară, gardă de onoare, notabilități, generalul Bauer. Primire călduroasă, prezentări. Împăratul mă conduce în burg, Belvedere, rămâne 10 minute. Soupé cu suita. Generalul Cornaro și contele Wolkenstein, adjutant, mi-au fost puși la dispoziție. Ora 10½ în pat. Apartament mare. Sâmbătă, 13/25 august. Viena. Ora 8 micul dejun, singur. Ora 9 ½ venit împăratul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
oră cerc. Ora 8 plecat la expoziția electrică. Sunt întâmpinat de contele Wilcek și de întregul comitet, acolo până la ora 10, extrem de interesant. Frig la întoarcere. Cornaro mă însoțește. Duminică, 14/26 august. Viena. Ora 8 la liturghie în capela burgului. Ora 9½ la Belvedere, vizitat colecția de pictură până la ora 10 ½. La gara de sud, acolo consilierul aulic von Claudy. Plecat cu el, Cornaro și Wolkenstein la Bader, enorm de cald. Acolo, la gară, arhiducii Albrecht și Wilhelm, care mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Elisabeta. Ora 2 întâlnit cu arhiducele și arhiducesa Rainer în casa lor. Acolo o jumătate de oră. Apoi cu Rainer la gară. Ora 3 plecat cu el și cu arhiducele Albrecht înapoi la Viena. Conversație plăcută. Ora 4 primit în burg corpul diplomatic, en gala, sunt prezentați de Carp. Eu în uniformă românească. Ora 5 dineu în burg, împăratul vine să mă ia. Prezenți toți arhiducii cu suitele. Eu stau între împărat și arhiducele Ludwig Victor. După masă vorbit cu toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Apoi cu Rainer la gară. Ora 3 plecat cu el și cu arhiducele Albrecht înapoi la Viena. Conversație plăcută. Ora 4 primit în burg corpul diplomatic, en gala, sunt prezentați de Carp. Eu în uniformă românească. Ora 5 dineu în burg, împăratul vine să mă ia. Prezenți toți arhiducii cu suitele. Eu stau între împărat și arhiducele Ludwig Victor. După masă vorbit cu toți, arhiducele Johann Salvator, arhiducele Eugen etc., ei îmi prezintă suitele. Orele 6½-7½ arhiducele Albrecht la mine, discutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
hotelul Manteln. Au rămas la noi o jumătate de oră. Schimbat. Ora 1½ plecat cu trăsura la arhiducele Rainer, rămas acolo o oră. Orele 4-5 promenadă, singur. Audiențe, contele Wendel și ministrul bulgar Iagratin. Ora 6 la kronprinț, cină în burg. De față și Kalnoky, sosit de la Pesta, Rainer, suitele noastre, legația românească, Rosetti etc. Ora 8 la operă, Lohengrin, foarte bine, până la ora 11. Plecăm singuri la hotel. Luni, 10 noiembrie/29 octombrie. Viena. Ora 9 incognito cu Elisabeta prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Pesta. Împăratul în ținută de gală, gardă de onoare, fanfara cântă imnul românesc. Miniștrii Tisza și Szaprach, cu notabilitățile, nobilime etc. Primire călduroasă din partea împăratului, prezentări. Eu merg cu împăratul, Elisabeta cu Romalo. Publicul ne salută cu ilehen. Mers la burgul din Ofen. Împăratul îmi propune să ne tutuim. Împărăteasa ne primește cu arhiducesa Valerie și prințesa Amelie von Bayern. Ne este prezentată Curtea. Majestățile Lor ne conduc în camerele noastre, unde noi rămânem până la ora 5. Eu fac o promenadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
tutuim. Împărăteasa ne primește cu arhiducesa Valerie și prințesa Amelie von Bayern. Ne este prezentată Curtea. Majestățile Lor ne conduc în camerele noastre, unde noi rămânem până la ora 5. Eu fac o promenadă în parc și pe terasele frumoase ale burgului, o întâlnesc pe împărăteasă în grădină. Elisabeta se odihnește. Ora 5 dineu, împăratul vine să ne ia. Prezentări. Sunt prezenți Tisza cu soția, Kalnoky, Andrassy, Kallay, ministrul de război Bylandt, suitele. Elisabeta stă între împărat și împărăteasă, eu alături de aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Cu mama. Ora 10½ la dușuri. Promenadă. Ora 2 plecat toți împreună la Soden. Ora 3¾ plecat cu trenul la Frankfurt, prin Höchst. Antoinette și Wilhelm la gară, mers la Hotel Englischer Hof. Ceai. Apoi în prăvălii, mulți turiști în burg. Cu Wilhelm prin alte prăvălii. Ora 6¼ plecat din Frankfurt. Antoinette trebuie să meargă la Sigmaringen. Ora 8 în Kronberg. Cu trăsurile la Königstein. Ploaie. Seara cu mama. Vineri, 4 septembrie/28 august Ceață deasă. Promenadă până la ora 8½. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
unirea cu Bulgaria. Sandro a plecat la Filipopol. Ora 4 cu Leopold la Kronberg, la pictorul Schreyer, stat până la ora 7. Elisabeta a venit și ea acolo de la Neuenhain. Tablouri minunate, căruță de poștă, cai etc. Ora 8 supat, apoi burgul este iluminat bengalic. Ovații și cântece. Discurs, eu răspund. Duminică, 8/20 septembrie. Königstein-München. Vreme rece, mohorâtă. Ora 7 la biserică cu Leopold, liturghie tăcută. Rămas-bun de la preot. Ora 8 dejunat à trois. Ziua nunții lui Fritz von Baden cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
tristă. Călătorit toată noaptea, până dimineața la ora 10, când ajungem în Viena. Marți, 17/29 martie. Viena. Împăratul ne întâmpină la gară, gardă de onoare, șefii autorităților, legația română. Eu merg în trăsură cu împăratul, Elisabeta cu Slăniceanu, în Burg, unde locuim. Împăratul ne însoțește în apartamentele Bellaria, conversat o jumătate de oră. Arhiducele Albrecht sosește îndată, discutat probleme militare. După aceea tur de vizite cu prințul Windischgrätz, feldmareșal-locotenent, și cu maiorul Fliese, adjutant al împăratului, care ne însoțesc doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a păzi, a sta de strajă. Apoi, Al.I.Gonța preciza că "Istoricii noștri mai vechi și etnografii au observat că davele dacice erau fortificate și aveau turnuri de apărare (sau de veghe) în genul celor ale grecilor și ale burgului german". Legat de unele fortificații cu elemente metalice (dacii erau mari producători de aramă) apare toponimul "Vadul de Aramă", fostă localitate situată la sud de Vadul Vejei, care devine cătun la sfârșitul sec. XIX și a fost înglobat în acesta
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
înțelepți ai obștei, reîntorși în sat să petreacă în noaptea de priveghi. Izolați de ritul inițial și incluși în jocurile țărănești cu măști de la Anul Nou, Moșnegii devin în epoca feudală reprezentanți ai comicului popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea arhaică a unchiașului stă la baza creării a numeroase personaje: Moșnegii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul Călușarilor, Moșul și Baba din jocul Caprei și al Ursului etc. Jocul Cucilor este pomenit pentru prima oară de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
pe cineva la P. Neamț. Îl "incomodase" totuși "impertinența" cu care-mi apăr ideile, seriozitatea cu care le pun, implicarea deplină! Știi, am inventat aici (adică, la P.N.) un Club de poezie. Luna tocmai trecută am fost foarte des în burg. La Adrian (Alui Gheorghe n. red.) sau Dimitri (Chioaru n. red.), după ce veniseră ei în munți, pe rînd, în mai multe zile! Acum mă bucur mult pentru victoriile prietenilor mei, victoria cărților lor: Dimitri, Lucian (Vasiliu n. red.) și Mariana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
discuții"), acum! Cred că voi dori să citesc în plus (sau în locul unora din poemele trimise acum) și alte poeme, pe care le-am scris dar încă n-am reușit să le iubesc! Se poate, nu?! Scrie-mi! Și salută burgul, cum ai saluta o femeie tînără pe care știi că o voi vedea seara! Liniște, o căruță de liniște, dragul meu! Al tău, Aurel Dumitrașcu P.S. Îți trimit vreo 17 poeme Alegi tu! Dacă publici ceva în "Dialog" (revista studențească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pentru înaltă trădare decapitare frumoasă dori doamna mea clară și în turn au găsit doar celula rece și goală. AUREL DUMITRAȘCU Borca, 2 dec. 1979 Bună ziua, Lucian! Mulțumesc pentru vești! Gîndul că ne vom reîntîlni, că voi cunoaște un nou burg și noi oameni mă bucură. Voiam să mă duc la București, pe 7-8-9 dec., cu Daniel (Corbu n. red.). N-o să mă mai duc. Pentru că voi veni la Iași. Și nu pot pleca tot timpul de la Școală. Poate vin de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pot nicicum să-mi amintesc care era scopul acelei întruniri și nici de ce eram atât de fericit atunci, în vara lui 1953 sau 1954, la Cluj. Dar eram, cum rareori am mai fost de atunci. Senzațiile după-amiezii aceleia târzii - de burg (străzile pe care am mers ca să ajung la clădirea unde avea loc acea... ședință? serbare?... clădirea însăși), de căldură mare, anticaragialiană, bună și de și mai mare, proaspătă, încrezătoare și senină fericire - s-au împletit într-un nod gordian pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
În mod inte ligent, le este oare cu putință? [...] - Amintiri dintr-o redacție cu o fai moa să dormeuză care numai că nu putea vorbi. - Fetele bătrâne sau urâte și bunicile noastre cărunte Își păstrează uneori farmecul lor feminin. - Sighișoara, burgul medieval de pe Târnave, adăpostul dragostelor noastre vinovate de acum treizeci de ani. - O trupeșă fecioară se lasă violată pe podele, printre lacrimi, sânge, zdrențe, toate repede uitate. - Atenție, doam nelor și domnilor, la bestia lubrică ce Încă dormitează În noi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
oraș moldovenesc - și căzută, În cele din urmă, la picioarele celui mai neînsemnat din ceata tuturor ușernicilor ei, Într-o amăgeală a ei supremă de dragoste pe viață și pe moarte, curmată printr o Înghițitură de esență de oțet. SIGHIȘOARA, BURGUL MEDIEVAL DE PE TÂRNAVE, ERA acum treizeci de ani ferit din calea stricătorilor de oameni și de locuri, [ferit] de treapădul militarilor În garnizoană, al funcționarilor veniți din regat și al vilegiaturiștilor chilipirgii după un trai ieftin și bun. Orașul sta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]