575 matches
-
o abordare combativă, mai adaptată raporturilor cu o clasă muncitoare tot mai organizată și tot mai politizată."29. La rândul ei, municipalitatea din Bobigny a început să-și dea osteneala să-i ajute pe muncitori să beneficieze de avantajele legislației "burgheze", fără să mai caute să-i organizeze în soviet. Acest caz ilustrează modestia implicării statului în producerea de locuințe sociale, partea importantă ce revenea industriașilor, precum și complexitatea raportului pe care aleșii municipali l-au avut cu locuința socială. Cazul arată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
face loc soțului, și mai ales copiilor"49. Eficacitatea familismului se vedea în eliminarea a tot ceea ce intervenea între uzină și căminul familial, în special cafeneaua, locul tradițional pentru discuțiile politice cele mai de temut. Muncitorii aveau să-și poreclească "burgheze" soțiile care se dăruiau cu sârguință acestei strategii 50. Această scurtă evocare a dispozitivului familial permite lămurirea parțială a ceea ce a construit practic din punct de vedere sociologic familia conjugală, rolurile fiecărui membru, și mai ales faimoasa "repliere asupra vieții
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
profesorului Mihai David, întemeietorul geografiei moderne la Universitatea din Iași, și încă trei ani la catedră ai distinșilor profesori Gh.I.Năstase și Nicolae Lupu, toți trei îndepărtați apoi brutal din învățământ de către regimul comunist pe motivul că au făcut politică burgheză în trecut. Mă pot deci considera ca favorizat de soartă pentru că am beneficiat de temeinica cultură în domeniu a acestor trei corifei ai învățământului geografic ieșean. Profesorul Mihai David, prin întreaga sa structură genetică, a fost, cred, predestinat ca model
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cărora li s-a acordat această favoare, fără referințe necesare la apartenența lor de altădată. Libertate interioară, cea care contează, datorită căreia existăm, respirăm, dormim, ne ducem viața de ființe umane. Astăzi, cred că pot spune că nu sunt nici o burgheză franceză, nici o emigrantă româncă, sunt un om care trăiește la Paris, în arondismentul său, ca atâția oameni de origine străină deveniți parizieni. Când mă duc să-mi fac cumpărăturile pe rue du 9 Commerce, să-mi cumpăr ziarul, să mă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
alți „frontieriști“, victime ale acelorași călăuze dubioase, am ascultat rechizitoriul politic care cerea condamnarea noastră. A fost pentru prima dată în viața noastră când am auzit că eram numiți - spre marea noastră stupefacție - dușmani ai poporului, trădători burghezi, cosmopoliți, bestii burghezo moșierești, numai pentru faptul de a fi vrut să traversăm Dunărea în mod clandestin. Impresia că toată regia asta era absurdă și ridicolă ar fi ținut până la sfârșit dacă procesul nu s-ar fi terminat ca o lovitură de pumn
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
masa, pe de alta deținătorii puterii: cetățenii și Partidul-Stat - poporul și conducătorii. Nu aparțineam partidului, ceea ce ne arunca, în mod paradoxal, de partea mulțimii, în tabăra majorității românilor, ne plasa cot la cot cu masa, în ciuda apartenenței noastre la clasa burghezo moșierească. Văd în asta una din contradicțiile sistemului comunist: aplicând principiul luptei de clasă, îi respingea pe toți nemembrii de partid; îi făcea egali în excludere și în negura exterioară organului puterii. Ura fusese instituționalizată. În ciuda locuinței noastre îngrozitoare, ne
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
istoria română a secolului al XIX-lea, îi ștersese pe Edgar Quinet, pe Michelet, pe Napoleon III și, mai târziu, numele generalului Berthelot, fără de care istoria română nu se poate înțelege. Istoriografia, devenită domeniu rezervat al ideologiei marxist-leniniste, alungase Franța „burgheză“ din istoria României. După 1965, atitudinea antioccidentală avea să ia forme mai puțin agresive, mai ascunse. Noul viraj spre comunismul național, început de Gheorghiu Dej și exploatat din plin de Ceaușescu, din momentul instalării sale la putere în 1965, avea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
16 Sovromuri create între 1945 și 1952, a avut acces la toate bogățiile țării (materii prime și servicii). Vlad Stolojan, soțul Sandei, a găsit serviciu la Sovrom Construcții, într-o vreme când persoanele care făceau parte din vechile clase conducătoare burgheze erau excluse din „câmpul muncii“, conform expresiei comuniste; serviciul i-l datora unui coleg inginer român de origine israelită care se bucura de încrederea directorului întreprinderii. Rezultatul acestei politici industriale de jaf în favoarea sovieticilor a fost căderea brutală a PNB
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
clasă“, guvernul comunist, inspirat și susținut de mii de consilieri sovietici, a trecut la ultimele etape ce-i asigurau stăpânirea totală a populației: falsificarea alegerilor legislative din noiembrie 1946, urmată de scoaterea în afara legii, arestarea și condamnarea șefilor partidelor politice „burgheze“, în 1947 (majoritatea au murit în penitenciarul de la Sighet, unde amintirea lor este acum omagiată de un impresionant memorial). Abdicarea, în decembrie 1947, a regelui Mihai, ultim apărător al democrației, pune definitiv sfârșit României democratice. De atunci înainte, țara a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
politic Frecvența Clasa semantică brigada brigadă 3 2 brigadă brigadă 6 2 brigade brigadă 4 2 brigadele brigadă 4 2 burgeză burgeză 2 2 burgeze burgeză 2 2 Burgezia Burgezia 1 2 burgezie burgezie 1 2 burgeziei burgezie 3 2 burgheze burghez 1 2 burgheze burgheză 1 2 Burghezia burghezie 2 2 Burghezia burghezie 4 2 burgheziei burghezie 5 2 burghezimea burghezime 1 2 Cadastrul cadastru 1 2 cadastrul cadastru 1 2 cadastrului cadastru 1 2 Caimacam caimacam 1 2 Caimacam
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
brigada brigadă 3 2 brigadă brigadă 6 2 brigade brigadă 4 2 brigadele brigadă 4 2 burgeză burgeză 2 2 burgeze burgeză 2 2 Burgezia Burgezia 1 2 burgezie burgezie 1 2 burgeziei burgezie 3 2 burgheze burghez 1 2 burgheze burgheză 1 2 Burghezia burghezie 2 2 Burghezia burghezie 4 2 burgheziei burghezie 5 2 burghezimea burghezime 1 2 Cadastrul cadastru 1 2 cadastrul cadastru 1 2 cadastrului cadastru 1 2 Caimacam caimacam 1 2 Caimacam caimacam 2 2 Caimacamul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
brigadă 3 2 brigadă brigadă 6 2 brigade brigadă 4 2 brigadele brigadă 4 2 burgeză burgeză 2 2 burgeze burgeză 2 2 Burgezia Burgezia 1 2 burgezie burgezie 1 2 burgeziei burgezie 3 2 burgheze burghez 1 2 burgheze burgheză 1 2 Burghezia burghezie 2 2 Burghezia burghezie 4 2 burgheziei burghezie 5 2 burghezimea burghezime 1 2 Cadastrul cadastru 1 2 cadastrul cadastru 1 2 cadastrului cadastru 1 2 Caimacam caimacam 1 2 Caimacam caimacam 2 2 Caimacamul caimacam
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1855-1860), �nveli?ul acestor cl?dîrî fiind din piatr?. Arhitectură domestic? este atins? de eclectism �n oră? �n mod cert, dar ?i mai mult la ?ar?, unde diversele mode pitore?ți o �nt�lnesc pe cea a caselor de odihn? burgheze rurale suscit�nd publicarea a numeroase albume, �n Fran?a ?i �n Anglia. Modelele vin din tradi?iile locale, din Italia, din Orient, chiar ?i din Extremul Orient. Fiecare proiect se singularizeaz? printr-o volumetrie, prin deșchideri ?i plan, toate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la impunerea omului cu profundă conștiință religioasă. Gândirismul tradiționalist a virat la finalul anilor '30 spre extremismul de dreapta, chiar dacă apropierea de fascism anula misiunea înscrierii în universalitate a poporului român. N. Crainic respingea democrația pe care o asocia civilizației burgheze occidentale. De la un punct, acest curent disjunge în două direcții: una de dreapta, cu conotații politice, reprezentată de Crainic, și o aripă de stânga, asociată filozofului Lucian Blaga, cu propensiuni spre teoretizare și creație ce depășea sursele ortodoxiei, investigând psihologia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1945 s-a cerut cadrelor didactic să îndeplinească rolul oricărui intelectual, anume „însușirea teoriei marxist leniniste, unica ce reflectă corect necesitatea dezvoltării vieții materiale și spirituale și care poate mobiliza masele largi populare la lupta împotriva ideologiei fasciste și profasciste - burghezo - naționale”. Nu întâmplător, cam în această perioadă erau eliminați numeroși învățători din perioada interbelică (70% dintre ei trăiseră în Basarabia între 1918-1940) și importați alți peste o mie din Rusia și Ucraina. Acestora li se cerea: „să-și însușească rapid
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
îi preocupă permanent numai problemele sexuale. Îmi pare că această proliferare de teorii sexuale, în majoritate doar ipoteze, de multe ori ipoteze cu totul arbitrare, își are sorgintea într-o necesitate personală, anume aceea de a-și justifica față de morala burgheză propria sa viață sexuală anormală, hipertrofiată, și de a-i solicita toleranță"20. La inițiativa militantelor feministe din cadrul partidului, în august 1919 a luat ființă Jenotdel, sau Departamentul de Femei al Secretariatului Comitetului Central din cadrul Partidului, condus inițial de militanta
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cu politica reprezintă nu mai puțin un mod de a face politică. Intrinsecă sau extrinsecă, politica în literatură este și rămâne permanentă. Arta pentru artă, estetismul, spiritul critic sunt doar forme de refuz al unei anumite politici, în speță îngust burgheze, filistine etc. Este deci imposibil să nu faci politică. Atât din punctul de vedere al scriitorului (cu opțiuni adesea precis declarate), cât și al textului (care poate dezvălui tendințe independente de orientarea ideologică a autorului; cazul clasic al lui Balzac
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
libertății teoretice și practice. Ea poate fi invocată din toate direcțiile. Toți cei care contestau și contestă, de pildă, societatea de consum occidentală, the affluent society, de tipul hippy sau nu, sunt nu mai puțin beneficiarii evidenți ai libertăților (formale, burgheze, cunoaștem placa) de asociere, exprimare etc. Folosim deci libertatea (de un anume conținut), pentru a desființa libertatea (căreia îi dăm, în același timp, un alt conținut). în al doilea rând, fără a intra câtuși de puțin în demonstrații complicate și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
s? o disece analitic său s? se revolte contra ei�. Durkheim �?i r?sp�ndise �nv???tură! Institutorii au �nv??at copiii s? respecte patria, s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte comuniunea �n cultul drapelului ?i al democra?iei burgheze. Manualele ?i alte scrieri au difuzat o doctrin? a supunerii, a conformismului ?i a respectului social. Inteligen?ia german? se temea de dispari?ia fundamentelor culturale ?i sociale �n fă?a proceselor de ra?ionalizare care afectau organizarea comunitar?. Experien
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a respectului social. Inteligen?ia german? se temea de dispari?ia fundamentelor culturale ?i sociale �n fă?a proceselor de ra?ionalizare care afectau organizarea comunitar?. Experien?a democrat? a decep?ionat-o fiindc? p?rea s? �nsemne victoria �mediocrit??îi burgheze�. Este mai u?or s? identific?m sociologi dec�ț s? �ntrez?rîm o sociologie �n Germania pre-hitlerist?. Unii r?m�n la distan?? de nazism, al?îi se arăt? favorabili acestuia; instaurarea celui de-al treilea Reich pune cap
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?spuns la industrializarea for?at? ?i la doctrinele care pretindeau s? o justifice; argumentele sale s�nt mai mult de ordin moral dec�ț economic. Este un socialism esen?ialmente comunitar, care caut? s? rup? cu individualismul societ??îi burgheze, propag�nd modele de societ??i alternative. �n Sco?ia, Robert Owen (cu cooperativele de consum), �n Fran?a, Charles Fourier (cu falansterul), Prosper Enfantin, cap de serie al bisericii saint-simoniene ?i chiar Pierre-Joseph Proudhon (cu federalismul) s�nt figuri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Au trebuit s? treac? dou?zeci de ani pentru că opera s?-?i afle un public, �n momentul �n care Germania, trecut? �n sfera na?ionalist?, c?uta s?-?i exalte trecutul presupus comunitar (un antidot contra otr?vurilor societ??îi burgheze, tehniciste ?i capitaliste). Ț�nnies a protestat �mpotriva lecturilor tenden?ioase ale operei sale (el visa mai cur�nd la edificarea unui socialism umanist de inspiră?ie comunitar?) dar n-a reu?it s? �mpiedice că tema comunit??îi, apoi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a operei sale (1935). C�ț despre autori că Sombart, Michels sau Geiger, experien?a social-democrat? a sf�r?it prin a-i decep?iona crunt at�ta vreme c�ț nouă ordine p?rea s? concretizeze victoria mediocrit??îi burgheze ?i a unui socialism ?i mai dispre?uit dec�ț un capitalism care le provoca team? [9: 175]. Arhipelagul sociologic �ntr-o ?ar? �n care principalilor �ghizi c?l?uzitori� ai disciplinei le repugna s? se denumeasc? sociologi ?i �n care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n act metode americane de observare ?i de analiz?, obsesia de a se rupe de orientarea esen?ialmente speculativ? a sociologiei clasice, acapararea dezbaterii socio-politice de c?tre filosofi, ostilitatea deschis? a marxismului, dominant atunci, fă?? de ?tiin?ele sociale �burgheze�. Presă?i de c?tre planificatori ?i de c?tre al?i conduc?tori s? devin? �auxiliari ai ac?iunii�, sociologii aspir? s? se rup? de tradi?ia sintetic? ?i istoric? a predecesorilor lor ?i s? se demarce de demersurile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Sovietic? [58], revolu?ia din 1917 a favorizat mai �nt�i na?terea unei sociologii relativ libere (Sorokin conducea primul Institut de Sociologie, creat �n 1919, la Universitatea din Petrograd). Dup? 1924 �ns?, regimul punea cap?ț �pseudo-?tiin?ei burgheze�, sociologia fiind interzis?. A trebuit s? vin? �destalinizarea� pentru că disciplină s? fie reabilitat? ?i considerat? de c?tre putere un instrument politic folositor. �n 1958 s-a fondat Asocia?ia Sovietic? de Sociologie care insistă asupra necesit??îi loialit??îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]