2,949 matches
-
Sunt trimiși din nou acasă, Fără pluguri, coase și tractoare Să lucreze pe ogoare. Tineri, bătrâni și bătrâne Își împart un sfert de pâine Și desțelenesc ogorul Cu săpăliga și tractorul Care abia mai tușește Pe pământ când se târăște. Buruienile-s în toi și de mare soi. Grâul nu le e luat, Fiindcă nu e performant. Se roagă la Domnul neîncetat Să îi scape de-așa iad. Elena Trifan Referință Bibliografică: DESȚĂRĂNIRE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DESŢĂRĂNIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365936_a_367265]
-
pe lângă pârâu toată ziua, și să nu care cumva să-l vadă careva. Nu-i bai, își zise, se va descurca! A ajuns până deasupra pârâului. Nu răsărise încă soarele, era cam răcoare. Găsi un fag mare sub care, printre buruieni, pe un așternut moale ca de pluș alcătuit din mușchi de pădure numai bun de tăvăleală, s-a pus să tragă un pui de somn! Mai târziu răsări și soarele cald, de-a binelea. Ce zi frumoasă se prevestea! Primăvară
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
în ivrit, atât de greu și la scris și la citit... Inima mea o ia razna din loc cuprinsă de-amoc și tot fug după ea s-o întorc, prin câmpii și păduri fără drum, sau cărare, mă urzică hain buruieni pe picioare, n-am odihnă nici spor nu-s bună de nimic și de orice m-apuc mai mult stric. Dar când vara începe cu zile fierbinți, iar păsări prin ramuri așteaptă cuminți pe ouă... puii să iasă inima mea
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
fum al Fabricii de becuri de la Fieni. Am văzut și indicatorul rutier, eram deci foarte departe de traiect, așa că am luat înălțime din nou. Auzeam în cască cum ne cheamă prin Radio Băneasa, mi-amintesc că era chiar colega Florica Buruiană la trafic în acea zi. Am raportat că suntem aproape de Brașov, cu o deviere din cauza vremii nefavorabile. Mințisem, o făcusem ca să ne salvăm pielea pe moment, pentru a ieși din încurcătură. I-am cerut permisiunea de a ateriza la Brașov
PARTEA A VI-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365996_a_367325]
-
cădere, de la bine la rău, dar luăm în calcul și dificultatea demontării mecanismului prin care s-a ajuns la această situație. Un om simplu spunea odată că un ogor nelucrat doar un singur an, se umple atât de mult de buruieni, încât nu-ți mai este de nici un folos. Dar cu cât mai mult sufletul, când omul nu mai veghează asupra lui?! Mintea omului este atât de zburdalnică și aleargă necontenit, câteodată și dezordonat, la toate cele bune dar și la
MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364892_a_366221]
-
grădini, în care sunt semănate cele mai frumoase flori: dragostea, credința, bunătatea, cumpătarea, omenia...Trebuie să avem grijă de această grădină, ca tot ce este acolo să înflorească și astfel sufletul să ni se umple de frumusețe. Să nu lăsăm buruienile păcatelor să prindă rădăcini în suflet, iar florile sale să le udăm cu apa dătătoare de viață - iubirea. Lumea este de fapt grădina de care noi toți trebuie să avem grijă, în care să plantăm vise și flori minunate ca să
FLORILE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366398_a_367727]
-
cu o strecurătoare lintea, pe care o amestecam cu mălai și o dădeam la rațe - hălpăiau rațele lacome până se umflau! Din terenul cu porumbi pe care-l avea familia mea în Valea Oltețului, după ce mă răcoream la apă, culegeam buruieni pentru porc. În fiecare an creșteam un porc mare, rasa Marele Alb (adică mai multă pecie decât grăsime) pe care-l tăiam de Crăciun, îl puneam la afumat în vatră, iar pecia și trandafirii le băgam la găleata cu untură
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
arunce cu gunoi în alții, vrând să-și arate superioritatea (crezută de ei!) prin invidie, defăimare, ură. Este bine să fim cu persoane de acest tip toleranți și umani, dar cu măsură, pentru că riscăm, vorba cuiva, să ne năpădească, așa cum buruienile năpădesc plantele cultivate. Dar, este știut că Biserica își deschide larg ușile pentru toți oamenii, în mod deosebit pentru cei care au apucat calea pierzaniei. Pentru că „Dumnezeu voiește ca tot omul să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]
-
Worth și Waco. A fost un demn slujitor al adevărului și dreptății. Dacă a trimis pe careva la închisoare n-a făcut-o cu plăcere și nici în virtutea funcției de șerif, ci în idea de a feri restul populației de buruieni. Așa îi numea el pe cei certați cu legile, - buruieni. Robert Forest a dus o viață demnă de toată lauda. În cei peste treizeci de ani cât fusese șerif, a înfăptuit multe lucruri trainice. În primul rând, a făcut ordine
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
și dreptății. Dacă a trimis pe careva la închisoare n-a făcut-o cu plăcere și nici în virtutea funcției de șerif, ci în idea de a feri restul populației de buruieni. Așa îi numea el pe cei certați cu legile, - buruieni. Robert Forest a dus o viață demnă de toată lauda. În cei peste treizeci de ani cât fusese șerif, a înfăptuit multe lucruri trainice. În primul rând, a făcut ordine în tot ținutul. Alături de alți lideri și oameni de afaceri
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
face pe aleasa Divinului Creator să se îndrăgostească lumește. Fecioara Maria, nu se cunoaște faptul dacă născuse pe Fiul Domnului, nu se va lăsa prinsă în mrejele Cupidonului Dochiei și îl va transforma pe acesta, pentru îndrăzneala lui, într-o buruiană numită Năvalnic. Având cunoștință de protectoarea creației deusiene, suferind amarnic după fiul ei favorit, Dochia o va trimite într-o zi geroasă de iarnă, pe nora sa, la râu cu un fir din lână neagră, spunându-i că nu avea
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
și minciunii spre victoria finală au dispărut copiii de pe uliți și-au intrat la subsol prin tavernele întunecate ale secolului cad satele în singurătate tinerii pribegesc prin Europa și bătrânii au umplut cimitirile cu cruci peste pâmăntul reavăn au crescut buruieni și miroase a tămâie prin toată țara sfinții au mucezit în icoane lumânările aprinse curg în mânacre odată cu lacrimile și lumina se rostogolește ca un stog de paie luat de vântul istoriei pe apele greoaie care curg cu șerpi spre
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
neexistență decât existență”. Filozoful stoic roman Seneca spunea: „Chibzuiește cum ai putea să părăsești cu sufletul împăcat o viață pe care mulți o îmbrățișează și de care se țin precum cei ce sunt furați de șuvoiul apei se agață de buruieni și de pietre ... Cei mai mulți se zbat neputincioși între frica morții și chinurile vieții; nu vor să trăiască și nu știu să moară”. Filozoful grec Epictet sfătuia ca la orice ademenire exterioară să răspundem cu o virtute interioară, fiindcă greutăți ale
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
datoria de a le îndruma pașii și de a le veghea devenirea, fiindcă - spunea el - „lumea de mâine va arăta așa cum vor rodi ei, și ei vor rodi numai dacă noi îi vom plivi, adică dacă vom stârpi din jurul lor buruienile care-i sufocă”. Același interes l-a manifestat părintele Calciu și pentru tinerii români „desțărați”, pe care i-a întâlnit în exilul său de peste Ocean. În cele câteva vizite pe care i le-am făcut în America, am fost plăcut
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
mai veche din țară, fiind unul dintre obiectivele turistice cu care Mangalia se mândrește. Ea a fost ridicată în anul 1525de fiica lui Selim al doilea, în stil maur. În perioada comunistă a fost lăsată în paragină și năpădită de buruieni, iar cimitirul unde se aflau morminte vechi, de peste 300 ani, nu mai era delimitat de niciun fel de gard. După 1989, moscheea a fost reamenajată cu ajutorul Primăriei Municipiului Mangalia și zilnic, ea este vizitată de vârstnicii care vin la rugăciunile
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
picioare cu supunere ... sunt zi în noapte și vis în ochii deschiși, sunt o palpare, o lumânare și un gând travestit. Ești o stea, o concepție, ești un sistem, un principiu greu de ajuns, ești luna mea de pe pernă, o buruiană extirpată, o floare presată între poeziile mele preferate. Același lucru vrem, să fie primăvară. Dormisem în camera cea mică, hărăzită pentru musafiri, dar având curba efortului de dimineață viguroasă, mă scol înainte de vreme, ies din camera fără viață și intru
UN CORP DE ADOLESCENT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351432_a_352761]
-
aceasta cât are rânduit, cu rostul de a ajunge, ne îngrădit până la sfârșitul vieții lui pământești, suport omenesc al unui om îndumnezeit”. Spunea Părintele pe ploaie credincioșilor din cort. Ma scris părintele Boca că ” mosafirii nedoriți, dacă încolțesc ca și buruienile, nepoftiți, prin straturi, smulge-le mai înainte de a crește în propria ta minte“, fiindcă ea nu le dorește. “ Oare nu știi, omule, că din prima zi și până în ultima tu alergi mereu,“ până în ore târzii, “mereu ? Îți transporți sufletul spre
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
o țară? Am fost plecat doar patru ani pe-afară; Azi am venit și-o caut cu ardoare, Dar n-o găsesc și-n suflet rău mă doare. O caut peste tot, am fost și-n sate, Ogoare plâng în buruieni lăsate, Înspre păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. Acasă poarta nu e zăvorâtă, Căci mama tot mai iese și se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i mai strige iar
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
tot timpul putem pune pe picior de egalitate confuzia cu răul și poticnirea. Uneori, ea înseamnă schimbare și, evident, creștere. Lumea văzută dintr-o perspectivă raționalistă este ca o grădină formală, așezată pe un plan detaliat și supra-cultivată cu toate buruienile îndepărtate. Totuși, pământul neîngrijit, jungla sălbatică sunt sursele de descoperire și viață nouă spre care trebuie sa ne întoarcem regulat pentru regenerarea spiritului. Deoarece toate conceptele și cuvintele sunt limitate în timp din punct de vedere cultural și orice sistem
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
datoria de a le îndruma pașii și de a le veghea devenirea, fiindcă - spunea el - „lumea de mâine va arăta așa cum vor rodi ei, și ei vor rodi numai dacă noi îi vom plivi, adică dacă vom stârpi din jurul lor buruienile care-i sufocă”. Același interes l-a manifestat părintele Calciu și pentru tinerii români „desțărați”, pe care i-a întâlnit în exilul său de peste Ocean. În cele câteva vizite pe care i le-am făcut în America, am fost plăcut
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
arat, care a fost înlocuit cu scarificatul, ca lucrare de bază. La fiecare campanie de semănat la grâu, cum este și cea care se apropie cu pași repezi, pregătirea patului germinativ se realizează prin aplicarea unui disc pentru dezmiriștire, distrugerea buruienilor și a samulastrei, apoi o scarificare la 45-48 de cm cu un agregat care este prevăzut și cu discuri pentru uniformizarea terenului. Semănatul se va executa cu un utilaj complex, având o productivitate de 50 de hectare pe schimb, alimentarea
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
închid un ochi o văd deplasându-se în partea opusă ca o piesă de șah pe șine a început să-mi mângâie cutele apărute pe frunte în urma încordării zâmbește și lasă degetele să curgă pregătindu-se parcă să smulgă o buruiană nu știe la ce mă gândesc cu adevărat crede că sufăr că sunt în pragul unei depresii că mai am puțin și plâng în brațele ei de fier de fapt joc un joc absurd crezând că o pot plimba dintr-
POEMUL DE CARE ÎMI E DOR de ŞTEFAN ALEXANDRU CIOBANU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345595_a_346924]
-
Pentru a scurta drumul am ieșit pe ușa din spatele blocului. Era o zi senină și roua dimineții răsfrângea razele soarelui în mii de briliante. Trecând prin iarba spațiului verde, soția mea a observat un gheomotic cenușiu într-un smoc de buruiană de la baza unui garaj. L-a atins cu vârful pantofului și atunci un cioculeț și doi ochi nevinovați ne-au privit speriați, sau poate a speranță, din iarba udă a dimineții. Soșia s-a aplecat și l-a luat în
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
uiți, Dumnezeule, Doamne! Din grâu crescut în lanuri, unde paiul depășea mijlocul voinicului, și era ca deștiul de gros, iar spicul era cât vrabia. Se întindea lanul de grâu până-n marginea drumului, drum îngust, cât lățimea căruței. Nici fir de buruiană nu exista. Când vedeai un fir de mac, era o raritate. Parcă și păsările cerului coborau cu grijă pe pământ, ca să nu strivească plantele semănate de om. Grâul românesc se vindea peste granițele țării. Producția depășea nevoile. Deși se ara
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]
-
depășea nevoile. Deși se ara pământul cu plugul tras de vite, iar coarnele plugului erau ținute cu mâinile omului. Mâini de țăran. Aspre dar pline de iubire pentru glie, pentru neam. Mâini sănătoase întru iubire de pământ și de familie. Buruienile se stârpeau cu sapa și cu prășitoarea trasă de vite, mânuită de mâinile iubitoare ale țăranului ce știa rostul lucrurilor. Doamne, ce se întâmplă cu noi, fiii Tăi? De ce ne dai drumul din mâinile Tale? Nu știi că suntem slabi
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]