530 matches
-
ascunsă în ea un bob de fasole. Cine îl găsea devenea rege sau regină pentru întreaga zi de Crăciun. Și acum se păstrează tradiționala “Buche de Noel”, “Butucul lui Noel”, o prăjitură de ciocolată prezentată la masă sub formă de buturugă. La greci, crenguța de măslin în dulciuri. Crăciunul și Anul Nou în Grecia sunt bogate în superstiții, dar și în preparate tradiționale. Printre prăjiturile tradiționale se numără “Melomakaronas”, însiropată cu miere și “ Kourabiedes”, acoperită cu fulgi de zahăr. De Anul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
echivalente, în cadrul cărora se manifestă o relație de tipul "Aa este (precum) Bb": Boul se leagă de coarne și omul de inimă; b) comparative, în cadrul cărora se manifestă o relație de tipul "Aa este (mai mult/ mai puțin decât) Bb": Buturuga mică răstoarnă carul mare, Decât codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș etc. 5.3. Prin disocierile și categorizările anterioare, am încecat să arătăm că lingvistica integrală oferă un cadru conceptual îndeajuns de precis și de amplu pentru
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rezolvat decât căutatul în coarnele tale. − Tocmai asta e, se aprinse Ondine; nimic în viață nu-i mai esențial decât uzurparea credinței în esențial de către ceea ce pare neesențial. Esența vieții e-n detalii, în așa-zisele mărunțișuri; singura șansă a buturugii de emancipare de propria-i micime e să răstoarne carul mare, dacă vrei. Marea diferență o creează, până la urmă, lucrurile la care rămânem indiferenți. Din fericire, firele astea de nisip, cu puzderia lor de diferențe nesemnificative, se adună în bancuri
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de lemnul trebuitor. Ocheam repede prada, băteam o scoabă în lemn, legam de scoabă un lanț de 2-3 m. lungime, și porneam cu lemnul târâș la vale, până ajungeam acasă. Avea mama lemne pentru un timp. Uneori, când coboram cu buturuga la vale printre brazi, și aceasta venea singură la vale, încălecam pe ea, că eram sprinten atunci, mergeam-mergeam, mă răsturnam și plin de toate murdăriile locului, unde mă opream, mă săltam, mă scuturam și mă ștergeam de cele ce-m
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aceasta venea singură la vale, încălecam pe ea, că eram sprinten atunci, mergeam-mergeam, mă răsturnam și plin de toate murdăriile locului, unde mă opream, mă săltam, mă scuturam și mă ștergeam de cele ce-m i atârnau pe haine, legam buturuga de un copac, îmi scote am traista de la gât și alergam în pădure. Să culeg bureți. Mergeam unde găseam rășcovi, pânișoare, sbârciogi, urechea babei sau hribi din care mama, acasă, deși era iarnă, făcea o tocăniță tare gustoasă, mâncată cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un fel de zeamă în pălăria lor, pe care eu o sorbeam repede repede, ca să nu mi-o ia sora-mea înainte. După ce mâncam asemenea bucate gustoase, ieșeam afară, mergeam în șopronul cu lemne, luam toporul și începeam să desfac buturuga adusă, în bucăți-bucăți, mai mari sau mai mici, pe care le stivuiam în grămadă, după dimensiuni, de unde un braț sau două de lemne le d uceam în casă. La așezam în fața sobei ca să servească bine la încălzit mai ales mie
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
nou. Cu gânduri frumoase și simțire curată, am pornit să ne facem cunoscuți, îndreptându-ne pașii spe Bojdeuca din Țicău. Casa ne aștepta gătită cu ștergare și ouă bătute cu mărgele în strălucirea soarelui blând, primitor, cu ulcele românești pe buturugi vechi. Apoi ne-am îndreptat spre Casa Pogor, conduși de minunatul elev, Mihai Panaite, și de speciala Claudia Gherghel, încântați de grafica plină de culoare a icoanelor măiestrite cu migală de aceștia, la expozițiile lor personale. Apoi am luat drumul
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
Învelită de jur Împrejur cu table vechi, bătute În cuie, și acoperită tot cu tablă veche pe care erau puse câteva pietre ca să nu i-o ridice vântul. Deodată l-am văzut pe Bătrân Într-un colț stând pe o buturugă și rostind rugăciunea. Fața lui era luminoasă și veselă. Avea ochii Închiși și se ruga nemișcat. După ce m-am apropiat de el, i-am vorbit: -Binecuvintează, Părinte! Ce faci aici? Cum trăiești? Ce mănânci? Acela m-a salutat zâmbind și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
captiv. Da, Preacuvioase, răspunse În aceeași limbă Simeon. — și ai lucrat În Konstanz? — Numele mi-e necunoscut. Nu, am lucrat Într-un alt oraș. Avea un nume latinesc, parcă... Starețul Otto se Întoarse gânditor către Eglord, care ședea pe o buturugă sorbindu-și vinul dintr-un pocal de argint. — După părerea mea, omul e nevinovat. Vine Într-ade văr din Răsărit, vorbește elina și e cu totul străin pe aici, pe deasupra și eretic. Cu treaba noastră nu are nimic de-a face
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să se adăpostească În jurul lui de răcoarea neașteptată a nopții. Unul dintre slujitori, cel mai În vârstă, scoase de la coburi o pâine uscată și o ciozvârtă de carne de mistreț, atât de afu mată și de tare, Încât părea o buturugă Înnegrită de ploi. O Împărți atent, dându-i și lui Simeon o bucată. Hugo, care urmărea scena, spuse rânjind: — Ce? Îi dai și lui să mănânce? Oricum, prea mult tot nu-i folosește! Bătrânul Îl privi mustrător: — Lasă, Hugo. Ai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
câte o clasă în doi ani. * Și nopțile albe sunt întunecate. Unde dai și cine crapă. * Ecuatorul este un brâu cu care se încinge Pământul. * Paralelele și meridianele sunt gratiile Pământului. * Ca să vezi cine ești, nu trebuie să aprinzi lumina. * Buturuga mică arde mai ușor. * În sport, mușchii luptă pentru victorie, iar mintea o obține. * În fața greutăților vieții, toți suntem halterofili. * Puternic nu este acela care impune puterea, ci acela care o suportă. * De Anul Nou, și orășenii ies la arat
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cu peștele prins. De fapt șalăul acela l-am pus la congelator și a doua zi, pentru că era ziua plecării, l-am pus în plasă și l-am dus acasă. Cu șalăii prinși, seara la cabană. Se poate vedea și buturuga mare folosită ca masă, pe care am pictat în lateral, peste câțiva ani, sigla fundației „Arta Naivă Universală” Și pentru că veni vorba de pește, în alt an când am plecat acasă de la Moldova Nouă, vorbisem cu ceva timp în urmă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
însă nu o scăpa niciodată. La o goană din codrii Slatinei, județul Suceava, întâmplându-mă să fiu alături cu dânsul l-am văzut cu ochii cum a fulgerat cu carabina un enorm mistreț tocmai în momentul când sărea peste o buturugă. Ai fi zis că l-a ucis din zbor. La o altă goană din pădurile moșiei Ruginoasa, pe o iarnă foarte omătoasă, Costică Șuțu, voind să aibă dinaintea sa o rază de lumină mai întinsă, se urcă pe o cioată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în fața mea se deschide o râpă adâncă peste care numai doar în zbor aș fi putut trece. Noroc că de-a curmezișul râpei sta un trunchi de brad culcat care ținea loc de punte; îmi fac cruce și apuc pe buturuga ceea pe care se vede Dumnezeu mi-a pus-o în cale, da' n-ajung bine la jumătate, că dincolo pe celalalt mal îmi iesă naprasnic un alt pârdalnic de urs și mai zburlit și mai mânios. S-au adunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ce preferă mediile oxidante. Mai departe, În urma colmatării pe care plantele de felul stufului o promovează, Își vor face apariția plantele lemnoase. Din râu, prin stadiul de baltă, se ajunge la pădure. Și asta, În urma unei acțiuni nefondate, minore chiar. Buturuga mică răstoarnă carul mare. S’a impus, În urma acelui impact informațional, ca o reacție de apărare a naturii, o stare de tranziție. Natura se adaptează, dar tranziția, care va dura desigur mult timp, nu va oferi, În tot acest interval
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
are două fețe. După ce ea, rațiunea, ne-a asigurat supraviețuirea, dar și hegemonia În cadrul biosferei, a venit vremea s’o folosim și pentru protecția celorlalți - animale dar și plante - deveniți Între timp mai slabi ca noi. Căci, pe drumul evoluției, buturuga mică răstoarnă carul mare și niciodată nu vom fi decât hegemoni, nicidecum independenți, În cadrul biosferei. “Radiosfera”, 5 februarie 1996, ora 12,29 68. Scotocind sub bloc... Oricât ar părea de ciudat, În materie de protecție a mediului există o mare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
crezare help-ului, căci ce să caute Crowhurst în Marea Egee?, - în tot acest timp îmi dau seama că s-a întâmplat ceva. Sunt în pădure, printre munți înalți, singur, urlu câte un cuvânt și-mi răspunde ecoul. Mă așez pe o buturugă, sunt departe de telexuri și telefoane, de ziare și Mozambic. Habar n-am ce s-a întâmplat în India, în campionatul cehoslovac de fotbal și pe Atlantic. Pun mâinile la urechi și aud un alt vuiet al lumii. Eram departe
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cu cine ții, cu Steaua sau cu Rapid? Dar pentru cei care nu-și dau seama, o astfel de întrebare trebuie și tradusă: cu alte cuvinte, amice te-ai mai deșteptat la minte, sau ai rămas tot prost ca o buturugă? Cum să mai poți gândi în ziua de azi, când știm cât de mare, imens, este Universul, la un ordin de mărime ce mintea omenească nu poate cuprinde, cum poți să-ți mai închipui că specia umană este singura în
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
copii ce nu se încumetă să se depărteze de părintele lor. Nu se îndepărtau nici unul de altul, de parcă își presimțeau soarta lor de a munci în pereche când vor ajunge buni de jug. Stăpânul lor, Costache Gheorghiu, stătea pe o buturugă de stejar bătrân ce căzuse doborât de vânt, și privea în preajmă la frumusețea pădurilor, a cerului albastru închis, ascultând glasurile păsărilor ce parcă ridicau imn de slavă spre Dumnezeu pentru bunătățile ce le lăsase pe pământ. Asculta glasul cucului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sculați și sunt gata de muncă și cleveteală. El se sculase odată cu răsăritul luceafărului de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor, juncanii lui erau sătui de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga pe care șezuse, își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându-le lungime deajuns ca să se poată apăra de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acela trebuia să fie al meu sau, hai să zic, al soră-mi, Ileana, și nu în stăpânirea pricopsitului de Costache.” Strânseră sapele, Ion luă și pe a ei în spate iar Gheorghe o ducea pe a lui și o buturugă ce aducea cu un cap de om, pe care Gheorghe se gândea s-o meșterească el acasă. Marița ducea traista în care fuseseră cărate merindele . Ajunși la drumul luncii și trecând pe lângă ogorul cu pricina Marița privi la ovăzul ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dracu în patru ca să intrăm noi în această curea de pământ cu ovăz, că al nostru trebuia să fie (sau al soră-mi Ileana, își spuse în gând), ați înțeles, bre? Ion făcu semn din cap că da apoi ceru buturuga găsită de Gheorghe ca să o privească mai bine. Ajunseră acasă la casa din deal, și-au lăsat sapele, puseră buturuga pe prispă gândind cum or s-o spele și s-o fasoneze, apoi plecară la treburile lor. Marița îl luă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
al soră-mi Ileana, își spuse în gând), ați înțeles, bre? Ion făcu semn din cap că da apoi ceru buturuga găsită de Gheorghe ca să o privească mai bine. Ajunseră acasă la casa din deal, și-au lăsat sapele, puseră buturuga pe prispă gândind cum or s-o spele și s-o fasoneze, apoi plecară la treburile lor. Marița îl luă la întrebări pe Ghiță, bărbatusău, dacă a muls vaca și dacă a isprăvit celelalte treburi, „că iaca-i noapte și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-l mai atingeau obișnuitele vorbe de batjocură ale nevesti-si, se urcă în podul șurii unde avea niște lucernă cosită mai demult, își făcu un culcuș și adormi de îndată. Marița încercă să adoarmă dar în spatele pleoapelor se perindau imagini înfricoșătoare. Buturuga găsită de Gheorghe lua forme diferite, ba părea un cioroi fioros, ba o vietate de spaimă, cu două coarne și barbă ca de țap, ba devenea un taur ce scotea două fuioare de aburi pe nări. Se trezi, sări din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
scăpăm odată de el să nu-l mai văd! Ochii lui Marița, plini de ură și îndemnul hotărât al mamei lor îi făcură pe cei doi feciori să acționze imediat. Lăsară sapele la pământ, înșfăcară cele două vițe groase ale buturugii, ce le tăiaseră în drumul spre ogor și o luară la fugă călcând în smârcurile mlăștinoase din vale, care îi împroșcau cu apă murdară. Ajunseră lângă Costache și începură să-l lovească cu cruzime, neoprindu-se nici când moșul lor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]