1,209 matches
-
, C.[onstantin] Z. (3.VII.1870, Coasta Lupei, j. Galați - 21.XII.1930, Galați), poet, gazetar și traducător. B. continuă spița unor răzeși din Nicorești: tatăl, Zamfir Buzdugan, era cântăreț de strană, mama, Ghina, trecea ca învățătoare în sat; când ea dispare (victimă a unei epidemii), tatăl și fiul pribegesc peste Dunăre, stabilindu-se în Dobrogea. Admis la Gimnaziul real din Tulcea, ajunge elev la Gimnaziul „Cantemir-Vodă” și
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
Cornelia Buzdugan-Hașeganu, Brașov, 1942, [Versuri], în Charles Baudelaire, Les Fleurs du mal - Florile răului, ed. bilingvă, îngr. Geo Dumitrescu, introd. Vladimir Streinu, București, 1978. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, VIII, 198, 237-241, 462-463, 485; Lovinescu, Sburătorul, I, XXXVII-XXXVIII, 304; C. Z. Buzdugan, O nouă traducere în românește a „Divinei Comedii”, ALA, 1929, 429; N. Iorga, Traducerea „Divinei Comedii”, „Moldova de Jos”, 1929-1930; A. F. [F. Aderca], Încă unul, ADV, 1930, 14 419; I. C. Atanasiu, Mișcarea socialistă (1881-1900), București, [1932], 56, 65, 73
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
1929-1930; A. F. [F. Aderca], Încă unul, ADV, 1930, 14 419; I. C. Atanasiu, Mișcarea socialistă (1881-1900), București, [1932], 56, 65, 73, 76, 80, 212, 214, 392; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 29, 51, 287, 321; I. Argintescu, Const. Z. Buzdugan, „Orizonturi”, 1938, 5-7; I. C. Beldie, Un poet uitat, „Orizonturi”, 1938, 5-7; Iorga, Oameni, III, 340-341; G. Demetru-Pan, „Albatrosul” în românește, RML, 1939, 8; Marin Sârbulescu, Constantin Z. Buzdugan, TIL, 1942, 1917; M. Nanu, „Poezii, traduse din poeții moderni francezi”, LU
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
lit. cont. (1986), II, 29, 51, 287, 321; I. Argintescu, Const. Z. Buzdugan, „Orizonturi”, 1938, 5-7; I. C. Beldie, Un poet uitat, „Orizonturi”, 1938, 5-7; Iorga, Oameni, III, 340-341; G. Demetru-Pan, „Albatrosul” în românește, RML, 1939, 8; Marin Sârbulescu, Constantin Z. Buzdugan, TIL, 1942, 1917; M. Nanu, „Poezii, traduse din poeții moderni francezi”, LU, 1943, 1; Presa muncitorească și socialistă din România, I-II, București, 1966-1968, passim; I. Hașeganu, C. Z. Buzdugan, un poet pe nedrept uitat, CNT, 1966, 29; Massoff, Teatr
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
Albatrosul” în românește, RML, 1939, 8; Marin Sârbulescu, Constantin Z. Buzdugan, TIL, 1942, 1917; M. Nanu, „Poezii, traduse din poeții moderni francezi”, LU, 1943, 1; Presa muncitorească și socialistă din România, I-II, București, 1966-1968, passim; I. Hașeganu, C. Z. Buzdugan, un poet pe nedrept uitat, CNT, 1966, 29; Massoff, Teatr. rom., III, 302-303; Petre Ciureanu, Baudelaire in Romania, Torino, 1970, 31-32, 46-48, 62-72, 74-78, 81-82; Streinu, Pagini, III, 80-81, 88; Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977, 223-224, passim
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
pe nedrept uitat, CNT, 1966, 29; Massoff, Teatr. rom., III, 302-303; Petre Ciureanu, Baudelaire in Romania, Torino, 1970, 31-32, 46-48, 62-72, 74-78, 81-82; Streinu, Pagini, III, 80-81, 88; Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977, 223-224, passim; [C. Z. Buzdugan], ADLTR, H-44, H-45. R.Ș.
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
eu de vină, mamă, Sub patrafir), Aron Cotruș (Ai noștri sunt acești munți), D. Anghel, St. O. Iosif, Victor Eftimiu, Al. Mateevici, M. Postelnicu, Al. T. Stamatiad, G. Tutoveanu, Vasile Militaru, Ioan I. Olteanu, Victor Ilieșiu, Theodor Speranția, Gheorghe D. Buzdugan. Proză semnează Ion Agârbiceanu (Rătăcire, 1935), Victor Eftimiu, Septimiu Popa, Ioan I. Olteanu, Gheorghe Subu, Teodor V. Păcățian, Mihail Lungianu, Octavian Prie ș.a. Revista mai cuprinde poezii populare, articole politice și istorice, amintiri, însemnări de călătorie, anecdote, curiozități, strigături, ghicitori
CALENDARUL „FOAIA NOASTRA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286018_a_287347]
-
riguroasă documentare. Ar mai fi de adăugat că portretul suportă cele mai diverse abordări: poate fi neutru, liric, ironic sau șarjat. Iată un memorabil și inegalabil portret în cheie ironică: N. Iorga avea multe afinități cu smeul din poveste. După cum buzduganul acestuia își preceda stăpânul izbind în poartă, în ușă, pentru a se așeza apoi singur în cui, tot astfel glasul profesorului Iorga se auzea indistinct pe scări și pe culoare, înainta intensificându-se viforos, apoi intra adus de un val
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vitalitate, când pline de o langoare înfiorată de angoasă (Litanie postumă, Reîntoarcere, Căprioara sălbatică). Proza lui B., puțină, se constituie dintr-o suită de notații cvasipoetice și din câteva schițe de portrete. SCRIERI: Iubire albă, Ploiești, 1923. Repere bibliografice: Cornelia Buzdugan, O lacrimă pentru un poet: Emil Bărbulescu, VL, 1926, 12; Sandu Teleajen, Emil Bărbulescu, „Gândul nostru”, 1926, 3; Virgil Treboniu, Poezia lui Emil Bărbulescu, RAZ, 1938, 49. V.D.
BARBULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285630_a_286959]
-
BASARABIA LITERARĂ, supliment săptămânal al ziarului „Basarabia” (1941-1944), care a apărut la Chișinău între 6 aprilie 1942 și 10 februarie 1944. Revista publică poezii, proză, articole de istorie literară, amintiri ș.a. Colaborează cu versuri G. Tutoveanu, D. Stelaru, Ion Buzdugan, Ion Potopin, Theodor Al. Munteanu, Dimitrie Iov, Emil Giurgiuca, Ion Șiugariu; cu proză: B. Jordan, Al. Negură, Iulian Vesper, C. Salcia, Ion Ojog, Ernest Verzea; cu articole: Gabriel Țepelea (Un animator: Octavian C. Tăslăoanu), Cicerone Theodorescu (Scriitorul și neamul), Eugen
BASARABIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285662_a_286991]
-
Knut Hamsun, Foamea. Se remarcă un articol al lui P. Mușoiu, Ioan Păun, evocare plină de dramatism a poetului I. Păun-Pincio, mort înainte de vreme. Zosân este autorul unor nuvele inspirate din realitățile satului românesc. Versurile poartă semnătura lui C. Z. Buzdugan, D. Th. Neculuță, N. Țimiraș, N. Burlănescu-Alin, Alexandrina Mihăescu, I. Costin (Al. Cantilli), Const. Xeni, Sergiu Victor Cujbă și Dimitrie Nanu. Cu Un cântec, Apari tu... și Cântec colaborează G. Coșbuc. R.Z.
CARMEN-SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286114_a_287443]
-
de întrecere, de luptă, pentru a ierarhiza valorile pe multiple planuri; 3) activități gimnice, care vizează dezvoltarea și perfecționarea pe plan corporal a individului; 4 ) activități recreative, utilizate în scop de deconectare, divertisment în diferite ocazii (De Meur, Staes, 1988). Buzdugan (2007) consideră că activitatea este o relație între organism și mediu unde are loc un consum energetic, cu o finalitate adaptativă. Esența activității umane poate fi exprimată corect doar când corelăm interiorul cu exteriorul, înțelegând mecanismul filtrării cauzelor externe prin intermediul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
intervenției în cursul natural al lucrurilor; de tipul de stare sau de proces asupra căruia se îndreaptă acțiunea; de mediul actanțial care definește parametrii acțiunii; de scopul în vederea căruia este realizată acțiunea și care este răspunzător de declanșarea acțiunii. Potrivit lui Buzdugan (2007), acțiunile sunt cele mai mari subunități ale activității (fiind constituite, la rândul lor, din șiruri de operații și mișcări); sunt subordonate întotdeauna activității, având doar o relativă independență în raport cu ea; de aceea dispun de scop propriu, dar nu au
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
influențate, modelate și chiar construite prin intermediul „organizării modalităților de însușire a componentelor și tehnicilor activității”. Dafinoiu și Balan (1998) grupează aptitudinile după: abilitățile de operare cu relațiile spațiale, cu relațiile numerice, operare în plan mintal, memorie, tempoul și percepția mișcării. Buzdugan (2007) consideră că aptitudinea arată ce poate individul, nu ce știe el (unii au multe cunoștințe, dar nu sunt în măsură să opereze cu ele). Deosebirea dintre aptitudine și capacitate constă în faptul că aptitudinea rezultă dintr-un potențial și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
conștientizeze: latura fizică a cuvintelor (fonetico-grafică); conținutul cuvintelor (semnificația lor); regulile logico-gramaticale pentru construirea de propoziții, fraze etc. Limbajul are o importanță deosebită pentru viața internă, psihică, dar și pentru viața socială a individului legată de relaționarea cu semenii. Potrivit lui Buzdugan (2007), pentru existența umană, valoarea limbajului derivă din funcțiile sale: a) funcția de comunicare, de transferare a unui conținut de la o persoană la alta; b) funcția de cunoaștere (cognitivă), de înțelegere, conceptualizare și, în general, de elaborare a gândirii; c
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
emoțional-afectivă, a stărilor de tensiune psihică prelungită, a eșecurilor și conflictelor. IMAGINAȚIE (< fr. imagination, cf. lat. imaginatio, -onis; engl. imagination) - Proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini și proiecte noi, pe baza combinării și transformării datelor experienței anterioare. După Buzdugan (2007), se caracterizează prin faptul că are rolul de adaptare activă, transformativă și creatoare a omului. Prin imaginație, câmpul cunoașterii umane se lărgește mult, omul devenind capabil să realizeze unitatea dintre trecut, prezent și viitor. Sursa de imaginație este experiența
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cauzelor care au determinat efectul unei acțiuni; intuirea principiilor funcționale ale fenomenului; capacitatea de a corela bagajul de cunoștințe acumulate cu noile cunoștințe. În funcție de temeinicia cunoștințelor acumulate și de noile cunoștințe, înțelegerea poate fi spontană, rapidă și simplă. După T. Buzdugan (2007), înțelegerea este o latură funcțională și permanentă a gândirii; înțelegerea poate avea ca obiective: o simplă identificare; descoperirea unei cauze sau interdependențe; descoprirea principiului funcțional; surprinderea unor corelații între fenomene, idei etc. Înțelegerea poate fi ghidată (influențată) de anumite
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
anumite situații. În majoritatea cazurilor, termenul personalitate nu acoperă aspectele cognitive ale comportamentului (inteligența, aptitudinile și cunoștințele). Ei vizează aspectele afective, emoționale, dinamice. Personalitatea este descrisă mult mai des în termeni de trăsătură decât prin referire la tipuri. După T. Buzdugan (2007), specificul uman aparține și biologicului, întrucât este programat prin ereditate, dispune de un potențial nativ, valorificat treptat prin socializare, prin relațiile pe care le are cu semenii, dar și prin asimilarea valorilor și comportamentelor pe care le dobândește pe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau chimice ale stimulilor. SENZAȚIE (< fr. sensation, cf. lat. sensatio, -onis) - Proces psihic senzorial elementar prin care se semnalizează separat (în forma imaginilor simple și primare) însușirile concrete ale obiectelor și fenomenelor, în condițiile acțiunii nemijlocite a stimulilor asupra analizatorilor (Buzdugan, 2007). Însușirile senzațiilor depind de particularitățile subiectului: gradul de interes pentru o categorie de stimuli, condiționând diferențieri fine ale anumitor stimuli; existența unor aptitudini pot implica, în structura lor, o modalitate senzorială - vizuală, auditivă, kinestezică etc., putând ajunge la un
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, București. Breban, V. (1980), Dicționar al limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Brouchon-Schweitzer, M.-L. (1990), Une psychologie du corps, PUF, Paris. Buican, D. (2001), Dicționar de biologie (Larousse), Editura Univers Enciclopedic, București. Buzdugan, T. (2007), Psihologia pe înțelesul tuturor, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I. (2002), Sisteme de instruire alternative și complementare, Editura Aramis, București. Ciofu, Carmen (1998), Interacțiunea părinți-copii, Editura Amaltea, București. Claparède, E. (1975), Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vacanța mare? Să dormi ?! Paul: - Vreau să mă cațăr în pomi, să fur cireșe, să mă duc la scăldat, să joc fotbal în picioarele goale, vreau o aventură, cu suspans, să mă întâlnesc cu Zmeul și să ne luptăm în buzdugane ! Gigel: -Astă noapte ai avut vreun coșmar ? Alina: ( arată un pachet ) -Duc la bibliotecă toate cărțile de povești. Le donez pentru alți copii. Gigel: - Povești ! Povești ! Povești ! De la toamnă, bunica a spus să port cravată. Paul: - Serios ? ( se uită prin
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
povestea castelului părăsit. Vom vedea cu ochii noștri ce-i poveste și ce-i adevărat. ( către sală) Când ne întoarcem vă spun. Gigel: - Sfârșitul ? Paul ( către public ) : Ce vreți să v-aducem ? Dacă ne întâlnim cu Zmeul să vă aducem buzduganul lui ? Asta da aventură ! Dacă îl întâlnim pe Zmeu îl aducem să-l vedeți și să-l judecați ! Gigel: - Să începem pregătirile pentru că trece vacanța mare ! ( râsete ) Alina: - Am luat cu mine cartea cu povestea castelului. Este și o hartă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
a umilit curtenii care s-au răzvrătit și Făt- Frumos, după o luptă crâncenă cu Zmeul, a trebuit să plece în pribegie iar în castel au rămas Zmeul și mama lui apărați de balauri. Gigel: - Dar Făt-Frumos n-a avut buzduganul când s-a luptat cu zmeul ? ,,Zâna cea bună’’( ușor încurcată ): - Lupta a fost strânsă pe viață și pe moarte, când unul era în pământ până la genunchi, când celălalt până la brâu. Paul: - Și unde-i buzduganul lui Făt-Frumos? ,,Zâna cea
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Făt-Frumos n-a avut buzduganul când s-a luptat cu zmeul ? ,,Zâna cea bună’’( ușor încurcată ): - Lupta a fost strânsă pe viață și pe moarte, când unul era în pământ până la genunchi, când celălalt până la brâu. Paul: - Și unde-i buzduganul lui Făt-Frumos? ,,Zâna cea bună’’: - Buzduganul a rămas la castel... Gigel: - L-a luat zmeul ? ,,Zâna cea bună’’: - Zmeul nu-l poate folosi pentru că n-a fost cucerit prin luptă. Paul: - Zmeul are buzduganul lui Făt-Frumos și nu-l poate
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
s-a luptat cu zmeul ? ,,Zâna cea bună’’( ușor încurcată ): - Lupta a fost strânsă pe viață și pe moarte, când unul era în pământ până la genunchi, când celălalt până la brâu. Paul: - Și unde-i buzduganul lui Făt-Frumos? ,,Zâna cea bună’’: - Buzduganul a rămas la castel... Gigel: - L-a luat zmeul ? ,,Zâna cea bună’’: - Zmeul nu-l poate folosi pentru că n-a fost cucerit prin luptă. Paul: - Zmeul are buzduganul lui Făt-Frumos și nu-l poate folosi pentru că nu l-a putut
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]