56,840 matches
-
Emil Brumaru Bătrîn și ticălos cum sînt De-abia mai știu de-abia mă-ncumet Floarea de cîmp roua din vînt Să ți-o sărut în miezul umed Pe-acest rotund și trist pămînt Ce pentru îngeri este strîmt Dar larg și-adînc pentru un suflet Bătrîn și ticălos cum sînt Rogu-mă-n fluturele frînt În melcul călător
Cîntecel de babalîc bubos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12105_a_13430]
-
PRIMĂVARA Primăvara începe cu sărbătoarea Mărțișor. Soarele zâmbește pe cer. Păsările călătoare se reîntorc. Albinele culeg polen. Copiii se joacă. Câmpul a înverzit. Salcia are crengi mari. Ancuța și Ana au mers la pădure. Un șoricel stă la umbră. Natura e veselă. Stelele strălucesc ca niște licurici. Licuricii luminează drumul păsărelelor. Puii se ascund în penele moi de sub aripa mamelor. Veverița
Primăvară. In: Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_709]
-
Radu Petrescu și asemenea optzeciștilor (pe care în cîteva privințe îi anticipează), Gabriela Adameșteanu este intens preocupată de adecvarea formulei narative la temă. Interesată de tonul, ritmica, stilistica prozei sale, de autenticitatea expresiei, prozatoarea este gata să încerce în acest cîmp "un fel de pedagogie cu mine însămi" ("Operațiunea mea pentru roman este totală") sau, după explicațiile din Limitele rescrierii, "Ca să îmi forțez desprinderea stilistică de cartea anterioară, mi-am programat întotdeauna să alternez romanele cu proza scurtă, deși mă simt
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
recunoșteau nici ele stăpânii doar pustiul și ceața cea mai adâncă ne răspundeau cu vocea copoilor pe care i-am mângâiat cândva la vânătorile atât de sângeroase atât de inutile Un fag singuratic ne-am părăsit părinții la marginea unui câmp plin de flori lângă o livadă cu prunci și cete de grauri pentru noi umilința a fost singura stea acoperișul sub care cei puternici au refuzat să vorbească și îndelung am tăcut ca peștii sub mare ca peștii pe uscat
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
Când orbitele-mi vor fi goale Când orbitele-mi vor fi goale, ca două pahare din care văzduhul a băut, până s-a îmbătat de fantasme. Când fața îmi va flutura peste craniu ca un steag zdrențuit, peste devastatu-i câmp de bătaie. Când limba îmi va încolți, iar iarba îmi va țâșni din gură, îngropându-mi vocea ca pe-un râu subteran. Când urechile își vor retrage timpanele în adâncuri, ca pe două lespezi acoperind două peșteri de ceară. Când
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
erau gangurile sumbre, mirositoare, afișele silabisite de militari, closetele publice, hala cu legume și loz în plic, tramvaiele minuscule, ridicole ( în Iași erau niște tramvaie teribile, din categoria celor onirice, care te duc, te duc, și deodată te trezești pe cîmp!), erau, oh, femeile de după-amiază, funcționare cu flori în mînă, văduve subțiri și ochioase, curve de 3 și 5 lei( în Piața Sfîntul Spiridon), studente repetente și galeșe, oh!, oh!, doamne de la teatru ( stăteam lîngă teatru - veșnic defilau artistele!), și
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
așa-zis militară a sănătății naționale. Civilii nu au gamele și nici molitiere, au venit săracii din toate colțurile țării că au auzit ei că pe-aici sunt niște medici aflați într-o continuă campanie de strângere a răniților de pe câmpul de bătălie (și ca atare să-i "adune" și pe ei), unii dintre medici cu grad de colonei chiar și de generali, dar înregimentați într-o extraordinară oaste a Sănătății Domnului. Vom descoperi aici nu numai saloane întregi cu femei
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
schimbe, întrucât râul curgea în aceeași matcă de cine știe câte sute de ani. (Și apele mai rod din maluri și își mai schimbă cursul, mai gândi, dar, încurajat de prima revelație, sfărâmă sticla de cristal din sufragerie, o înlocui și admiră câmpul gol de dinaintea construirii cartierului rezidențial. Au urmat ani dificili: Oskar Popescu fu solicitat să înlocuiască sticla de către nenumărați doritori de istorie. Clienții trebuiau să se programeze cu ani de zile înainte, iar tarifele crescură corespunzător. Câteodată peisajele se schimbau, câteodată
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
și tenebră/ țin distanța morții pe radar putrezit își plânge solidar palid iris pietrele în febră. Plăgile se-nchipuie meninge pagini vechi � mironosițe-n somn filtrând mirul Fiului de Domn râvna smirnei arse candeli stinge. Cubul schivnic își divide prisme câmp de energie însumând iezerii secați la timp secund încrestate crinele seisme. Muzica nevăzului rămâne din greșeala rozei la zenit mersul înlăuntru prigonit pe versanți de rămurate rune. Cataractelor nuntaș și mire cu icoane limpezit colinzi scara îngerilor suferinzi orbi tăind
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
Ungaria pe cel al xenofobiei și relațiilor lui Cioran cu Codrescu, evident specificul evreiesc duce la discutarea presupusului (sau controversatului) antisemitism al lui Cioran. Toate aceste popoare reprezintă fascinații mărturisite din perspectiva cărora gîndirea istorică a lui Cioran intră în cîmpul analizei. Și astfel descoperim, de aproape, un Cioran moralist. I. Necula despică firele argumentației cioraniene cu acribie, fără teamă de repetiții (inevitabile poate) și încearcă să coloreze discursul, chiar cu riscul unor inovații lexicale sau formulări mai mult sau mai
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
decantează într-o notă bună pe care ți-o dai. Mare mi-a fost surpriza aterizînd în "paradisul" occidental să descopăr că ateismul care, în țară, era religie de stat și materie de învățămînt, atît în școală cît și în cîmpul muncii, e răspîndit aici în modul cel mai natural și spontan cu putință, de parcă lecțiile de ateism ținute la București fuseseră ascultate și-și produseseră efectul în democrațiile occidentale, și nu unde fuseseră ținute. Am fost surprinsă să descopăr că
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
perimetrului fixat de forurile de îndrumare, dar e obligat să prefacă structura internă a creației, tematica, stilul, compoziția, fiind dator să participe la programul de educație și agitație elaborat de partid, trebuie să facă propagandă. Ceea ce presupune accesibilitate, reducere a câmpului de acțiune, personaje pozitive exemplare. în cultura română, dogmatismul a ruinat producția unor mari scriitori: Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, G. Călinescu. E uimitor și deprimant saltul în gol, de la Baltagul, Creanga de aur până la Mitrea Cocor e o
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
biblioteca imperială erau cu toții lacomi, înfricoșați îmi place mai mult la piață sudoarea de oameni și cai acolo de nimeni nu are frică * în toate zilele și nopțile prietenii mei numără lucruri câte mantii au câte inele poartă curtenii câte câmpuri au negustorii cei grași câte vaci și cai văd ei de la ferestre mintea lor probabil e un abac o mână invizibilă mută mărgelele până ce într-o bună zi or să moară toți murim într-o zi și într-una ziua
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
ne-a umplut bolurile goale * azi trădarea a fost de două ori pedepsită un călăreț a fost spintecat în două cu sabia ajutorul infanterist a fost făcut bucăți legat de patru cai de pe dealuri dușmanii priveau azi ne întâlnim în câmp stăpânul meu și cu mine am băut noaptea-ntreagă tăcuți * unii camarazi ai mei cred că omul și calul merg la ceruri împreună dar de ce-ai călări acolo dacă ești mai ușor ca lumina solară vom călări alături unul
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
-ne dulăi Și fac ce răutăți le mai cășună, încât, știindu-i nărăvași și răi, Eu mă gândesc, privindu-mi fața brună, Ce-ar mai zgâria la ea stăpânii tăi. 9 Când calci, Domniță Brună, prin mohor Și ieși la câmp, ca să privești seninul, Păstorii/ ce nu-ți știu prea cinul/ Te socotesc o surioară-a lor Și pe imaș, unde înfloare crinul, Din trișcă ei îngână șoptitor Că numele ți-e mir mirositor Și țâța ta-i mai bună decât
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
în acele zile ale debutului meu bucureștean. Nu știu nici cum am ajuns, după o călătorie cu autobuzul, într-un loc din afara Capitalei, care mi s-a părut a fi la marginea lumii. Am coborât. Dincolo de șosea se întindea un câmp neîngrădit și pustiu. În depărtarea șoselei care ducea spre Pitești am deslușit o clădire singuratică, de partea cealaltă a drumului, ciudată în pustiul înconjurător. În acest pustiu ne-a întâmpinat un domn care ne-a firitisit pentru vizita noastră într-
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
al debutului, poemul Mânzul forțează amintirea. Mai întâi, prin naturalețea amintirii unui tânăr țăran (atunci la sfârșitul studiilor sale universitare la Cluj), care, negreșit, va fi înlesnit prin intervenția sa, pe când abia ieșea din copilărie, nașterea unui animal: ,, Eram pe câmp, când răsăritul soare/ Întemeia în mine, strigând, o nouă zi.// Întinsă pe pământ o iapă înspumată/ Gemea așa de gravă și necheza ușor./ Mi-am suflecat cămașa, îngenuncheat îndată/ Și cum știui am dat un ajutor.” Îngenuncherea în fața venirii pe
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
stranie,/ cu zile și nopți/ ce ni le bate o secure cosmică în cap/ ca pe niște piroane ruginite.” Ioan Alexandru oferă o viziune sumbră a acestei existențe. Pentru cei care se întorc acasă după o zi de osteneli la câmp și aiurea, satul este ,,o groapă de nord”, unde ajungi atât de istovit încât îți vine să plângi. În această așezare rurală, casa natală este ,,împrejmuită cu sânge” - sintagmă obscură, dar nu gratuită; e oare o aluzie la vechi tragedii
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
noi care ieșim, nepregătiți în vipia de afară, nu se lasă domnul cel pesimist. Nu ați văzut la televizor, cîți au ajuns la spital din cauza căldurii? Ascult zîmbind și-mi amintesc de Mărin al lui Coadă, care a murit pe cîmp, la prășit, într-o vară fierbinte din copilăria mea. S-au speriat rudele, s-au mirat oamenii ce soartă a avut bietul om, să moară cu sapa în mînă, dar nimeni n-a văzut în căldura verii, o primejdie. Cu
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
solidă a realității: "Banul e o mică roată/ ce-nvârtește lumea toată". Recunosc faptul că mă aflu printre aceia (retardații? naivii?...?) care încă tresar la secvențele din filmele americane în care mama îi spune fiului încă tânăr să plece în câmpul muncii și să-și facă rost de bani. Dar mă străduiesc să învăț. Privind în jurul meu, simt, umăr lângă umăr, o mulțime dornică să învețe alături de mine - o mulțime de tineri, mai ales. Studenții, de exemplu. Ca să-și asigure traiul
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
Budai-Deleanu conțne și unele indicii cu caracter profetic, în legătură cu neputința românească de agregare socială în epoca modernă. Se știe că E. Lovinescu a aplicat principiul sincronismului nu doar la configurața și evoluța societăți noastre, ci și la tendințele manifestate în cîmpul literar. Astfel, Istoria literaturii române contemporane este lucrarea în care autorul propune o teorie a "mutaței valorilor estetice", întemeiată pe observațile sistematice făcute în legătură cu fenomenul literar autohton, fatalmente dependent, ca și cel universal, de criteriul temporal. Receptarea operelor literare cunoaște
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
nemulțumire. Nu fără șovăire pășeșete, deci, criticul pentru a se lămuri pe sine și pe alții, încercînd să definescă natura talentului plin de surprize al scriitoarei. N. Iorga După ordurile care au ieșit mai nou, sub numele de literatură, pe cîmpul de luptă, încurajate de o critică timidă sau numai confuză și de o presă fără nici o răspundere morală și fără nici o licărire sufletească, privirea doamnei Ioana Pârvulescu aruncată asupra Bucureștilor, asupra acestui oraș în care marile avînturi au îngenunchiat, iar
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
sau îndelungata constatare de moment Acest munte mă înconjoară ca un arc îndoit în slobozirea săgeții. Peisaj adânc static cu învâltorat vultur la urmă A se respira vulturii din vulturi până la multiplicare. Uitându-mă prin ochiul albastru cu pâclă la câmpul cu flori din sârmă și sticlă Cerul acesta nearat este rotund și chiar foarte pătrat. Surâd Ca și cum mi-ar fi zburat o vrabie de sub călcâiul întins. Albul - ca ultim scop al zborului Cu o daltă tai porumbeilor fulgere, ca să le
POEZIE by Veronica Gavrilă () [Corola-journal/Imaginative/13816_a_15141]
-
din ciment păreau viețile noastre prin care puteai să privești iarba cimitirelor răscolite de buldozere vedeai ca la trapez morții prin aer ascultai cântecul greierilor încarcerați în sticlă la lumina licuricilor spânzurați cu șireturile soldaților uitați în pământ monumente împânzeau câmpul vizual și lentilele în spatele cărora eram îngrămădiți ca niște gladiatori așteptând lupta cu leii ascunși în imaginația noastră cu soarele fleșcăit pe asfalt libelule fluturau artistic în coliseum cercuri batiste dansuri ciocane tobe seceri lațuri flori de plastic uleiul canibal
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
povestirile din volumul „Întâlnirea din Pământuri"? Un țăran se revoltă împotriva tuturor pe aria de treierat grâul, pentru că i se pare că satul complotează în spatele și împotriva lui; într-un tânăr se naște o stare de agresivitate pentru că, dimineața pe câmp fiind, i se întâmplă lucruri pe care nu le înțelege, iar atunci când apare o ființă omenească, un moșneag, totul devine mai straniu în loc să se limpezească; doi flăcăi cu oile la păscut coc porumb, mănâncă pepeni, violează o fată aflată și
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]